790,808 matches
-
Se taie o singură chitanță pentru luna curentă și restanțe. 4.”Evidența analitică (pe furnizori etc.) și cea sintetică a obligațiilor asociației către furnizori și prestatori de servicii și urmărirea furnizorilor neachitați -COD 14-6-24 (document cumulativ) <footnote A se vedea ANEXA nr. 10 footnote> - servește la ținerea evidenței analitice și sintetice a achitării sumelor datorate furnizorilor din luna respectivă; - se întocmește într-un singur exemplar, pe un document cumulativ (14-6-24) cu 27 de coloane; -ține loc de fișe analitice pe fiecare
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
poziția nr. ........ din Registrul încasări și plăți). 5. “Registrul de casă” 14-4-7A (pentru operațiuni cu numerar) (model conform Ordinului 425/1998) 51 “Registrul de casă”14-4-7A (pentru operațiuni prin CEC, bănci) sau: adaptat pe document cumulativ <footnote A se vedea ANEXA nr. 11 footnote> Format A4 - tipărit pe o singură față, în carnete a 100 de file. Servește ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar, efectuate prin casierie, pe baza actelor justificative; - document de stabilire zilnică a
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
-se face astfel corelație cu restanțele (atât cele ale proprietarilor cât și cele ale asociației către furnizori). Această centralizare se poate face pe formularul 52 52 “Centralizatorul încasărilor și plăților lunare” 14-6-24 - document cumulativ 27 coloane -<footnote A se vedea ANEXA nr. 12 footnote> Corelații: - Total I + II (casa + CEC) coloana = Încasări de la proprietari Total I 13 din Centralizator pentru cheltuieli coloana 4 din Registrul 3 de întreținere Registrul 52 19.044.070 = 19.044.070 - Total I + II - coloana 4
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
este unul auxiliar din care se vor prelua totalurile și respectiv soldurile în Registrul jurnal și Registrul inventar. 6. “Registrul pentru evidența fondului de rulment și a altor fonduri” Partea I: “Evidența fondului de rulment” -14-6-25-<footnote A se vedea ANEXA nr. 13 footnote> Total fond datorat pentru toate apartamentele după suplimentarea III = 19.800.000 Total fond încasat de la proprietari până în luna anterioară = 19.700.000 Total fond încasat în luna curentă = 100.000 Restanțe la finele lunii curente = - Acestea
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
cumulativ ca cel prezentat la registrul 7a. 7.a. “Registru pentru evidența sintetică a încasărilor pentru fondul de reparații și evidența plăților făcute din acest fond (pe obiective de reparații) și soldul neconsumat la finele lunii”<footnote A se vedea ANEXA nr. 14 footnote> Se întocmește în lunile în care s-au efectuat plăți din fondul de reparații aprobat ca atare de adunarea generală. În acest registru nu se înregistrează reparațiile accidentale efectuate în cursul lunii pentru care nu a fost
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
14-6-24 11. “Registrul pentru evidența creditorilor (alții decât furnizorii din Registrul nr. 4)” Modelul este identic cu cel de la numărul 10, adaptat creditorilor. III REGISTRE DE SINTEZĂ, INVENTARIERE ȘI CONTROL 12. “Registrul jurnal” 14-1.1/a<footnote A se vedea ANEXA nr. 15 footnote> * Coloană suplimentară pentru gruparea totalurilor pe activ (A) sau pasiv (P). Se întocmește lunar. Conform prevederilor Ordinului 2329, în cazul în care se folosesc jurnale auxiliare (cazul asociațiilor de locatari) totalul lunar al fiecăruia se trece în
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
63.514.016 În situația în care nu există această corelare înseamnă că s-au strecurat erori de înregistrare care trebuie depistate - acest registru fiind unul de evidență dar și de control. 13. “Registrul inventar” 14-1-2<footnote A se vedea ANEXA nr. 16 footnote> Se întocmește: la începutul activității, la sfârșitul exercițiului financiar sau la încetarea activității. Pentru asociațiile de proprietari este recomandat a se întocmi lunar pentru elementele trecute în Registrul jurnal. În afară de aceste date, la începutul activității , la sfârșitul
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
alte elemente (valori materiale) se completează și coloanele4-6. Coloana 7 este suplimentară - dar este necesară pentru completarea situației soldurilor - prezentată în continuare în registrul nr. 14. 14. “Situația soldurilor de activ și de pasiv” 14-6-30/ d<footnote A se vedea ANEXA nr. 17 footnote> Se întocmește lunar. Are la bază Registrul de inventar ( Registrul nr. 13) de unde se preiau soldurile de Activ și de Pasiv. IV ALTE REGISTRE ȘI DOCUMENTE 15. “Chitanța” 14-4-1 16. “Lista de inventariere”14-3-12 17. “Fișa mijlocului
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
calcularea și reținerea impozitului, la organul fiscal competent, la termenul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice. Fișa fiscală reprezintă instrumentul concret pe baza căruia se efectuează calculul impozitului pe veniturile din salarii. Fișele fiscale se completează pe formularele tipărite prezentate în anexele la Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 161/2004, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 129/2004. Fișele fiscale folosite la calculul impozitului pe veniturile din salarii sunt următoarele: - Fișa fiscală 1 (FF1) - pentru venituri din salarii obținute
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
credit plătitoare emise în nume propriu sunt acceptate și procesate instrucțiune cu instrucțiune în ordinea cronologică a recepționării lor. Ordinele de plată în cadrul decontări intrasediu a transferului de fonduri se execută în mod obligatoriu cu schema de circuit prezentată în anexă, funcție de situarea cooperativelor de credit plătitoare și beneficiare față de agentia CREDITCOOP la care este arondată, astfel: a) clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la cooperative de credit diferite situate în aceeași localitate cu agenția la care sunt
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
îndeplinesc condiția de a fi raportați. Pentru îndeplinirea acestei obligații, Casa Centrală trebuie să colecteze lunar de la cooperativele de credit afiliate precum și de la agențiile CREDITCOOP, informația de risc bancar. Informația de risc bancar raportată de cooperativele de credit prin formularele anexă la prezenta circulară vor fi transmise la agenții prin e- mail. Cooperativele de credit au obligația de a transmite fișierele care conțin formularele de raportare chiar și în situația în care acestea nu au date de completat, în acest caz
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
2. Emigrarea controlată 3. Sistematizarea rurală și urbană II. Metode și strategii de predare - învățare a istoriei 1. Delimitări conceptuale: metode, tehnici, procedee, strategii 2. Clasificarea metodelor de predare-învățare 3. Metode tradiționale de predare-învățare 4. Metode moderne de predare-învățare Bibliografie Anexe CUVÂNT ÎNAINTE În regimurile democratice, politicile publice sunt acele acțiuni ale factorilor de autoritate care influențează în mod direct viața cetățenilor, orientate către „binele public” sau „binele cetățeanului” (binele subiectului politică, concepute tocmai pentru a răspunde unor cerințe punctuale ale
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sau să vorbesc despre ea, fără să simt un gol în suflet și fără să-mi dea lacrimile. Era o femeie bună, frumoasă, plină de viață și merita să-și vadă copiii crescând” (V.M., 41 de ani, profesoară, ortodoxă nepracticantă). (anexa 2) Decesul a mii de femei ca urmare a complicațiilor produse de întreruperile ilegale de sarcină reprezintă consecința cea mai dramatică a proiectului demografic ceaușist. La nivelul anului 1989, în România se înregistrau 169 de decese materne la 100.000
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
martie 1981, amenzi usturătoare fiind prevăzute pentru cei care încălcau aceste reglementări. Cu toate acestea numărul celor care și-au riscat libertate și viața pentru a ajunge în vest a crescut considerabil pe măsură ce nivelul de trai din România a scăzut. (anexa 4) Printre acești curajoși se numără și Daniel Renon născut în 1971, în Banat, la Sânicolaul Mare. După fuga mamei sale, prin Iugoslavia în Germania Federală, în 1987, a depus cerere de plecare definitivă pentru RFG. După doi ani de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cărămidă și piatră de către jupâneasa Safta, cumnata doamnei Marica, soția domnitorului Constantin Brăncoveanu, biserica a fost dărâmată, în mai 1977, din ordinul Elenei Ceaușescu, prin 60 înscenarea unui accident tehnic (Comisia Monumentelor Istorice nu si-a dat acordul de demolare) . (anexele 58) Apoi, pe măsură ce proiectul înainta, au urmat și altele, în total 17 (în 1984, 5 biserici, în 1985 și 1986 încă trei și în 1987 încă șaseă din care amintim: biserica Albă-Postăvari, care se afla exact pe axa noului bulevard
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
tot în 19 iunie, deși împreună cu Sf. Vineri era în plan de a fi translatată, biserica Sfântul Spiridon Vechi, demolată la 26 august 1987, biserica Sfânta Treime-Dudești, demolată în 9 noiembrie 1987, la insistențele prim-vicepreședintele Primăriei Capitalei, Dumitru Necșoiu. (anexele 9-11) Politica de sistematizare a distrus și alte monumente semnificative pentru arta europeană și pentru istoria românilor: bisericile mănăstirilor Cotroceni și Pantelimon, în 1984, respectiv 1985, complexul Văcărești, în 1986, casa lui Nicolae Iorga, în 2 iulie 1986, Spitalul Brâncovenesc
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
9-11) Politica de sistematizare a distrus și alte monumente semnificative pentru arta europeană și pentru istoria românilor: bisericile mănăstirilor Cotroceni și Pantelimon, în 1984, respectiv 1985, complexul Văcărești, în 1986, casa lui Nicolae Iorga, în 2 iulie 1986, Spitalul Brâncovenesc. (anexa 12) Distrugerea mănăstirii Văcărești a fost unul dintre cele mai mediatizate acte totalitare pe plan extern. Complexul Văcărești, biserica și clădirile auxiliare (turnul-clopotniță, casa domnească, capela înconjurată de o galerie de coloane, chiliile călugărilor, stăreția, două bucătării) serviseră drept închisoare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate înălțimea turnului de intrare în incinta domnească prin demolare parțială, să se păstreze integral prima incintă. Demolarea a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15). În cartea sa, arhitectul Gheorghe Leahu consemna emoționant: „Pe 11 decembrie 1986, dupăamiaza, înainte de înserare, când nu te mai puteai apropia de fosta mănăstire din cauza cordoanelor de securiști și de militari ce înconjurau zona, am trecut cu jale în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fost mutată în cele din urmă între 10-22 septembrie 1985, biserica Sf. Ioan Piață, care din cauza reflectării ei în vitraliile nou așezate la magazinul Unirea, dar și a ieșirii „cu un pas înainte” spre bulevard, a fost mutată în 1986. (anexele 16-17) Reamenajarea Bucureștiului și a altor orașe, distrugerea monumentelor istorice și a lăcașurilor de cult au stârnit reacții, dezbateri și acțiuni de protest în rândul populației dar, mai ales, în cercurile profesionale, toate punând în discuție planurile de sistematizare și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fiecărei grupe pentru încadrarea personalității într-un semn zodiacal; acordul grupului asupra unui simbol pentru a reprezenta personalitatea cu trăsăturile dominante și desenarea simbolului pe un poster alături de care sunt notați descriptorii semnului zodiacal la care a fost incadrată personalitatea (anexa 3); prezentarea în fața clasei a simbolului, opțiunilor și a argumentelor ce le justifică prin: găsirea a trei sinonime pentru fiecare descriptor al zodiei căreia îi aparține personalitatea, identificarea, în text, a unui fragment care să susțină încadrarea personalității în zodia
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
schitului existent aici, iar mai apoi, în tinda bisericii cu hramul “Sfântul Nicolae”. Cu timpul școala a fost scoasă din tinda bisericii și în anul 1838 a fost construită o școală pe locul pe care există și astăzi o clădire anexă a Liceului Teoretic ”Aurel Vlaicu ”. Așa a început ceea ce avea să devină învățământul brezean care astăzi numără 20 unități de învățământ în total din care 9 sunt grădinițe cu 327 de preșcolari, 8 școli primare și gimnaziale cu 1997elevi și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1974, an în care „Mefin Sinaia” a mutat la Breaza fluxul de fabricație pentru produsele menționate. Tot în anul 1974, s-au dat în folosință secțiile de tratament termic, matrițerie și sculărie. În continuare, fabrica din Breaza a funcționat ca anexă a uzinei Mefin Sinaia, urmând un program de dezvoltare și modernizare propriu. În anul 1977 s-a dat în folosință turnătoria de fontă și oțel, aici turnându-se piese de precizie în modele ușor fuzibile, fiind una din turnătoriile moderne
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
polua, când sistemul de canalizare este unitar. Colectoarele secundare evacuează apele în colectore principale primind apele de la canalele de serviciu (secundare). Căminul de serviciu se amplasează pe toate străzile (cvartalele) primind apele de la folosință prin intermediul căminelor de racord. Construcțiile accesorii (anexe) de pe rețeaua exterioară de canalizare (cămin de vizitare, cămine de spălare, cămine de rupere de pantă, deversoare, guri de scurgere, guri de zăpadă etc.) au rolul de a asigura o bună exploatare, precum și o funcționare riguroasă și continuă a rețelei
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
zonă funcționează independent în caz de incendiu; se vor adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor. Numărul de incendii se calculează însă pentru toată localitatea. 5 - Pentru localități sub 5000 locuitori se va respecta și Reglementarea GP 106-04, Anexa IV2, aprobată de MTCT 15/02/2005 și publicată în M.O. 338bis din 21/04/2005. În cazul în care nu se dispune de studii speciale, debitul hidranților exteriori (Qieă se poate adopta după valorile prezentate în tabelul 2
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
la ploi mari, când apa de ploaie deversează peste peretele despărțitor dintre conducte, poate da naștere la un remuu în conducta de ape uzate, producând unele deranjamente în rețea. 2.7.1.2. Căminele de rupere de pantă Sunt construcții anexe care permit disiparea energiei apei, astfel încât viteza în conductă să nu depășească valorile maxime admise, corespunzătoare materialului din care este executată conducta. Aceste cămine realizează coborârea nivelului canalizării exterioare cu o cotă h variabilă în funcție de cota radierului canalizării din aval
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]