2,499 matches
-
nici nu aveau suficientă putere ca să intervină în domeniul acesta. Baza existenței era creșterea animalelor. Problema folosirii pămîntului erau de competența triburilor și a satelor. În timpul războiului Crimeei, a existat bineînțeles un mare entuziasm față de profitarea de acest prilej pentru anexarea cîtorva teritorii otomane învecinate, dar, sub presiunea puternică a Austriei, Danilo nu s-a aventurat să întreprindă nici o acțiune. Atitudinea lui pasivă le-a făcut pe unele triburi să încerce să iasă de sub autoritatea sa, dar el a reușit să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rusă a evacuat provinciile. Guvernul rus își atinsese cea mai mare parte a obiectivelor propuse în timpul războiului ruso-turc. El deținea o poziție dominantă la Constantinopol și în Peninsula Balcanică în general. Chiar dacă o parte din funcționarii ruși, inclusiv Kiseleff, susținuseră anexarea Principatelor, s-a recurs în final la o soluție alternativă prin instituirea unui regim care îi oferea Rusiei dominația în zonă fără complicații și scutind-o de cheltuielile inerente unei stăpîniri directe. Sistemul politic bazat pe Regulamentele Organice introdus în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aceasta. Puterile interveneau în afacerile otomane din mai multe motive, cum ar fi lărgirea propriilor lor sfere de influență, ca răspuns la apelurile populației balcanice sau pentru păstrarea echilibrului de forțe. În secolul al optsprezecelea, obiectivul Rusiei și Austriei fusese anexarea teritoriului otoman. În secolul al nouăsprezecelea, puterile au fost adesea preocupate de crizele din Orient, în primul rînd pentru ca nu cumva una dintre ele, mai ales Rusia, să profite de ocazie ca să achiziționeze un teritoriu prea întins sau să aibă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Macedonia, Tracia și regiunile bulgară și albaneză. Așa cum menționam mai sus, oamenii de stat și scriitorii balcanici elaboraseră deja multe planuri de împărțire a acestor ținuturi. Marea Idee, de exemplu, care urmărea recrearea Imperiului Bizantin din culmea extinderii acestuia, prevedea anexarea de către greci a teritoriilor aflate la sud de o linie care traversa Munții Balcani, ajungînd pînă pe coasta Albaniei. Načertanija lui Garašanin avea drept scop principal anexarea Bosniei, a Herțegovinei și a regiunii Kosovo, unirea cu Muntenegru și asigurarea unei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Idee, de exemplu, care urmărea recrearea Imperiului Bizantin din culmea extinderii acestuia, prevedea anexarea de către greci a teritoriilor aflate la sud de o linie care traversa Munții Balcani, ajungînd pînă pe coasta Albaniei. Načertanija lui Garašanin avea drept scop principal anexarea Bosniei, a Herțegovinei și a regiunii Kosovo, unirea cu Muntenegru și asigurarea unei ieșiri la Marea Adriatică. Naționaliștii români năzuiau la unirea Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei cu cele două provincii autonome. În cadrul Imperiului Habsburgic, suporterii ideii ilire susțineau unirea tuturor slavilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în primul rînd lui Gheorghe Rakovski. Cooperarea cu revoluționarii bulgari complica desigur și mai mult chestiunea împărțirii teritoriului otoman. Ca și cele grecești și sîrbești, comitetele bulgărești își elaboraseră planurile lor privind un viitor stat, care includeau în majoritatea programelor anexarea Macedoniei și a Traciei. Asasinarea lui Mihail în 1868 a pus capăt acestei scheme ale cooperării balcanice, dar se pare că înainte de a muri, prințul își schimbase opiniile, mai ales în privința Austriei. El avea relații strînse cu naționaliștii maghiari, iar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Câțiva dezrădăcinați pripășiți și pervertiți de școala și de moravurile noastre de pe aci, chilipirgii ai „patriotismului de anticameră“, pompau bani de la Ministerul nostru de Externe ca să editeze aci, În București, o revistă de propagandă șovină urmărind nu știu ce, În nici un caz anexarea Vidinului și a Timocului și nici repatrierea cu sila a celor de pe acolo. Dar uimirea noastră, a excursioniștilor, a fost mare când le-am văzut buna lor stare de acolo, satele, ulițele, locuințele, curțile și lumea de pe acolo, bine hrănită
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
matematică unde are profesori eminenți că: S.Stoilov, M.Nicolescu, Gh.Vranceanu și alții, carevor fi mării matematicieni ai țării. După absolvirea facultății, functioneaza ca profesor la Liceul “Aron Pumnul” din Cernăuți între anii 1934 - 1940, apoi ca urmare a anexării Bucovinei de nord la URSS, se mută la Rădăuți pentru perioada 1940 - 1944. Datorită războiului se refugiază în zona Turda și funcționează un an, 1944 - 1945, la Baia de Aries, după care vine la liceul de băieți „Ștefan cel Mare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93286]
-
pag. 143, din care aflăm că «la 14 aprilie 1685, la Cârțișoara s-a încheiat o convenție secretă între Antide Dunod, trimisul împerial și cancelarul Mihail Teleki, prin care cel din urmă se obligă să sprijine intențiile și acțiunile de anexare a principatului Transilvan la Imperiul Habsburgic» Înțelegem că încă de atunci numele de Teleki era un nume predestinat a fi un neînduplecat vrăjmaș a tot ceea ce reprezenta interes valah. Târziu, cam la douăzeci de ani după moartea lui Iosif Teleki
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să-și concentreze atenția asupra României. La 29 martie 1940, V.M.Molotov a ridicat problema Basarabiei, subliniind că absența unui tratat de neagresiune între cele două țări se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară. Se poate aprecia că ridicarea problemei Basarabiei era semnalul că îi venise rândul și României. În lunile aprilie iunie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cretzianu nota: este de ajuns să spun că regele, primul-ministru și șefi militari păreau să-și fi pierdut dintr-o dată cele mai scumpe iluzii și, totodată, luciditatea rațiunii. Pur și simplu nu puteau găsi forța necesară pentru a înfrunta calamitatea. Anexarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herței, de către Uniunea Sovietică a avut însemnate consecințe asupra situației interne și internaționale a României. Pe plan extern, România a întărit relațiile cu Germania: la 1 iulie 1940 guvernul român a renunțat la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
morții noștri. Mă rog, Maradona e Maradona, iar discursul ăsta e cel pe care i-l ține oricărui intervievator. Dar, dacă orice documentarist decent s-ar fi simțit dator să-i amintească spectatorului cine conducea Argentina la vremea tentativei de anexare a Malvinelor (una dintre juntele alea militare supersimpatice) și ce ziceau cetățenii Insulelor (majoritatea ziceau că ar vrea să rămînă supuși britanici), Kusturica e mai mult decît fericit să-i cînte în strună luptătorului antiimperialist Diego. Filmul e presărat cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în toată perioada interbelică, calitatea penală de agenți ai unei puteri străine. În plus, aderind fără rezerve la teza stalinista a Komintem-ului - potrivit căruia România reunificata, de după primul război mondial, ar fi reprezentat un stat imperialist, constituit pe bază de anexări teritoriale - P.C.d.R. urmărea, implicit și explicit, Dezmembrarea Teritorială a României. Este și rațiunea pentru care, așa cum aminteam în capitolul anterior, P.C.d.R. fusese scos încă din 1924 în afara legii, activitatea să interzisă pe teritoriul României iar membrii săi considerați ilegali, deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
necazuri. Este adev)rât, Israelul s-a descurcat excepțional; din 1967, producția agricol) În Cisiordania a crescut considerabil mulțumit) israelienilor, Ins) arabii nu doresc s) fie conduși de Israel. Ei insist) s) se autoguverneze. Din cauza natalit)ții crescute a arabilor, anexarea ar constitui o Înfrângere - arabii ar dep)și rapid num)rul evreilor, care ar r)mane În minoritate și că aleg)tori. Cum ar rezolva un stat evreiesc democratic problemă populației? Ap)rărea Israelului este „sarcina suprem) a comunit)ții
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
unor imigranți bulgari care, fugind de jugul turcesc, au trecut Dunărea, în grupuri relativ masive, stabilindu-se în sudul Basarabiei. Când s-a întâmplat aceasta? Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, după și în preajma anexării de către Rusia a acestei provincii. Ironia destinului! Ceea ce a constituit un rău pentru români și pentru viitoarea Românie (pe atunci Principatele erau încă neunite și dependente de Poartă) a constituit un bine pentru această populație bejenară care s-a pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sale pustii. Necontenitele harțe și lupte, războaielor ruso-turce, în fine timpul necruțător i-au zdrobit și împuținat însă până la urmă și pe tătarii din Bugeac. Astfel încât ultimii dintre ei au fost evacuați în 1808 în Crimeea, de către ruși, care după anexarea Basarabiei au procedat la o adevărată curățire a ei de turci și tătari. Rezultatul fiind că în 1855 în Basarabia, care număra pe atunci un milion de locuitori (dintre care 866 000 ortodocși, 25 000 protestanți, 5 000 catolici, 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
prin toată țara, parcă anume ca s-o cunoască mai bine. Verile și le petreceau la băi, la Slănicul Moldovei, la Călimănești... După război, s-au fixat pentru Sângeorzul de lângă Năsăud. Revenirea lor la Bolgrad, în august 1940, deci după anexarea Basarabiei de către URSS în urma faimosului ultimatum, nu a reprezentat o opțiune în primul rând, și cu atât mai puțin exclusiv, politică (deși tata era „de stânga” și avusese necazuri din această cauză). Se întorceau, în preajma războiului, a cărui amenințare se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ajunși pe meleagurile Îndepărtate ale Rusiei. Tratatul de pace Încheiat la Iași În 1792 a marcat vecinătatea imperiului slav la Nistru iar pacea de la București În 1812 a consfințit răpirea Basarabiei. După războiul ruso-turc din 1828-1829 tratatul de la Adrianopol prevedea anexarea la Rusia a gurilor Dunării, principatele au fost ocupate timp de 5 ani iar Convenția de la Balta Liman (1849) restabilea protectoratul țarului. Cele 12 invazii rusești Însumează mulți ani de abuzuri și silnicii. Karl Marx face o descriere terifiantă a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
aprilie 1917 când Rada ucraineană devine independentă față de Rusia. Tot atunci are loc tentativa de a include Basarabia În frontierele Ucrainei. Principalele formațiuni politice de la Chișinău au protestat energic comunicând Kievului că "se respinge În mod categoric orice posibilitate de anexare a Basarabiei la Ucraina și orice pretențiune este socotită uzurpare". Prin ocuparea Basarabiei de către U.R.S.S. În 1940 și 1944 partea de nord și sud a Basarabiei este atribuită Ucrainei cu centrul de decizie și comandă la Moscova. După destrămarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ani de la semnare se naște Întrebarea: Care ar fi fost situația românilor din teritoriile ocupate dacă un asemenea Tratat nu ar fi existat? CONCLUZII Reuniunea forumului Național 1. În teritoriile românești care ne-au fost răpite și ocupate, la data anexării lor În 1940, proporția românilor depășea peste tot pe aceea a ucrainenilor, În unele zone aceștia fiind chiar inexistenți (Ținutul Herța), iar includerea forțată a acestor teritorii În fosta R.S.S. Ucraineană s-a făcut atunci fără nici un temei, În mod
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
două puteri vecine a eșuat, pricinuind chiar răsturnarea lui Laval. A urmat însă nenorocita poveste a sancțiunilor împotriva Italiei, pentru vina de a-și fi îngăduit să-și mărească imperiul colonial în dauna lui Hailé Selassié . Discutând principial, firește că anexarea Abisiniei de către Italia era un act de forță militară, împotriva libertății unui popor, chiar dacă această libertate era practic suprimată prin regimul sclaviei ce domnea în Abisinia. Judecând însă politic (și chiar moral) acest episod, cine ar putea susține că tocmai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
unei țări sălbatice, când ele stăpânesc popoare de înaltă cultură spirituală, mult mai apte de a se conduce singure decât Abisinienii? Întreaga poveste a sancțiunilor nu avea la bază decât interese imperialiste, în primul rând engleze și apoi franceze, pentru că anexarea Abisiniei întărea poziția Italiei pe drumul Indiei, iar stăpânirea izvoarelor Nilului constituia o amenințare directă pentru interesele engleze din Sudan și Egipt. În aceste împrejurări, ce nevoie aveam noi să ne amestecăm, aderând la sancțiuni, fără cel puțin să le
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
între care tratatul încheiat la Lublau, la 15 martie 1412, între Sigismund de Luxemburg al Ungariei și Wladislav II Jagello al Poloniei, menționează: „codrii mari numiți Bucovina”. Odată cu trecerea timpului, termenul de „bucovina” - pădure de fag - se toponimizează, iar după anexarea la Imperiul habsburgic, în anul 1775, toponimul capătă un sens precis. Această „Țară de Sus” a Moldovei - Bucovina - era partea cea mai bine cultivată a statului moldovenesc și cu ținuturile cele mai bine dezvoltate din Moldova întreagă. Nicolae Iorga, „regretatul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Bucheland”, Tărâmul Pădurilor de Fag, adică Bucovina. Timp de 144 de ani de acum înaite, românii bucovineni au luptat pentru apărarea intereselor lor economice, politice și culturale, a ființei lor naționale, „menținând vie flacăra conștiinței de neam și țară”. După anexare, Curtea de la Viena era preocupată să transforme Bucovina într-o provincie a cărei fizionomie etnică, administrativ - economică și socială să fie o copie fidelă a Imperiului. În 1777 populația Moldovei austriece a depus jurământul de credință față de noua stăpânire habsburgică
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
are un istoric aparte, iar pentru faptul că este locul unde s-a format mitropolitul Nectarie, trebuie trasate, în linii mari, câteva repere istorice despre înființarea și activitatea acestei Universități. În anul 1875, când se împlineau 100 de ani de la anexarea Bucovinei la Austria, Împăratul Francisc Iosif I a adus Bucovinei ca dar jubiliar nou creata Universitate Francisco - Iosefină, „o instituție de înaltă învățătură, servind de pivot pentru cultura germană în locul Universităților din Galiția, care fură polonizate”. Menirea noii universități era
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]