2,587 matches
-
costisitoare, poate fi rezervată detectării și urmăririi în dinamică a anevrismelor mici, sub 5 mm. Explorările moderne noninvazive au un raport cost-beneficiu supraunitar; de aceea, Torres et al. (4) recomandă screeningul noninvaziv în următoarele situații: pacienți cu istoric familial de anevrisme intracerebrale sau HSA, în special cei între 20-50 de ani și în particular la cei cu mai mult de un membru al familiei afectat; pacienți cu risc profesional înalt; pacienți care solicită investigația; pacienți cu simptome neurologice; pacienți chirurgicali la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mai mult de un membru al familiei afectat; pacienți cu risc profesional înalt; pacienți care solicită investigația; pacienți cu simptome neurologice; pacienți chirurgicali la care se prevede o instabilitate hemodinamică ce ar putea crește riscul de ruptură. Odată diagnosticată prezența anevrismelor intracerebrale asimptomatice, trebuie estimat riscul rupturii acestora. Huston și Torres, în 1996 (4), într-un studiu preliminar (Studiul Internațional pentru Anevrisme Asimptomatice) aflat în plină desfășurare sugerează că elementele predictibile referitoare la ruptură sunt: mărimea anevrismului, creșterea anevrismală și istoricul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pacienți chirurgicali la care se prevede o instabilitate hemodinamică ce ar putea crește riscul de ruptură. Odată diagnosticată prezența anevrismelor intracerebrale asimptomatice, trebuie estimat riscul rupturii acestora. Huston și Torres, în 1996 (4), într-un studiu preliminar (Studiul Internațional pentru Anevrisme Asimptomatice) aflat în plină desfășurare sugerează că elementele predictibile referitoare la ruptură sunt: mărimea anevrismului, creșterea anevrismală și istoricul familial. Rezultatele preliminare sugerează faptul că nici un anevrism cu o dimensiune mai mică de 10 mm nu a fost găsit rupt
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ruptură. Odată diagnosticată prezența anevrismelor intracerebrale asimptomatice, trebuie estimat riscul rupturii acestora. Huston și Torres, în 1996 (4), într-un studiu preliminar (Studiul Internațional pentru Anevrisme Asimptomatice) aflat în plină desfășurare sugerează că elementele predictibile referitoare la ruptură sunt: mărimea anevrismului, creșterea anevrismală și istoricul familial. Rezultatele preliminare sugerează faptul că nici un anevrism cu o dimensiune mai mică de 10 mm nu a fost găsit rupt, iar rata anuală a rupturii s-a situat sub 1%/an, în timp ce anevrismele mai mari
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Huston și Torres, în 1996 (4), într-un studiu preliminar (Studiul Internațional pentru Anevrisme Asimptomatice) aflat în plină desfășurare sugerează că elementele predictibile referitoare la ruptură sunt: mărimea anevrismului, creșterea anevrismală și istoricul familial. Rezultatele preliminare sugerează faptul că nici un anevrism cu o dimensiune mai mică de 10 mm nu a fost găsit rupt, iar rata anuală a rupturii s-a situat sub 1%/an, în timp ce anevrismele mai mari de 10 mm au o rată anuală a rupturii de 3-4%/an
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sunt: mărimea anevrismului, creșterea anevrismală și istoricul familial. Rezultatele preliminare sugerează faptul că nici un anevrism cu o dimensiune mai mică de 10 mm nu a fost găsit rupt, iar rata anuală a rupturii s-a situat sub 1%/an, în timp ce anevrismele mai mari de 10 mm au o rată anuală a rupturii de 3-4%/an. Creșterea anevrismală ar trebui urmărită prin examene RMN la interval de cel puțin un an. Aprecierea riscului de ruptură trebuie făcută individualizând contextul socio-medical al pacientului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un an. Aprecierea riscului de ruptură trebuie făcută individualizând contextul socio-medical al pacientului și factorii personali de risc vascular general. în prezent, nu există un consens internațional privitor la indicația actului operator. Wiebers și Torres (16) recomandă următoarele principii generale: anevrismele mai mari de 10 mm trebuie tratate chirurgical la pacienții sub 70 ani; sub 5 mm se vor urmări în dinamică la cel mult un an interval și operate, dacă se constată o mărire a dimensiunilor; anevrismele între 6 și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
următoarele principii generale: anevrismele mai mari de 10 mm trebuie tratate chirurgical la pacienții sub 70 ani; sub 5 mm se vor urmări în dinamică la cel mult un an interval și operate, dacă se constată o mărire a dimensiunilor; anevrismele între 6 și 9 mm vor fi operate, dacă sunt descoperite cu ocazia ruperii altui anevrism în contextul unei HSA; această categorie de anevrisme va trebui să concentreze atenția studiilor viitoare. Tratamentul curativ al anevrismelor se realizează în echipe mixte
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ani; sub 5 mm se vor urmări în dinamică la cel mult un an interval și operate, dacă se constată o mărire a dimensiunilor; anevrismele între 6 și 9 mm vor fi operate, dacă sunt descoperite cu ocazia ruperii altui anevrism în contextul unei HSA; această categorie de anevrisme va trebui să concentreze atenția studiilor viitoare. Tratamentul curativ al anevrismelor se realizează în echipe mixte, utilizând: tehnici endovasculare neuroradiologice; cliparea anevrismelor; tehnici de microchirurgie vasculară cu ajutorul inducerii hipotermiei și a protecției
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dinamică la cel mult un an interval și operate, dacă se constată o mărire a dimensiunilor; anevrismele între 6 și 9 mm vor fi operate, dacă sunt descoperite cu ocazia ruperii altui anevrism în contextul unei HSA; această categorie de anevrisme va trebui să concentreze atenția studiilor viitoare. Tratamentul curativ al anevrismelor se realizează în echipe mixte, utilizând: tehnici endovasculare neuroradiologice; cliparea anevrismelor; tehnici de microchirurgie vasculară cu ajutorul inducerii hipotermiei și a protecției cerebrale cu barbiturice. 11.2 TERAPIA DE SUPLEERE
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
constată o mărire a dimensiunilor; anevrismele între 6 și 9 mm vor fi operate, dacă sunt descoperite cu ocazia ruperii altui anevrism în contextul unei HSA; această categorie de anevrisme va trebui să concentreze atenția studiilor viitoare. Tratamentul curativ al anevrismelor se realizează în echipe mixte, utilizând: tehnici endovasculare neuroradiologice; cliparea anevrismelor; tehnici de microchirurgie vasculară cu ajutorul inducerii hipotermiei și a protecției cerebrale cu barbiturice. 11.2 TERAPIA DE SUPLEERE îN IRC TERMINALĂ DETERMINATĂ DE ADPKD A) PONDEREA ADPKD îN PROGRAMELE
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vor fi operate, dacă sunt descoperite cu ocazia ruperii altui anevrism în contextul unei HSA; această categorie de anevrisme va trebui să concentreze atenția studiilor viitoare. Tratamentul curativ al anevrismelor se realizează în echipe mixte, utilizând: tehnici endovasculare neuroradiologice; cliparea anevrismelor; tehnici de microchirurgie vasculară cu ajutorul inducerii hipotermiei și a protecției cerebrale cu barbiturice. 11.2 TERAPIA DE SUPLEERE îN IRC TERMINALĂ DETERMINATĂ DE ADPKD A) PONDEREA ADPKD îN PROGRAMELE DE SUPLEERE RENALĂ ADPKD constituie una dintre cele mai frecvente cauze
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pentru a reduce presiunea lomboabdominală; după transplant, infecția și eritrocitoza au fost cele mai frecvente indicații. Cu toate că incidența accidentelor vasculare cerebrale la pacienții cu ADPKD după transplant a apărut crescută, a fost dificilă stabilirea unei corelații statistice cu formarea de anevrisme sau alte anomalii vasculare din ADPKD. Deși rata medie de supraviețuire nu a fost diminuată, unii pacienți s-au pierdut prin afecțiuni pentru care riscul pare a fi crescut în ADPKD, cum ar fi anevrismele de aortă și perforațiile de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
corelații statistice cu formarea de anevrisme sau alte anomalii vasculare din ADPKD. Deși rata medie de supraviețuire nu a fost diminuată, unii pacienți s-au pierdut prin afecțiuni pentru care riscul pare a fi crescut în ADPKD, cum ar fi anevrismele de aortă și perforațiile de colon, ultimele fiind datorate atât prevalenței sporite a diverticulitei, cât și terapiei imunosupresoare. Complicațiile colice pot fi diminuate dacă protocolul de investigații de rutină, efectuat înaintea transplantării, include și clisma baritată, după care se pot
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Mortalitatea și morbiditatea la pacientul cu ADPKD transplantat Riscul de evenimente cerebrovasculare este crescut la pacienții cu ADPKD transplantați (Florijn, 1994; Hadimeri, 1997). Mortalitatea cardiovasculară pare a fi crescută doar la pacienții care nu primesc ciclosporină. Cauze particulare de deces: anevrismele aortice și perforațiile intestinale prin diverticulită colonică. Alte particularități ale morbidității subiecților ADPKD transplantați: eritrocitoza. TA, ITU, afectarea hepatică și herniile sunt similare. în concluzie, în ADPKD sunt necesare condiții suplimentare pentru a crește eficiența TR: evaluare cardiacă mai aprofundată
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
transplantați: eritrocitoza. TA, ITU, afectarea hepatică și herniile sunt similare. în concluzie, în ADPKD sunt necesare condiții suplimentare pentru a crește eficiența TR: evaluare cardiacă mai aprofundată: ecocardiografie și scintigrafie miocardică cu taliu; evaluarea diverticulozei colonice prin irigoscopie (colonoscopie); evaluarea anevrismelor aorto-mezenterice prin angiografie aorto-iliacă; evaluarea anevrismelor cerebrale prin CT; îndepărtarea rinichilor nativi doar în caz de hematurie macroscopică recidivantă sau infecții urinare repetate. C) COMPLICAȚIILE SURVENITE îN CURSUL TERAPIEI DE SUPLEERE RENALĂ ADPKD a) Complicații renale Dimensiunile renale și volumul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și herniile sunt similare. în concluzie, în ADPKD sunt necesare condiții suplimentare pentru a crește eficiența TR: evaluare cardiacă mai aprofundată: ecocardiografie și scintigrafie miocardică cu taliu; evaluarea diverticulozei colonice prin irigoscopie (colonoscopie); evaluarea anevrismelor aorto-mezenterice prin angiografie aorto-iliacă; evaluarea anevrismelor cerebrale prin CT; îndepărtarea rinichilor nativi doar în caz de hematurie macroscopică recidivantă sau infecții urinare repetate. C) COMPLICAȚIILE SURVENITE îN CURSUL TERAPIEI DE SUPLEERE RENALĂ ADPKD a) Complicații renale Dimensiunile renale și volumul chiștilor în dializă Numeroasele studii din
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
deoarece HTA reprezintă cel mai important factor de progresie a suferinței renale și generator de complicații; evaluarea ecocardiografică a HVS, anomaliilor valvulare, rădăcinii aortei; prezența chiștilor în alte organe (ficat, pancreas, splină, ovare, vezicule seminale, spații subarahnoidiene); agregarea familială a anevrismelor cerebrale și/sau semne neurologice sugestive; prezența herniilor și semne de diverticuli de colon (care se pot complica cu perforeții). -Anamneza familială este un element decisiv pentru diagnostic și, într-o oarecare măsură, pentru prognostic. Se urmărește în special: identificarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diagnostic și, într-o oarecare măsură, pentru prognostic. Se urmărește în special: identificarea altor bolnavi în familie și acordarea unui sfat genetic; la fiecare caz nou, evaluarea diversității și intensității manifestărilor renale și extrarenale (în mod deosebit agregare familială a anevrismelor cerebrale), momentul instalării IRC sau IRCT; identificarea persoanelor cu risc de 50% de a moșteni gena mutantă și informarea lor privind posibilitățile de diagnostic presimptomatic și consecințele acestuia; în cazul acordului persoanelor cu risc se va trece la screeningul familial
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fiecărui pacient într-o anumită grupă de gravitate, în funcție de: 225CONCLUZII ȘI REPERE METODOLOGICE îN ADPKD -stadiul evoluției bolii; -prezența sau absența indicilor de agresivitate (forma PKD1, sex masculin, moștenirea genei mutante de la mamă, fenomenul de anticipație, prezența în familie a anevrismelor cerebrale); -prezența sau absența factorilor de progresie spre IRCT (vârsta tânără de debut, hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă, acidoza, proteinuria marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii și numărului chiștilor renali, număr mai mare de 4 sarcini). Pe baza acestor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sternotomie mediană sub CEC. Există pacienți care necesită concomitent BAC în alte regiuni ale miocardului și reparare sau reprotezare valvulară. Se deschide sacul anevrismal și se elimină trombusul aderent de aria infarctizată. Se aplică un patch de Dacron pe colul anevrismului, aproape de baza mușchilor papilari. Se închide peretele fibrotic ventricular stâng și se scoate pacientul de pe CEC. Rezultatul poate fi evaluat prin ventriculografie pre - și postoperatorie și relevă restabilirea formei VS cât mai apropiate de cea normală. Grefarea pe artera descendentă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Anevrismul și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Anevrismul și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Anevrismul și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de sânge secundară efracției la nivelul unei breșe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de sânge secundară efracției la nivelul unei breșe parietale parțiale sau transfixiante. De obicei, peretele pseudoanevrismului este reprezentat de adventicea intactă sau țesutul fibros orga- nizat și structurile adiacente. Din punct de vedere morfologic, anevrismele adevărate pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]