3,527 matches
-
subdimensionează inelul de anuloplastie, care tracționează cuspa posterioară spre partea anterioară a inelului, în apoziție cu cuspa anterioară-. Există situații care impun rezecția limitată a segmentului prolabat (P2 din cuspa posterioară). Pacienții cu afectare mitrală valvulară demonstrată prin examinarea clinică, anamneză sau angiografie urmează ETE preoperator în vederea evaluării regurgitării mitrale și HTP. Pacienții cu regurgitare mitrală moderată sau severă la ETE preoperator beneficiază de valvuloplastie sau protezare valvulară concomitent cu BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
la risc; totuși, localizarea infarctului este dificil de prevăzut din cauza progresiei imprevizibile a leziunilor coronariene asimptomatice spre plăci instabile în urma stresului chirurgical. 47.3. Standarde de abordare și management În cadrul evaluării inițiale preoperatorii, medicul trebuie să integreze informațiile oferite de anamneză, examen clinic și electrocardiogramă (ECG), pentru a face o primă estimare a riscului cardiac perioperator. Stratificarea riscului are o importanță foarte mare în practica zilnică pentru a identifica pacienții care se află la risc și care ar putea beneficia de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
riscului de evenimente cardiace:variabilele clinice specifice bolnavului;capacitatea de efort;riscul specific chirurgical. În anul 2009 au apărut și primele ghiduri ale Societății Europene de Cardiologie asupra managementului perioperator (24). Consultul optim preoperator include 8 etape:Evaluarea semnelor clinice. Anamneza și examenul obiectiv trebuie să încerce să identifice markerii de risc cardiac și să evalueze statusul cardiac al bolnavului. Afecțiunile cardiace cu risc crescut sunt infarctul miocardic recent, insuficiența cardiacă decompensată, angina pectorală instabilă, aritmiile simptomatice, bolile valvulare simptomatice. Evaluarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
că recunoașterea și evaluarea precoce a disfuncției cognitive ar trebui să devină un element practic curent. 29.4. Strategie de evaluare și tratament 29.4.1. Particularitățile evaluării la vârstnic Deși nu reprezintă o particularitate, ci o practică universal valabilă, anamneza detaliată și examenul complet al vârstnicului cu FA sunt etape esențiale. Factorii de risc cardiovascular și comorbiditățile frecvent asociate necesită o evaluare atentă pentru succesul managemen tului pe termen mediu și lung. O strategie adecvată la vârstnicul cu FA ar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
geriatric. Una dintre particularitățile patologiei cardiovasculare la vârstnici o reprezintă multitudinea de comorbidități asociate cu implicații asupra diagnosticului și terapiei. 80% din populația geriatrică asociază o boală cronică și cca 50% asociază două boli cronice(4). Pacienții geriatrici au o anamneză dificilă din cauza bolilor neurodegenerative asociate și au prezentări atipice ale bolilor cardiovasculare, ceea ce întârzie stabilirea diagnosticului. Sensibilitatea și specificitatea testelor de diagnostic poate fi influențată de bolile asociate. Un exemplu clasic este troponina, care își pierde specificitatea pentru diagnosticul infarctului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
aibă acces preferențial la ecocardiografie, consult electrofiziologic, coronarografie, teste de stres, tomografie computerizată, imagistică RM sau electroencefalogramă (EEG) în caz de necesitate. Trebuie implementată o abordare structurată și standardizată a sincopei, conform ghidurilor ESC (44). În evaluarea pacientului cu sincopă, anamneza este un element-cheie. Se pot obține date foarte utile de la un eventual martor al evenimentului (45,49). Mai bine de 70% dintre pacienții vârstnici cu sincopă prezintă prodroame presincopale, mai frecvent la sincopa non-cardiacă. În general, senzația de leșin iminent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
70% dintre pacienții vârstnici cu sincopă prezintă prodroame presincopale, mai frecvent la sincopa non-cardiacă. În general, senzația de leșin iminent, greața, tulburările de vedere, astenia, diaforeza precedă sincopa non-cardiacă, iar dispneea pe cea cardiacă (50). Vârsta influențează utilitatea diagnostică a anamnezei, la pacienții peste 65 de ani elementele clinice ale sincopei cardiace fiind similare cu cele ale sincopei mediate neural; în plus, anamneza singură a putut stabili un diagnostic pentru 26% dintre pacienții mai tineri de 65 de ani, dar doar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de vedere, astenia, diaforeza precedă sincopa non-cardiacă, iar dispneea pe cea cardiacă (50). Vârsta influențează utilitatea diagnostică a anamnezei, la pacienții peste 65 de ani elementele clinice ale sincopei cardiace fiind similare cu cele ale sincopei mediate neural; în plus, anamneza singură a putut stabili un diagnostic pentru 26% dintre pacienții mai tineri de 65 de ani, dar doar pentru 5% dintre pacienții peste 65 de ani. Valoarea anamnezei pentru stabilirea diagnosticului la pacienții vârstnici este mai scăzută din cauza dificultății de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
sincopei cardiace fiind similare cu cele ale sincopei mediate neural; în plus, anamneza singură a putut stabili un diagnostic pentru 26% dintre pacienții mai tineri de 65 de ani, dar doar pentru 5% dintre pacienții peste 65 de ani. Valoarea anamnezei pentru stabilirea diagnosticului la pacienții vârstnici este mai scăzută din cauza dificultății de a obține date precise de la pacienții cu deficiențe cognitive (43,45). Examenul fizic trebuie să fie complet, amănunțit, cu atenție pentru:semnele vitale, inclusiv măsurarea TA în ortostatism
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
în anumite situații diagnosticul și este un element important în stratificarea riscului și a indicației de spitalizare. ECG poate identifica ischemie-leziune-necroză, hipertrofie ventriculară, tulburări de ritm și conducere, precum și modificări specifice unor entități aritmice particulare (Brugada, QT lung, preexcitație) (51). Anamneza, examenul clinic și ECG pot orienta investigațiile ulterioare către definirea unei cauze a sincopei: cardiacă, mediată neural, cerebrovasculară. Un algoritm standard pentru diagnostic a fost propus și verificat pentru pacienți peste 65 de ani în vederea diagnosticării etiologiei sincopei, incluzând: ECG
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
test” pozitiv (nivel seric al unui derivat de fibrină cu legături încrucișate) bazat pe tehnica ELISA - „enzyme linked immunosorbent assay”) cu o sensibilitate de 96-98% [5] poate confirma o tromboză venoasă și embolie pulmonară în corelație cu probabilitate bazată pe anamneză și examen clinic (1-2 scoruri care evaluează posibilitatea ca un pacient să aibă embolie pulmonară). Testul D-dimer care nu se bazează pe tehnica Elisa nu este specific, putând fi pozitiv și în caz de infecții, cancer, stări inflamatorii sau
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
absența unei tromboze venoase evidente clinic, necesită explorări suplimentare, atunci când se presupune o embolie pulmonară (CT, RMN, VQ scintigrafie pulmonară), pentru precizarea diagnosticului și a deciziei terapeutice. Clinicienii trebuie să evalueze posibilitatea unei EP într-un mod structurat, bazat pe anamneză și examen clinic, apoi pe teste D-dimer, ceea ce poate reduce probabilitatea existenței cel puțin a unei EP cu trombemboli mari. Apoi poate fi explorată necesitatea altor studii imagistice [15]. Algoritmul de diagnostic descris de Tapson [12] este util în
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
10-12 g/dL, presiunea capilarului pulmonar între 8-14 mmHg și tensiune arterială normală. Protocolul anestezic începe cu vizita preanestezică. Aceasta include abilitatea de a identifica orice disfuncție de organ cu ajutorul diverselor sisteme de monitorizare, pentru a ajusta corespunzător managementul anestezic: anamneza amănunțită și examenul fizic detaliat, înțelegerea fiziopatologiei bolii și identificarea eventualelor riscuri asociate în funcție de starea (condiția) generală a pacientului. Alegerea anestezicelor este de asemenea importantă. În final, stabilirea medicației preanestezice și explicarea cu calm a managementului anestezic și a altor
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
întâmplător la examenul obiectiv al pacientului, la diferite examinări imagistice efectuate pentru alte afecțiuni și chiar intraoperator cu ocazia laparatomiilor efectuate pentru alte afecțiuni. Se consideră că 5% [21] din neoplasmele abdominale asociază și anevrism de aortă abdominală. La o anamneză mai minuțioasă se constată că pacienții prezintă o jenă, respectiv un disconfort abdominal sau lombar. Asocierea acestei simptomatologii cu împăstarea abdominală sau palparea unei formațiuni renitente peri-ombilicale; pulsatilă ridică suspiciunea existenței anevrismului abdominal. Se consideră că circa 10-30% din debutul
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
și a gradului de severitate a afecțiunilor asociate severe ce pot pune în primejdie viața pacientului în timpul intervenției chirurgicale. Aceste afecțiuni asociate sunt reprezentate de cardiopatia coronariană și ateroscleroza carotidiană, afecțiuni frecvent asociate cu anevrismul aortic datorită etiologiei comune. Pe lângă anamneza și examenul obiectiv, examenul Doppler arterial carotidian reprezintă metoda de screening al leziunilor stenozante carotidiene. Examinările paraclinice pentru boala coronariană sunt ECG de repaus ca metodă paraclinică efectuată de rutină la toți pacienții, care coroborată cu simptomatologia fac mai departe
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
decubit dorsal, abcesul pulmonar se localizează tipic în segmentele bazale ale lobilor inferiori, segmentul superior al lobului inferior sau segmentele posterioare ale lobilor superiori [35]. Tabloul clinic Abcesul pulmonar primitiv este la majoritatea bolnavilor un abces bronhogen de aspirație. În anamneza acestor pacienți se pune în evidență destul de frecvent existența surselor endogene de germeni anaerobi și a condițiilor care favorizează aspirația materialului infectant. Între momentul aspirației și debutul simptomelor acute există un interval de timp care variază între 2-3 zile până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
conturului cavității și imaginile multiple (pentru chistele aeriene). Diagnosticul se pune numai pe piesa de exereză pulmonară. - Corpii străini endobronșici sunt diagnosticați prin bronhoscopie, manevră prin care se extrag diferite obiecte, fragmente alimentare etc. a căror existență este sugerată de anamneză; - Stenozele bronșice se datorează tumorilor benigne, tuberculozei bronșice sau postoperator; se complică rar cu abcese pulmonare. Diagnosticul pozitiv se bazează pe bronhoscopie și pe bronhografie. - Tuberculoza pulmonară debutează rareori sub masca unui abces pulmonar. Este așa-numitul debut supurativ al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
rată fals-negativă de 2% și o rată fals-pozitivă de 1%. Studiile radioizotopice de ventilație și perfuzie Precizează extensia procesului patologic mai ales în ceea ce privește amputarea patului capilar la nivelul zonelor bolnave. Diagnosticul pozitiv al bronșiectaziei Se bazează pe asocierea următoarelor elemente:anamneza și istoricul bolii: tusea cronică cu caracter recurent ce coincide cu episoadele pulmonare febrile, hemoptiziile;persistența ralurilor localizate, care pot fi puse în evidență examinând bolnavul înainte și după drenajul postural. Dacă ralurile lipsesc permanent, diagnosticul de bronșiectazie nu este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
tratament la majoritatea cazurilor;- bronșita cronică și bronșita purulentă: ne poate induce în eroare prin „cilindrarea” bronșiilor. Pe bronhografie sunt caracteristice pentru bronșita cronică dilatațiile glandelor mucoase. Atunci când debutează clinic la vârstă adultă, bronșiectaziile sunt de cele mai multe ori aparent primitive. Anamneza este săracă. Uneori se poate preciza debutul lor în copilărie legat de forme complicate de rujeolă, de primoinfecția tuberculoasă sau de alte pneumopatii pe care bolnavul și le amintește datorită gravității lor. Caracterul secundar al bronșiectaziilor se stabilește ușor atunci când
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pe care bolnavul și le amintește datorită gravității lor. Caracterul secundar al bronșiectaziilor se stabilește ușor atunci când ele se constituie după pneumonii necrozante la adulți, după pneumonii cu anaerobi, stafilococi sau gram negativi. Natura secundară este evidentă pentru bronșiectaziile posttuberculoase. Anamneza este concludentă iar examinările radiologice arată sechele cicatriciale întinse. O categorie particulară a bronșiectaziilor secundare o reprezintă cele datorate obstrucțiilor bronșice focale prin corpi străini, tumori etc., la care bronhoscopia identifică etiologia și sediul obstrucției bronșice. Bronșiectaziile aspergilare apar la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
40%), iar pe locul cinci se situează maladiile oncologice. Este cunoscut faptul că funcția reproductivă scade treptat și apoi dispare odată cu vârsta, iar patologia ginecologică are un specific foarte bine determinat de vârsta la care se află femeia și de anamneza ei ginecologică. Apreciind prezența patologiei ginecologice, am putut constata că la 33,6% din femei sunt prezente diverse ginecopatii. Astfel, frecvența proceselor inflamatorii ale organelor genitale este foarte joasă și a fost apreciată la 0,58%. Un loc aparte în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
patologice și țintesc identificarea diverselor calități ale 95 durerii. Triada electrică a șocurilor, a senzațiilor de gâdilare, eventual combinate cu o perturbare a senzorialului sunt particulare durerii neuropatice, în timp ce mișcarea, încărcarea cu greutăți și postura influențează durerea musculo-scheletică. De aceea anamneza trebuie să fie cât mai precisă și orientată ca să distingă diversele tipuri de durere. Este evident că informațiile diverse sunt culese, întrebând bolnavii cu SM, dacă au avut simptome de durere arzândă, șocuri electrice, spasme, ticuri dureroase sau nevralgie sciatică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cuprinde: - un episod sugestiv de SM; - evidențierea a cel puțin două leziuni al sistemului nervos central; - excluderea altor cauze pentru leziunile evidențiate; SM certă clinic înseamnă: - vârsta între 10-50 de ani; - simptome caracteristice bolii; - evoluție de cel puțin 1 an; - anamneza arată cel puțin două pusee și remisiuni; - evidențierea a cel puțin două regiuni ale sistemului nervos atinse de demielinizare; - leziunile să fie predominante în substanța albă;În 1991 MENAGE P., LEBIEZ P. E. și LYON-CAEN O. propun diagnosticarea clinică a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
creșterea imunoglobulinei G în lichidul cefalorahidian. Iată clasificarea: Grupa A - definită clinic are două forme A1 - când se pun în evidență două pusee și două leziuni în sistemul nervos central cu determinări clinice; A2 - când se pun în evidență în anamneză două pusee clinice, o leziune cu determinare clinică și o modificare paraclinică; Grupa B - definită cu ajutorul examinărilor paraclinice are trei forme: B1 cu două pusee în anamneză, o modificare lezională clinică sau o modificare paraclinică și prezența obligatorie a benzilor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sistemul nervos central cu determinări clinice; A2 - când se pun în evidență în anamneză două pusee clinice, o leziune cu determinare clinică și o modificare paraclinică; Grupa B - definită cu ajutorul examinărilor paraclinice are trei forme: B1 cu două pusee în anamneză, o modificare lezională clinică sau o modificare paraclinică și prezența obligatorie a benzilor oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în LCR; B2 - cu un puseu în antecedente, două leziuni clinice și prezența benzilor oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în LCR; B3
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]