5,016 matches
-
Mă apasă pe umeri, cu teamă, pereții, Căutând răsăritul pe veci translocat. Prin ferestre de gând se strecoară durerea, Ocolind bariera-n popasul târziu. Evadând din trecut, n-am ajuns nicăierea, Mi se stinge pe buze amurgul sălciu... Referință Bibliografică: AMURG SĂLCIU / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1813, Anul V, 18 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
AMURG SĂLCIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368524_a_369853]
-
prieteni devotați, de bună credință. Înzestrată cu un sensibil talent poetic, cu o putere mare de exprimare a profunzimii gândurilor, simțămintelor și trăirilor sale, distinsa doamnă Emilia a dăruit culturii române două volume de poezii - Flori de măr și În amurg care se bucură de aprecieri elogioase din partea unor personalități de renume ale literaturii române: Tudor Ghideanu, Ion Rotaru, Eugen Dorcescu, Ștefan Dumitrescu, Daniel Corbu, Gh. A.M. Ciobanu etc. fiind inclusă în O istorie a literaturii române de la origini până în prezent
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
unor personalități de renume ale literaturii române: Tudor Ghideanu, Ion Rotaru, Eugen Dorcescu, Ștefan Dumitrescu, Daniel Corbu, Gh. A.M. Ciobanu etc. fiind inclusă în O istorie a literaturii române de la origini până în prezent, 2009. În cronica literară a poeziei În amurg, scriitorul Ștefan Dumitrescu menționează „O carte plină de frumuseți, de meditație, de muzică divină, de melancolie și de amurg...cinste cui te-a scris”. „Printr-o intuire artistică absolut normală, pe potriva temperamentului său și talentului firesc, e o...neoeminesciană sau
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
Ciobanu etc. fiind inclusă în O istorie a literaturii române de la origini până în prezent, 2009. În cronica literară a poeziei În amurg, scriitorul Ștefan Dumitrescu menționează „O carte plină de frumuseți, de meditație, de muzică divină, de melancolie și de amurg...cinste cui te-a scris”. „Printr-o intuire artistică absolut normală, pe potriva temperamentului său și talentului firesc, e o...neoeminesciană sau, mai bine am zice, pionera unui fel de nou stil clasic „terto” și, totodată...romantic, aproape unic în câmpul
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
Toate Articolele Autorului Pianul surdo-mut Acum îngerii în aripi se-ascund Cu visele cad în lună și-n mare Nu-i nici sus, nici egal, nici rotund Pianul totuși e în formă de soare. Iubirea și viața sunt promise-n amurg Unei clipe rătăcite-n pustiu Când stelele renasc și se scurg Pe-un portativ gri-alb-argintiu. Muzica se-aude surdo-mut Notele dansează pe clape Beethoven plânge tăcut Chemându-și iubita aproape. Ea îi este aproape și totuși Așa depărtare se țese
PIANUL SURDO-MUT de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367847_a_369176]
-
nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CULCĂ-MĂ BLÂND Cuprinde-mi țipătul și-acoperă-l, cum se acoperă focul, și stinge-l în faldurile dragostei tale și-apoi culcă-mă blând ca pe o auroră! ÎN URMA MEA Despletită în amurguri târzii las în urma mea mireasma primăverii dintâi, pentru a mă reîntoarce în casa în care tinerețea mea... se schimbă tot mai mult în umbră, și unde văd cum cuvintele mor în ghivece de timp răsturnate. CERCUL DE FOC Prizonier al
3 POEME DE DRAGOSTE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367868_a_369197]
-
pe Corso-ul brașovean, mi se pare că se numește Calea Republicii, tocmai dă să însereze și mirajul culorilor de sub un soare mereu mai roșu (culoare derivată din disperarea lui că peste puțin timp va fi înlocuit), mirajul acesta de amurg sugerează parcă un fel de regret și o subtilă melancolie. Culorile solare aștern acum farduri speciale pe fețele trecătorilor, dar și pe zidurile bătrânelor clădiri. Farduri, am spus?! Ei da, „Ca la teatru, madam” - așa glumesc eu cu domna sufletului
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
pe Corso-ul brașovean, mi se pare că se numește Calea Republicii, tocmai dă să însereze și mirajul culorilor de sub un soare mereu mai roșu (culoare derivată din disperarea lui că peste puțin timp va fi înlocuit), mirajul acesta de amurg sugerează parcă un fel de regret și o subtilă melancolie. Culorile solare aștern acum farduri speciale pe fețele trecătorilor, dar și pe zidurile bătrânelor clădiri. Farduri, am spus?! Ei da, „Ca la teatru, madam” - așa glumesc eu cu domna sufletului
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
În ciuda fumigenelor, lansate timp de cincinale bune (egalând dictatura ceaușistă), honorabilii și-au tot prins grenade defensive la centură. Vă amintiți „bilețelul roz”? A fost premonitoriu, dar cine să fi înțeles la acea vreme mesajul transmis în direct? La ora amurgului! Acum, tot l-am aniversat pe Ion Luca Caragiale! A amintit cineva de el?! Să fim serioși! Nimeni nu se mai ocupă de momente și schițe. Personajele lui nenea Iancu bântuie pișicherul politic mai ceva ca acum un secol și
TABLETA DE WEEKEND (100+1): COANA JOIŢICA REDIVIVA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367950_a_369279]
-
printre copacii cerului veneai, Să fii al meu, să fiu coroana ta... Și nu aș crede, pentru-o clipă, că a fost Iubirea o imunitate oarbă, Un kilometric gând mă-ngroapă- Ființele nu plâng fără de-un rost, Ci-și vindecă amurgul, prin sfințită apă. Și dacă neuitarea se întoarce În munți ce se încruntă, regretele trădând, Vreau să-ți șoptesc, înaltul cel sfidând, Iubirea e un dar, să-l împlinim, Când tace-amurgul veșnic tandru- Și-n el uitarea să uităm, iubind
COROANA DEPĂŞIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367973_a_369302]
-
va urma, În amintirea mea vor face-o cruce, Din versuri, din idei, din rima mea. EU Eu sunt Puterea!... Eu sunt Gândul!... Eu sunt poetul altei ere. Eu?... Sunt ideea remușcării În ale minții emisfere. Poate sunt toamnă ori amurgul Răsfrânt din florile de șoapte... Eu?... Sunt pocalul cu iubire, Stea adumbrind în miez de noapte. Eu sunt poetul remușcării, Eu sunt și Gândul și Puterea!... Uneori toamnă... Multă toamnă... Sunt melodramă, sunt Ideea! Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România
IRONIE... EU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367965_a_369294]
-
stânci acoperite cu gheață și-am întrupat cuvântul ca să înțelegeți tot ce vă spun și, mai ales, ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? ÎMI VEI SPUNE VREODATĂ? Spune-mi de unde încep și
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
Să îl așterni pe hârtie... Că a noastră e menirea Să vedem cu ochi de vultur, Cum se cerne omenirea Ce prin ani, e ca un vântur ! Tu iubești în profunzime, Steaua, Luna, Demiurgul Și așterni frumoase rime Adulând mereu amurgul... Ce renaște-o nouă viață În maturii noștrii ani, Cu iubire-ntr-o prefață S-o compunem, LA MULȚI ANI ! Referință Bibliografică: Lui MARCELA / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de
LUI MARCELA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368074_a_369403]
-
spre necesitatea umană. Dar necesitatea umană este una plină de escrescențe care de care mai ughiulară decât cealalaltă. Nu cred că ne preocupă niciuna dintre cele două constante care ne preced și anume nașterea respectiv moartea. Le conștientizăm doar în amurgul vieții consistența. În marea parte a întregului care ne definește ființând oameni preferăm însinguritul din noi. Pentru că în genere ființa umană are un mod absolut subiectiv de a se exprima. Iar subiectivul nu poate fi pătruns de nicio rațiune. De
TEMNIŢE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367288_a_368617]
-
Privighetorile oarbe >> mi-umplură câmpia... demult s-a dus, de pe-aici, filozofia - mi-e tare dor de-o simfonie gravă, a dimineții să aud, cum mai scârțâie greierii pe hotarul vieții - mi-e dor și de uvertura dulce a amurgului cu bufnita, prim solista a Demiurgului - mi-e dor chiar de ultimul do minor când toate vocile se adună în tragicul cor. Referință Bibliografica: ELOGIU BUFNITEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011
ELOGIU BUFNIŢEI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367343_a_368672]
-
un vers, ca un zâmbet rece, pur și dens - nu- i știu zării, larg, hotarul dar mi-i ochiul nesațul - trec prin lume că hornarul că și sufletul lui Ștrul - si de-o bate-n geam zefirul, pe la ceasul din amurg, m-oi petrece că delirul unui șipot...cât mai curg ? Referință Bibliografica: ELOGIU CURGERII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELOGIU CURGERII de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367339_a_368668]
-
portari și scribi fideli, cu secretare al căror idol era, „prea-înălțatul” bolborosea în transă formule magice, invocând piatra filozofală și panaceul promis. Pe zidurile betonate și încastrând creneluri și foișoare străjuite de veritabile vitralii ce absorbeau beatitudinea aerului cromatic al amurgurilor (când situația o cerea), prin care se desfăta ochiul privind recitalul de orgii al cărnurilor flămânde de atingeri, puțin exersate în condiții normale. Temperatura sentimentelor se ducea spre cote de „vâlvătaie și pârjol”, de avarie, în care destrăbălarea indica sens
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
buzunarul poștașului orb/ strecurându-se ca o cârtiță/ printrecopacii luminii” ( Gaj). Prin sintagme inedite, autoarea conduce cititorul printr-o prozodie interioară specifică: „Ai pingelit drumul spre soare/ cu pași vânzători de-ntuneric,/ clepsidrele răsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri”(Farmec viu). Omul, în viziunea poetei, este „copac (al) luminii”, „clepsidră” (Farmec viu). Fiecare poem are farmecul săuși o bogată încărcătură poetică. Fiecare cuvânt este bine ancorat în versul său contribuind hotărât la imginea întregului. Ca-ntr-un tablou de
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
buzunarul poștașului orb/ strecurându-se ca o cârtiță/ printrecopacii luminii” ( Gaj). Prin sintagme inedite, autoarea conduce cititorul printr-o prozodie interioară specifică: „Ai pingelit drumul spre soare/ cu pași vânzători de-ntuneric,/ clepsidrele răsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri”(Farmec viu). Omul, în viziunea poetei, este „copac (al) luminii”, „clepsidră” (Farmec viu). Fiecare poem are farmecul săuși o bogată încărcătură poetică. Fiecare cuvânt este bine ancorat în versul său contribuind hotărât la imginea întregului. Ca-ntr-un tablou de
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
o măreție în împărația sa, care este gospodăria lui, casa lui, soția lui, copiii lui. Trăiește plenar viața, dar nu încântat de ea, ci încărcat de obligații și datorii. Și trăiește toată dulceața realizărilor lui. Vine bătrânețea, care este un amurg stralucit. Totdeauna mi-au fost dragi zilele de toamnă, de iarnă, amurgul, ce are un farmec aparte. Și bătrânețea are un farmec al ei: ai posibilitatea ca, din capătul drumului, să privești fericit spre bărbăție și copilărie. Există și cazuri
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
lui, copiii lui. Trăiește plenar viața, dar nu încântat de ea, ci încărcat de obligații și datorii. Și trăiește toată dulceața realizărilor lui. Vine bătrânețea, care este un amurg stralucit. Totdeauna mi-au fost dragi zilele de toamnă, de iarnă, amurgul, ce are un farmec aparte. Și bătrânețea are un farmec al ei: ai posibilitatea ca, din capătul drumului, să privești fericit spre bărbăție și copilărie. Există și cazuri nefericite, în care bătrânețea este un chin, dacă omul a avut o
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
ca, din capătul drumului, să privești fericit spre bărbăție și copilărie. Există și cazuri nefericite, în care bătrânețea este un chin, dacă omul a avut o viață netrebnică și n-a ținut seama de poruncile lui Dumnezeu. Este însă strălucitor amurgul vieții. De ce? Acum se simte că s-a apropiat ușa. Ce-i dincolo de ușă? Te așteaptă o lume misterioasă, miraculoasă și reală. Te așteaptă strămoșii, prietenii care au plecat, sfinții, îngerii, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu. Este
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
la acest moment și ceas aniversar, al vârstei patericale, cum vedeți viața dumneavoastră ș ice vă mai doriți de la ea? - Dragul meu, de acum, o văd ca pe un pelerinaj, un drum și o călătorie ajunsă spre sfârșit, adică spre amurg și sprea marea trecere și întâlnire și judecată. De la ea nu-mi mai doresc decât să-i pot înțelege, îndrăgi și iubi pe toți!... - Încă odată vă doresc un sincer și călduros “La Mulți și Fericiți Ani”, adresându-vă totodată
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CENUȘĂ DE GÂNDURI Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului În arșița zilei mi-e gândul uscat Secat de putere e-n mine izvorul Sub pale lumini de amurg blestemat Îmi caut fărâme de suflet...și dorul. Pe malul scăldat de albastre iluzii Nisipul arzând sub pășirea-mi aridă Clepsidrele umple cu-atâtea confuzii Iar trecerea clipei e-acum insipidă. Cioburi de vise sub lacrimi de raze Răsfrânte pe
CENUŞĂ DE GÂNDURI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366834_a_368163]
-
-mi scoată pui - într-o amiază, ca orice nor tulburat, m-am risipit, într-o ploaie bogată, pe Bărăgan - era primăvară-mprejur și o zi visata de soare și-n snopii de grậu, printre macii din lan - intr-un tainic amurg, ca orice stejar, m-am risipit peste umbră străbuna - era primăvară-n dumbrava și toți ostenii îmi dădeau onorul pre limba română. Referință Bibliografica: Elogiu risipirii / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011
ELOGIU RISIPIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366894_a_368223]