7,050 matches
-
sale ca ființă rațională. S-ar putea ca înlănțuirea teleologică a naturii să stea sub ordinea Inteligenței supreme, dar, din perspectiva cunoașterii, o asemenea supoziție nu are rațiune suficientă; iar din unghiul moralității, ea poate fi doar gândită (nu cunoscută). Analogia dintre rațiunea pură ("teoretică" și "practică") și facultatea de judecare reflexivă (schițată mai devreme) ne îngăduie să gândim și "lucrarea" acesteia din urmă ca fiind sub semnul sistematicității, asemenea celei dintâi; altfel spus, și facultatea de judecare reflexivă, prin principiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din perspectiva cunoașterii, face posibilă o "știință", teleologia, căreia Kant îi dă statutul de critică a facultății de judecare (teleologice). Operațiile logice determinate în structura formală a finalității într-un mod necesar fac posibilă regândirea acesteia ca o schemă în analogie cu schemele imaginației care mijlocesc intelectul în determinarea unui conținut adecvat pentru categoriile sale (schemele în discuție sunt prezentate de Kant în Critica rațiunii pure). Astfel, structura formală a finalității mijlocește determinarea unui conținut adecvat principiului moralității, posibil și necesar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fie legătura cu "pământul" fiind, astfel, personalitatea absolută, Dumnezeu. C. Rădulescu-Motru cumpănește aceste determinări astfel încât omul să apară în structura lumii ca un punct de echilibru între natură (condiționat) și Absolut (Necondiționat). Deși în scenariul determinismului prin finalitate, construit în analogie formală cu conceptul kantian al finalității, lipsește instanța Divinității, totuși, în aplicarea sa, corespunzătoare "lucrării" sale ordonatoare pentru evoluția universului, îndeosebi în faza sa umană, reperul Absolutului este prezent. Omul nu poate fi judecat decât prin această poziție intermediară; el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care este schema intelectuală a determinismului prin finalitate și care sunt consecințele "antropologice" ale funcției sale structurante pentru personalismul energetic? Presupoziția de lucru, în construcția unui răspuns, este ideea după care "schema intelectuală" a determinismului prin finalitate este alcătuită în analogie cu "structura formală" a conceptului kantian al finalității și că celelalte trei concepte care introduc enunțuri cu rol de postulat în personalismul energetic, anume realitatea originară ca energie, evoluția și personalitatea, își dobândesc sensurile în orizontul semantic (tematic) al acestei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu "structura formală" a conceptului kantian al finalității și că celelalte trei concepte care introduc enunțuri cu rol de postulat în personalismul energetic, anume realitatea originară ca energie, evoluția și personalitatea, își dobândesc sensurile în orizontul semantic (tematic) al acestei analogii. În capitolul de față, după consemnarea câtorva înțelesuri cu care termenul determinism prin finalitate apare în lucrările ce alcătuiesc personalismul energetic, precum și a diferenței sale față de determinismul prin cauzalitate, vor fi dezvăluite justificarea sa formală, întemeierea lui "materială", de conținut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un principiu al unei facultăți reflexive, fără pretenția de a reprezenta o determinantă a realității organice (și nu numai), ca în filosofia kantiană. Și, contrar concepției kantiene, ea este constitutivă înseși realității organice. Schema determinismului prin finalitate este construită în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității, potrivit căreia un principiu al omului este extins asupra naturii. Analogia nu reprezintă și nici nu semnalează însă o identitate totală. Nu este vorba, în cazul acestor două concepte, despre o identitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca în filosofia kantiană. Și, contrar concepției kantiene, ea este constitutivă înseși realității organice. Schema determinismului prin finalitate este construită în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității, potrivit căreia un principiu al omului este extins asupra naturii. Analogia nu reprezintă și nici nu semnalează însă o identitate totală. Nu este vorba, în cazul acestor două concepte, despre o identitate de conținut, deși poate fi acceptată întemeiat o identitate formală, căci condițiile și operațiile logice prin care sunt construite
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui C. Rădulescu-Motru privind același obiect, ar trebui, mai întâi, să acceptăm că "societățile neevoluate" se află pe o treaptă de evoluție care corespunde sufletului mistic în sistematica formelor personalității din personalismul energetic. Această înseamnă doar să acceptăm o posibilă analogie între personalitatea mistică și omul societății inferioare. Ideile celor doi autori permit o asemenea analogie. Lévy-Bruhl enumeră, în lucrarea menționată, elementele mistice ale mentalității primitive. Astfel animalele, plantele, organele corpului propriu, obiectele neînsuflețite, propriul nume, umbra posedă proprietăți mistice, care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se află pe o treaptă de evoluție care corespunde sufletului mistic în sistematica formelor personalității din personalismul energetic. Această înseamnă doar să acceptăm o posibilă analogie între personalitatea mistică și omul societății inferioare. Ideile celor doi autori permit o asemenea analogie. Lévy-Bruhl enumeră, în lucrarea menționată, elementele mistice ale mentalității primitive. Astfel animalele, plantele, organele corpului propriu, obiectele neînsuflețite, propriul nume, umbra posedă proprietăți mistice, care sunt, pentru omul societății inferioare, mai importante decât proprietățile de care suntem informați prin simțuri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
inaccesibile simțurilor, dar reale. Din pricina lor lucrurile neînsuflețite capătă statutul celor însuflețite. Animalele alcătuiesc "societăți" asemănătoare celor omenești; entitățile lumii formează o rețea de relații mistice, toate înfăptuirile și toate eșecurile oamenilor fiind determinate prin astfel de relații. Aceste confuzii, analogii, atribuiri ilicite, mistificări, cu un singur cuvânt, alcătuiesc mentaliatea primitivă. Desigur, aceasta este integrată structurii de personalitate, numai că Lévy-Bruhl are în vedere structura mentalului primitiv, în general funcțiile mentale în societățile inferioare. Iar în acest context dobândesc semnificație "reprezentările
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
știe să "proporționeze" materialul dat de simțuri și este atras de faptele extraordinare; c) gândește în intuiții concrete, nu în cuvinte abstracte; d) la copil nu este prezentă judecata obiectivă, manifestându-se tendința de antropomorfizare. Problema personalității copilului și a analogiei sale cu personalitatea primitivului este discutată și în Cursul de psihologie (îndeosebi Partea a IV-a, II, 1). Și aici autorul pledează pentru considerarea copilului nu ca un "matur redus", ci ca o individualitate de-sine-stătătoare. Prin urmare, între dezvoltarea psihică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
autorul pledează pentru considerarea copilului nu ca un "matur redus", ci ca o individualitate de-sine-stătătoare. Prin urmare, între dezvoltarea psihică a copilului și cea generală a omului, începând cu primitivul (a personalității mistice către alte forme de personalizare), există o analogie. Între alții, Ernst Meumann (citat de C. Rădulescu-Motru în Lecții de logică în contextul discuției despre mentalitatea copilului) acceptă această idee; mai mult, face din ea un principiu al cercetării psihologice a copilului: " În pofida limitării necesare a sferei de acțiune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semantică într-o interpretare a personalismului energetic ca filosofie a culturii. Prin această judecată întâmpin o apreciere pe care am găsit-o la unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, anume că noțiunea vocației ar fi construită, dacă nu în analogie, atunci cel puțin sub influența conceptului de supraom al lui Nietzsche și în general a concepției despre om a acestuia. "Analiza filosofică a modului în care Motru și-a reprezentat determinările omului de vocație relevă influența considerabilă exercitată asupra sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om"242. Fără a nega această relație "specială" dintre cele două concepte vocație și supraom dar, de asemenea, fără a o supralicita, să observăm sistemele de referință în care ele își au locul pentru a dezvălui apoi și posibila lor analogie. Conceptul nietzschean al supraomului își dezvăluie întreaga semantică într-un context de filosofie a culturii. Iată ce spune în acest sens Mircea Florian: "Obiectul filosofiei lui Nietzsche nu este atât realitatea absolută, cât cultura omului; filosofia lui Nietzsche este o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scienza, gândul acesta: Dumnezeu a murit căci noi oamenii l-am ucis, este vestit în urmarea unei căutări mistice, nesupusă logicii pascaliene a căutării lui Dumnezeu (nu te-aș căuta dacă nu te-aș fi găsit). El apare într-o analogie deschisă cu ideea căutării omului de către Diogene cinicul: "N-ați auzit de acel nebun care ziua în amiaza mare aprinsese un felinar și alerga prin piață strigând neîncetat: Îl caut pe Dumnezeu! Îl caut pe Dumnezeu!""252 "Filosoful nou" al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria căruia el este punct final; al reevaluării, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantiană. Chiar dacă noțiunea personalității, precum și ideea finalității au fost construite de Rădulescu-Motru într-o "perspectivă" kantiană, filosoful român așază între datele primitive ale sistemului său, alături de acestea, alte două concepte, anume realitatea originară (ca energie) și evoluția (energiei spre personalitate). Analogia dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și determinismul prin finalitate personalist energetic a constituit temei pentru a dezvălui: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (justificare posibilă prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestei filosofii în orizontul filosofic actual, argumentând ideea că personalismul energetic este o specie a personalismului contemporan 312. Toate aceste gânduri dobândesc valabilitate prin raportare la supoziția asumată explicit de autorul acestei lucrări și dezvoltată în sensurile amintite, anume ideea analogiei dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și determinismul prin finalitate personalist energetic. Conținutul unei filosofii este supus condiționărilor culturale ale epocii. Așa se întâmplă și cu personalismul energetic. Astfel încât, judecata privind puterea acestei filosofii de a reinstitui exerciții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ontică, Editura Trei, București, 1995. Rezumat Intenția autorului lucrării de față este de a interpreta personalismul energetic din unghi antropologic. Dintr-o asemenea perspectivă, conceptul fundamental al personalismului energetic este cel al determinismului prin finalitate, construit de C. Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității. Din acest motiv este necesară dezvăluirea legăturilor dintre filosofia lui C. Rădulescu-Motru și filosofia kantiană. Alături de conceptul determinismului prin finalitate, conceptul personalității are o poziție structurantă pentru discursul personalist energetic. Și pentru că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oferă modelul ca atare al acestei filosofii și, de asemenea, personalismul energetic au drept concepte fundamentale realitatea originară, evoluția, finalitatea, personalitatea. Acest fapt îndreptățește concluzia că personalismul energetic este o specie a personalismului contemporan. Reordonarea conținutului personalismului energetic potrivit ideii analogiei dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate nu ar fi fost posibilă fără lămuririle conceptuale cuprinse în primul capitol. În sensul acestor lămuriri sunt prezentate modelele de reconstrucție a umanului (antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Sarcina interpretării filosofice ar fi aceea de a determina sensurile universale ale obiectului său, dacă acesta mai vorbește încă dincolo de orizontul istoric propriu. Am încercat să fac o regulă a metodei din această idee. Vizat în sistemul de referință al analogiei dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și conceptul determinismului prin finalitate, personalismul energetic se dezvăluie ca realizare a unui model de ontologie a umanului și ca o filosofie semnificativă în spațiul personalismului contemporan. Aceasta este concluzia finală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe lângă noi descoperiri în domeniul rețelelor neuronale, și calculatoare digitale mai puternice, capabile să ajute cercetătorii în demersul lor. Astfel că, la începutul anilor 1980, odată cu o nouă abordare a rețelelor folosind formalismul fizicii statistice, prin punerea în evidență a analogiei dintre rețelele recurente (destinate memorării asociative) și sistemele de spini magnetici, propusă de John Hopfield, se marchează începutul unei noi perioade de interes în domeniu, caracterizată prin extinderea domeniilor de aplicabilitate și volumul mare de implementări soft și hard folosite
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
gluma ce se povestea despre Hrușciov la vânătoarea de tigri: "După ce invitatul își cerea insistent trofeul împușcat, gazda răspundea prin repetarea unei nedumeriri: "Care tigru?""). Mai degrabă decât de realizarea parității, credeam atunci că mintea lui era preocupată de o analogie "Dacă americanii au rachete la granița mea cu Turcia, eu de ce să nu am pe ale mele la granița lor?" De aici încolțea și ideea unui compromis posibil: "le retrag pe ale mele, dacă ți le retragi și tu". Toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1980; Simion, Dimineața, 195-279; Mircea Ghițulescu, Alecsandri și dublul său, București, 1980; Scarlat, Ist. poeziei, I, 348-359; Al. Piru, Surâzătorul Alecsandri, București, 1991; Negoițescu, Ist. lit., I, 80-90; Faifer, Semnele, 158-161, 190, 200-201, 346-349; Micu, Scurtă ist., I, 194-201; Mănucă, Analogii, 37-46; Popa, Estuar, 12-20; Durnea, Orizonturi, 7-76; Dicț. analitic, I, 150-153, 173-175, 264-265, 289-291, 293-294, 310-313, II, 51-53, 130-132, 194-195, III, 93-95, 252-254, 280-282, 391-392, IV, 539-540; Manolescu, Poeți, 135-174; Dicț. esențial, 16-20. F.F.
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
pentru a construi o mașină care să găsească răspunsul corect la un calcul, în cel mai scurt timp posibil. Algebra booleană utilizează doar două valori: adevărat și fals. Dacă notăm prin 1 - adevărat și 0 - fals, atunci putem face o analogie imediată cu modul de funcționare a unui computer. Din acest motiv, Boole este considerat unul dintre fondatorii științei computerelor, deși acestea nici nu existau pe vremea lui. Articolul lui Shannon a deschis calea către nenumărate aplicații, adaptarea logicii booleene în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]