KorAP: Find »[drukola/base=anatomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...200 >

4,997 matches

Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304

cei ce gândesc că a „forța” este o garanție a reușitei. Departe de aceste lucruri, stretching-ul este relaxant și lasă o impresie de calm care ușurează controlul mușchilor și tendoanelor, este o activitate „cu măsură” care redă libertatea acestor structuri anatomice atât de importante în jocul modern de fotbal. Forța, anduranța, suplețea temperamentul constituie o combinație specifică a fiecăruia dintre noi. O cunoaștere mai bună a corpului și a nevoilor sale, va oferi prilejul de dezvoltare a tuturor posibilităților. Încetul cu

Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint (2008) [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

Excizia suprafascială constă în îndepărtarea tuturor țesuturilor până la fascia regională. Metodă este rapidă, ușor de aplicat de orice chirurg, eficiența, cu sângerare minimă și furnizează un pat excelent pentru grefare. Dezavantajul esențial constă în lezarea sau chiar excizarea tuturor elementelor anatomice suprafasciale (nervi senzitivi subcutanați, vene superficiale) la care se adaugă eliminarea completă a patului dermic și rezultatele cosmetice mai puțin fericite. În marile centre de arsuri din lume excizia primară a leziunilor de arsură gr. III și IV cuprinzând întreaga

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

cei mai frecvenți ( plăci sau piese metalice, bare, cărămizi sau surpări de pereți ori maluri de pământ, etc.) care determină zdrobiri, efecte explozive (bombe, gaze etc.) sau compresiuni (mai frecvent la imersia scafandrilor). Forța contuzivă acționează prin: presiune când elementele anatomice ale unei regiuni sunt mai întâi împinse și apoi strivite; tracțiune când țesuturile sunt alungite dincolo de limita extensibilității lor normale și se rup în mod variabil după rezistența lor la întindere. Agentul traumatic acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
mai puțin gravă. 12.2.3. FIZIOPATOLOGIE Fenomenele fiziopatologice ale contuziilor, care explică simptomatologia lor clinică, sunt variabile ca manifestare și strâns legate de: starea fizică a agentului traumatic agenții traumatici pot avea stări fizice diferite, ceea ce explica variabilitatea modificărilor anatomice pe care le determină: un corp solid produce leziuni total diferite de cele ale unei coloane de apă sub presiune sau de cele ale suflului unei explozii (provoacă în general leziuni difuze la nivelul organelor parenchimatoase creier, plămân, ficat etc.

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
întâlnite și determină tulburări ale stării de conștiență (definitive sau pasagere), ale funcțiilor vitale sau nervoase. Este posibilă apariția comei de diferite grade cu grave consecințe organice. contuziile gâtului sunt mai rare ca cele deschise; explicația este dată de situația anatomică a acestui segment. Regiunea este apărată împotriva loviturilor de proeminența capului și toracelui. Leziunile au același aspect ca și contuziile altor regiuni, iar din punct de vedere fiziopatologic consecințele pot fi grave ca urmare a prezenței zonelor reflexogene prelaringiene, pretraheale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
un factorul determinant; se pare că este o asociere de factori care se manifestă printr-un tablou clasic: hipocloremie, hiponatremie, hipokaliemie, care preced instalarea azotemiei ce va domina în final tabloul clinic. 12.2.4. ANATOMIA PATOLOGICA A CONTUZIILOR Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
aponevrotomii, dar numai în contextul unui tratament medical corect și susținut. Rezultatele obținute sunt mediocre. Acest lucru a determinat efectuarea exciziei tuturor țesuturilor devitalizate a căror rezultat este mult mai bun. Amputația extremității ca metodă de suprimare a tuturor modificărilor anatomice și funcționale este astăzi părăsită. 12.3. TRAUMATISMELE DESCHISE PLĂGILE Plaga este o soluție de continuitate a tegumentelor și mucoaselor care interesează și țesuturile subiacente produsă sub acțiunea unui agent traumatic. 12.3.1. ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
parțial al pielii capului, smulgerea unui segment sau unei extremități etc.). 12.3.2. ANATOMIA PATOLOGICA Aspecte anatomopatologice ale traumatismelor deschise sunt variabile în raport cu mecanismele de producere cu importanța organelor interesate și profunzimea plăgilor. La nivelul regiunilor traumatizate se disting anatomic trei zone: soluția de continuitate a țesuturilor sau plăgilor, o zonă de țesuturi traumatizate ce pot conține corpi străini, țesuturi neviabile și care se vor elimina spontan sau chirurgical, zona țesuturilor comoționate care pot reveni la normal, dar au o

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și sunt produse de obiecte tăioase (cuțit, brici, fragmente de sticlă etc.). Plaga are margini drepte, ușor îndepărtate datorită retracției tisulare, ceea ce permite să se observe leziunile mai profunde. În funcție de profunzime se pot produce leziuni vasculare, nervoase, musculare, tendinoase, etc. Anatomic, marginile plăgii au leziuni minime ceea ce asigură condiții optime de vindecare. Beneficiază de sutură primară. 2. Plăgile înțepate sunt produse printr-un instrument ascuțit (pumnal, cuie, ace de cusut, fragmente de os, corn de animal, vârf de creion, etc.) sau

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
evolutivă și terapeutică. Puncțiile efectuate În scop diagnostic sau terapeutic ca și administrarea din neglijență a substanțelor caustice sau hipertonice paravenos au acțiune necrozantă sau prin nerespectarea regulilor de asepsie dau complicații septice nedorite. Plăgile înțepate accidental pot interesa formațiuni anatomice profunde, de unde necesitatea exciziei, abordul larg pentru a identifica leziunea. Când traiectul nu se poate stabili, pericolul infecției este major. Înțepăturile de albine și viespi sunt cele mai frecvente; pătrunderea veninului, determină modificări care sunt în raport direct cu cantitatea

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
amestecate sau nu, cu corpi străini ori resturi vestimentare. Marginile plăgii sunt neregulate iar țesuturile contuze formează o masă necrotică, lividă, cianotică cu cheaguri de sânge. Acest aspect favorizează infecția aerobă sau anaerobă, de obicei mixtă, deoarece prin distrugerea elementelor anatomice rezistența tisulară scade, situație favorabilă dezvoltării microbiene. În zdrobirile mari plaga ia aspectul unei dilacerări în care elementele anatomice nu mai pot fi identificate. În aprecierea gravității unei plăgi contuze se va ține cont de: localizare, adâncime, întindere, gradul de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
necrotică, lividă, cianotică cu cheaguri de sânge. Acest aspect favorizează infecția aerobă sau anaerobă, de obicei mixtă, deoarece prin distrugerea elementelor anatomice rezistența tisulară scade, situație favorabilă dezvoltării microbiene. În zdrobirile mari plaga ia aspectul unei dilacerări în care elementele anatomice nu mai pot fi identificate. În aprecierea gravității unei plăgi contuze se va ține cont de: localizare, adâncime, întindere, gradul de devitalizare, infecție și terenul pe care se produce plaga. 4. Plăgile prin arme de foc sunt de fapt o

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și edem. Manifestările generale se datoresc creșterii permeabilității, modificărilor de coagulare, hemolizei și acțiunii neurotoxice; ca urmare, bolnavul va prezenta greață, vărsături, amețeli, obnubilare, hipotensiune, hematemeză, hematurie, aritmii cardiace, uneori edem pulmonar acut, comă și moarte. 12.3.3. EVOLUTIA ANATOMICA A UNEI PLAGI Indiferent de etiologia și mecanismul de producere, o plagă evoluează către cicatrizare, prin care se înțelege „acoperirea unei pierderi de substanță cu un țesut adecvat (epitelial), a cărui forță și constituție să se apropie de normal”. Există

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
strat protector împotriva contaminării bacteriene. Dacă după 8-10 zile această crustă se ridică, se remarcă o proliferare epitelială și o micșorare evidentă a plăgii printr-un fenomen de retracție. 12.3.3.2. Fazele vindecării Acestea au fost amănunțit studiate: anatomic, histologic și biochimic. S-a constatat că în primele câteva zile nu există activitate intensă în plagă, fenomenele debutând după o perioadă de așteptare numită „the lag phase” (4-5 zile). Se instalează o activitate intensă enzimatică și leucocitoză care produce

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
află situat traumatismul deschis. 12.3.5.1.1. Semnele locale, comune Pot fi funcționale și fizice sau obiective. A. Semnele funcționale: a. Durerea este datorată iritației terminațiilor nervoase de la nivelul plăgii, variabilă ca intensitate după profunzime, întindere și particularitățile anatomice ale regiunii lezate (este cunoscută sensibilitatea plăgilor de la nivelul feței, perineului, organelor genitale, etc.). Durerea lipsește când agentul vulnerant a distrus căile de transmitere a impulsurilor nervoase, ca și la tabetici, diabetici sau răniți în starea de șoc traumatic. Este

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
obiectiv al plăgii, iar când devine abundentă ia aspectul unei complicații punând în pericol viața bolnavului. Ca urmare, efectuarea cât mai precoce a hemostazei reprezintă o necesitate vitală. 12.3.5.1.2. Semnele clinice particulare ale plăgilor funcție de regiunea anatomică interesată a. Plăgile craniocerebrale pot fi clasificate schematic în nepenetrante și penetrante. plăgile nepenetrante interesează părți moi epicraniene, cu sau fără leziune osoasă, dar păstrează integritatea durei mater. Leziunile părților moi au aspecte diferite după agentul vulnerant care le-a

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ce pun grave probleme terapeutice. Fracturile care însoțesc plăgile pot fi incomplete, prin înfundare, sau cominutive dar fără leziune cerebrală concomitentă. plăgile penetrante cranio-cerebrale, cu leziuni ale creierului și învelișurilor sale, sunt diferite ca importanță anatomo-clinică fiind legate de particularitățile anatomice ale regiunii lezate. Anatomic se constată necroze și distrugeri la locul leziunii, hematoame și tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian, fenomene ce explică simptomatologia clinică în care domină alterarea stării de conștiență și semnele de suferință ale trunchiului cerebral

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
terapeutice. Fracturile care însoțesc plăgile pot fi incomplete, prin înfundare, sau cominutive dar fără leziune cerebrală concomitentă. plăgile penetrante cranio-cerebrale, cu leziuni ale creierului și învelișurilor sale, sunt diferite ca importanță anatomo-clinică fiind legate de particularitățile anatomice ale regiunii lezate. Anatomic se constată necroze și distrugeri la locul leziunii, hematoame și tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian, fenomene ce explică simptomatologia clinică în care domină alterarea stării de conștiență și semnele de suferință ale trunchiului cerebral cu afectarea respirației și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de suferință ale trunchiului cerebral cu afectarea respirației și aparatului cardio-circulator, etc. b. Plăgile gâtului sunt mai frecvente decât contuziile și mult mai grave datorită prezenței în această regiune a trunchiurilor nervoase importante. Pot fi superficiale când sunt secționate planurile anatomice deasupra mușchiului sternocleidomastoidian și profunde când interesează toate planurile până la os. Acestea sunt grave, deoarece pot determina secțiuni sau rupturi ale vaselor, nervilor, traheei, esofagului, faringelui, domului pleural, marilor vase limfatice. Dintre acestea cele mai grave sunt plăgile arterelor gâtului

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fracturi, luxații, etc. În toate aceste eventualități, dat fiind importanța majoră a tulburărilor pe care le antrenează, leziunile traumatice vasculare vor fi tratate cu maximă urgență. Obișnuit, traumatismele vasculare se clasifică după: vasul interesat în: arteriale, venoase, limfatice, mixte; criteriul anatomic în: contuzii, rupturi, plăgi; evolutiv (după Kinmouth) în: a. traumatisme acute care pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1. Contuzia arterială Contuzia arterială se însoțește anatomic de distrugerea parțială a peretelui arterial (fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1. Contuzia arterială Contuzia arterială se însoțește anatomic de distrugerea parțială a peretelui arterial (fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității axului vascular. După importanța acestor leziuni, contuzia se poate prezenta sub trei grade: contuzia de gradul I - în care se produce o separare neregulată

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Ruptura arterială Apare în contuzii violente sau luxații (rupturile traumatice); când peretele arterial prezintă leziuni de ateromatoză sau determinate de sifilis se produc rupturi arteriale spontane sau la traumatisme minime (fig.12.7 b.). Soluția de continuitate arterială are aspecte anatomice variabile de la rupturi și distrucții foarte mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]