1,796 matches
-
popularei și, pentru multe aspecte, riguroasei ediții Einaudi a Îl Principe realizată de Giorgio Inglese, aici apare informația că Machiavelli, după ce a fost eliberat din închisoare în luna martie a anului 1513, a fost "exilat la Albergaccio, situat în Sant'Andrea din Percussina", iar întoarcerea să la Florența a avut loc în februarie 151456. Este clar, în schimb, ca Machiavelli a putut să rămână la Florența și să circule liber conform propriei plăceri, atâta timp cât rămânea în granițele statului florentin. Prin relegatio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Florența Machiavelli a rămas în contact cu Dieci și cu staff-ul Cancelariei din Palatul Signoriei. Din scrisorile trimise lui Vettori, nu este ușor să determinăm modul în care Machiavelli și-a împărțit timpul între Florența și fermă din Sant'Andrea din Percussina. În 10 decembrie, Machiavelli a scris în faimoasa scrisoare către Vettori: "Eu sunt la vila, unde urmăresc ultimele mele cazuri, pe care le-am adunat în cele douăzeci de zile cât am stat la Florența"69. Și totuși
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
10 august 1513 a fost semnată în mod efectiv "în villa"71. Dintre scrisorile semnate la Florența exista doua cea din 29 aprilie și cea din 10 decembrie în care textul îl localizează pe Machiavelli la ferma să. Din moment ce Sant'Andrea se găsea de-a lungul drumului pe care curierii postei se deplasau către Romă, Machiavelli nu avea nevoie să se întoarcă la Florența pentru a trimite scrisorile către Vettori. În cele două ocazii (29 aprilie și 10 decembrie) e foarte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care i-a fost permis lui Machiavelli să intre în Palazzo la Florența, între 21 martie și 21 aprilie și între 10 și 31 iulie, nimic nu ne poate face să considerăm că acesta se află în realitate la Sant'Andrea și, de aceea, este foarte posibil să fi locuit la Florența fiind on call pentru acele săptămâni, așa cum am sugerat mai înainte. Ceea ce contează este că Machiavelli nu se găsea într-o stare de izolare forțată, ci că se putea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nu se găsea într-o stare de izolare forțată, ci că se putea mișca între Florența și fermă să. Deși este exagerat să spunem că Machiavelli era izolat la țară, este foarte posibil ca acesta să fi locuit la Sant'Andrea pentru două lungi perioade de timp în anul 1513. Una dintre acestea a fost în primăvară, cănd scrisoarea din 29 aprilie ne furnizează primele informații ale unei prezențe a lui la ferma, în timp ce două scrisori din a doua perioadă a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
semnate "Florentiae" și "în Firenze", scrise după mai mult de o lună în care nu a mai avut niciun fel de activitate epistolara, ne sugerează că acesta s-a reîntors în oraș. O a doua perioadă de ședere la Sant'Andrea părea să fi avut loc de la sfârșitul lunii august până la scrisoarea din decembrie. Într-o scrisoare adresată lui Giovanni Vernacci la 4 august, expediata de la Florența, Machiavelli a menționat moartea unui nou-născut; eveniment care, mai mult ca sigur, a agravat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli a menționat moartea unui nou-născut; eveniment care, mai mult ca sigur, a agravat starea sa de suferință. Din moment ce scrisoarea din 10 august adresată lui Vettori (căruia nu îi scrisese despre această moarte) a fost semnată "în villa" la Sant'Andrea, pare foarte probabil ca Machiavelli poate cu soția în convalescenta să fi locuit la țară pentru o perioadă mai lungă de timp, iar reântoarcerea la Florența să fi fost de scurtă durată, atunci când i-a trimis lui Vettori cele două
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
garzoni bastona un bue" se referă la un măcelar care deținea un magazin în vecinătatea caselor lui Machiavelli și Vettori 72. Totuși, luând în considerare circumstanțele în care Machiavelli a compus tratatul sau asupra principatelor, trebuie sa remarcam că Sant'Andrea din Percussina nu era în realitate un loc izolat, așa cum se considera adesea sau că a devenit în timpurile moderne. Fermă ce includea și o osteria (cârciuma), cunoscută sub numele de "Albergaccio", se află în apropierea străzii Regia Română care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cuprindeau, ca să dăm un singur exemplu semnificativ, chiar Ghiribizzi, textul care anticipa anumite idei prezente în Principele 78. În același timp, Machiavelli se află în continuare în contact cu magistratură celor Dieci. Și, de aceea, în nu prea îndepărtată Sant'Andrea reușea să aibă pulsul situației politico-diplomatice. 5. O nouă scrisoare a celor Dieci către Vettori și o semnătură misterioasă Una dintre problemele nerezolvate ale corespondentei dintre Machiavelli și Vettori privește lipsa de schimburi epistolare dintre cei doi prieteni după scrisoarea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
putut să apară ca urmare a existenței acestei corespondențe private la doar două luni după eliberarea ex-secretarului. În acest mod, s-ar putea explica de ce cele două scrisori ale lui Machiavelli, ale căror texte par a fi scrise la Sant'Andrea (la 29 aprilie și 10 decembrie), apar ca fiind expediate de la Florența, după modul în care sunt semnate 96. Pare corect să concluzionam că aceste scrisori au fost scrise la Șanț' Andrea dar au fost duse la Florența pentru a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
căror texte par a fi scrise la Sant'Andrea (la 29 aprilie și 10 decembrie), apar ca fiind expediate de la Florența, după modul în care sunt semnate 96. Pare corect să concluzionam că aceste scrisori au fost scrise la Șanț' Andrea dar au fost duse la Florența pentru a putea fi expediate. În acest mod putem să înțelegem mai bine de ce din cele douăsprezece scrisori machiaveliane, datate între 13 martie și 10 decembrie 1513, unsprezece au fost semnate ca fiind expediate
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
registru ce îi aparținea lui Ser Luca apare numele lui Machiavelli, de mai multe ori, în calitate de martor 114. În anul 1507 Ser Luca a fost notarul care a redactat pentru Machiavelli un contract de închiriere ce privea Albergaccio din Sant'Andrea de la Percussina 115; iar în anul 1510 a avut același rol în elaborarea unui document în care secretarul florentin îl numea pe nepotul său, Giovanni Vernacci, în calitate de avocat al său116. În ceea ce privește cultură și formația intelectuală a lui Machiavelli, trebuie să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Îl Principe. 7. Ovidiu că "poet minor" Ultima dintr-o serie de enigme care au fost abordate pe parcursul acestui studiu privește trimiterea pe care o face Machiavelli la poeții pe care îndrăgea să-i citească în timpul dimineților petrecute la Sant'Andrea. După cum scrie Machiavelli: "Plimbându-mă prin pădure, în drum spre un izvor, la vânătoare, am o carte sub braț, de Dante sau Petrarca, sau a unuia dintre poeții minori, cum sunt Tibullus sau Ovidiu sau alții că ei, citind acele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vederea erotismul deosebit de violent ce se găsește în discuția lui Machiavelli despre Fortuna: fără îndoială, secretarul florentin preia acest proverb, dar conferindu-i o nuanță explicită. Există două fragmente importante din "poeții minori" pe care Machiavelli îi citea la Sant'Andrea în Percussina care au luminat modul în care autorul a folosit simbolistică Fortunei în capitolul 25 din Îl Principe. Tibullus (1.2.15-17) adapta proverbul tradițional fortes Fortuna adiuvat în modul în care o vede pe Fortuna că Venere, zeița
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
339-397. Ginzburg, Carlo, "Diventare Machiavelli: Per una nuova lettura dei "Ghiribizzi al Soderini", în Quaderni storici, 38, 2003, pp. 151-164. Guicciardini, Francesco, Le lettere, Pierre Jodogne (ed.), Istituto storico italiano per l'età modernă e contemporanea, Romă, 1986. Guidi, Andrea, Un segretatio militante. Politică, diplomazia e armi nel cancelliere Machiavelli, Îl Mulino, Bologna, 2009, pp. 159-386. Ilardi, Vincent, "Crosses and Carets: Renaissance Patronage and Coded Letteres of Recommendation", în American Historical Review, 92, 1987, pp. 1127-1149. Jaeckel, Hugo, "I "tordi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
e a) Niccolò Machiavelli", în Interpres, 21 (2002), pp. 291-301. Sozzi, B. Ț., "Introduzione", în N. Machiavelli, Discorso o dialogo intonro alla nostră lingua, Einaudi, Torino, 1976. Stopani, Renato, "Io mi sto în villa...": L'Albergaccio del Machiavelli a Sant'Andrea în Percussina, Centro di Studi Chiantigiane "CLANȚE", Firenze, 1998, pp. 47-52. Tibullus, în Catullus, Tibullus, Pervigilium Veneris, G. P. Goold (ed.), Loeb Classical Library - Harvard University Press, Cambridge Mass., 1988, 1.2.15-17, p. 198. Tibullus, Albius și autorii Cospusului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cxij-cxxxj. Zaccagnini, Guido, Introduzione a Sozomeno, Chronicon universale, în Rerum Italicarum Scriptores, XVI:1, Città di Castello, Lapi, 1908. Zamponi, Stefano, "La duplice elezione d'Antonio Ippoliti canonico pistoiese", în Bullettino storico pistoiese, ser. III, XIV, 1979, pp. 91-94. Zorzi, Andrea, Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina, Olschki, Firenze, 1989. Wallace, MacCaffrey, "Place and Patronage în Elizabethan Politics", în Elizabethan Government and Society: Essays Presented to Șir John Neale, S. Ț. Bindoff, J. Hurstfield, C. H.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
această, funcția oferită în Fucecchio nu era deosebit de atractivă pentru ser Mariano, care spera să se ivească o poziție mai bună pentru el10. Prin intermediul Consiliului celor Vârstnici din Fucecchio ser Mariano a găsit un înlocuitor, un notar din Pistoia, ser Andrea Giribelli, care lucrase la Fucecchio în trecut și care urma să-i țină locul până când avea să-și ia postul în primire. Oricum mandatatul lui ser Mariano a întâmpinat probleme personale, deoarece cineva (probabil cu premeditare) l-a denunțat familiei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di Francesco 9 Cosimo di Giovanni 29 Giovanni di Cosimo 115 Piero di Cosimo 54 Lorenzo di Piero 915 Giuliano di Piero 7 Lucrezia Tornabuoni 8 Clarice Orsini 1 Piero di Lorenzo 186 Francesco Cantansanti 1 Strozzo Strozzi 1 Ser Andrea da Foiano 1 Ser Piero Dovizi 1 Piero di Cosimo, Pierfrancesco & socii 1 Piero di Cosimo & Lorenzo di Piero 1 Lorenzo & Giuliano di Piero 2 Total 1332 De oarecare importantă este faptul ca fondatorul statutului politic al familiei, Cosimo de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
P. Gilmore (ed.), Harper Torchbooks, New York, 1963. Witt, Ronald G., "Coluccio Salutați and the Origins of Florence", în Îl pensiero politico, ÎI, 1969, pp. 161-172. Wittschier, Heinz Willi, Giannozzo Manetti. Das Corpus der Orationes, Böhlau Verlag, Cologne & Graz, 1968. Zorzi, Andrea, L'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica Fiorentina. Aspetti e problemi, Leo S. Olschki, Florența, 1988. Capitolul IX Comisarul și statul teritorial florentin* Într-un număr de teritorii supuse ale dominionului florentin, inclusiv Pistoia, o criză de autoritate pare să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
from the Twelfth to the Fourteenth Century", în Florentine Studies. Politics and Society în Renaissance Florence, Nicolai Rubinstein (ed.), Northwestern University Press, Evanston, 1968, pp. 70-108. ---, The Italian City-Republics, McGraw-Hill, New York, 1969, pp. 66-73. Wilder, Elizabeth, The Unfinished Monument by Andrea del Verrocchio to the cardinal Niccolò Forteguerri at Pistoia, Studies în the History and Criticism of Sculpture, nr. 7, Northampton, Mass., 1932. Zorzi, Andrea, "Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 70-108. ---, The Italian City-Republics, McGraw-Hill, New York, 1969, pp. 66-73. Wilder, Elizabeth, The Unfinished Monument by Andrea del Verrocchio to the cardinal Niccolò Forteguerri at Pistoia, Studies în the History and Criticism of Sculpture, nr. 7, Northampton, Mass., 1932. Zorzi, Andrea, "Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145 (1987). ---, "I fiorentini e gli uffici pubblici nel primo Quattrocento: concorrenza, abusi, illegalità", în Quaderni storici, nr. 66 (1987). Capitolul X Libri di famiglia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Studies, Eugene F. Rice Jr. (ed.), Cornell University Press, Ithaca, 1959b, pp. 106-129. Monfasani, John, George of Trebizond: A Biography and a Study of his Rhetoric and Logic, Brill, Leiden, 1976. ---, "The First Call for Press Censorship: Niccolò Perotti, Giovanni Andrea Bussi, Antonio Moreto, and the Editing of Pliny's Natural History", în Renaissance Quarterly 41, 1988, pp. 1-31. ---, "Aristotelians, Platonists, and the Missing Ockhamists: Philosophical Liberty în Pre-Reformation Italy", în Renaissance Quarterly, 46, 1993, pp. 247-276. Mordek, Hubert, "Decretum Gelasianum
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
istorie permanentă, susținută de texte atât creștine, cât și clasice care parcurgea tot drumul înapoi până la Creație. După moartea lui Sabellico (de un sifilis desfigurant) în 1506, Veneția nu a mai avut niciun istoric oficial sau cvasi-oficial până în 1516, cănd Andrea Navagero a fost numit în această poziție, dar lucrarea lui Navagero nu a supraviețui, de vreme ce la moartea să în 1529 proiectul istoriei lui a fost ars la cererea acestuia. Cardinalul Pietro Bembo i-a urmat lui Navagero în 1529. A
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Cities în Central Italy, The John Hopkins University Press, Baltimore, 1992. Connell, William J., "Libri di famiglia and the Family History of Florentine Patricians", în Italian Culture, 8 (1990), pp. 279-292. ---, "The Humanist Citizen aș Provincial Governor", în Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, 144-164. Cozzi, Gaetano, "Intorno all'edizione dell'opera di M. A. Sabellico curată da Celio Secondo Curione e dedicată a Sigismondo Augusto re di Polonia", în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]