9,321 matches
-
și sub rezerva confirmării ulterioare a acestei numiri de cătră Măria Voastră. Subsemnatul, aducând la cunoștința Măriei Voastre această dispozițiune a Consiliului de Miniștri, vine cu cel mai profund respect a vă ruga să binevoiți a o confirma prin semnarea anexatului proiect de decret. Sunt cu cel mai profund respect Preaînălțate Doamne Al Măriei Voastre Preaplecat și supus servitor Ministru Instrucțiunii Publice și al Cultelor T. Maiorescu Capul Diviz. Școalelor Ion S. Polizu Micșunești N. 9250 3 octombre 1874 III Carol
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
MIHAIL EMINESCU pentru sustragere conf[orm] art[icolului] 204 [Cod] P[enal] * hârtia e ruptă în locul în care se afla începutul cuvântului 566 {EminescuOpXVI 567} 1 ROMÎNIA nr. 6292 N. 519 Noi primul-procurore Tribunalului județului Iași. Rechizițiune Având în vedere anexatul ordin al d-lui ministru instr. publice N. 6567, cum și procesile-verbale încheiete de noi, din care rezulta faptul de sustracțiune ce se imputa d-lui Mih. Eminescu. Văzând art. 204 c. p. și 51 p. p., trimetem toate actele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
11 ROMÎNIA PREFECT. POLIȚIEI IAȘI Biurou II N-o 9684 1876 noiembrie 8 Domnule jude, Înmînîndu-se persoanelor în drept mandatul N-o 1743 și citațiunile N-o 1744, 1746, sub luare de chitanțe, pe care vi le trimit d-voastră anexat aici, care citațiune N-o 1745 am onoare a v-o înapoia fiindcă persoana în drept este cu domiciliul în comuna Băneștii, jud. Botoșani, acesta vă fac cunoscut spre răspuns la adresa dv. N-o 1747. Primiți, vă rog, d-le
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
25 Anexa B. C. (v. supra, p. 181) 26 Anexa E (v. supra, p. 182) 27 românia PREFECTURA JUDEȚ. IAȘI BIUROUL II N-o 11232 1876 noiembrie 9/21 Domnule Președinte! Chitanța obținută pentru predarea pachetului No 4860, am onoare anexat aice a v-o trimite ca răspuns la adresa domniei-voastre No. 4861. Binevoiți, vă rog, domnule președinte, a primi asigurarea preadistinsei mele considerațiuni. Prefect [ss indescifrabil] p. Directore [indescifrabil] Domniei sale Domnului Președinte al Înaltei Curți de Compturi 28 Chitanță Am primit
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Suțu, rugîndu-l a-i da îngrijiri excepționale. Apoi revenind la stabilimentul de băi, împreună cu amicii săi, am constatat că toate hainele și chiar ciorapii erau aruncați în apa din baie și de tot ce s-a găsit acolo am făcut anexatul inventar, care la semnele acestea, începînd de la numărul 9 până la 32, indică obiectele găsite în baie. Acolo găsind o cheie - arătată la nr. 19 - și după opinia amicilor săi, putând a fi a ușei casei d-l Eminescu, situată în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în str. Piața Amzei, nr. 6, am găsit pe subînchirietoarea d-na Ecaterina Slavici și față cu domnia-sa, și cu d-l Siderescu, deschizând ușa cu cheia găsită în baie, am aruncat în interior toate obiectele menționate în inventarul anexat, și la moment am închis ușa, încuind-o și sigilînd-o, iar cheia s-a luat de noi, spre a se înainta cu acest act. Comisar C. N. Nicolescu Ecaterina Slavici V. Siderescu [NUMIREA ÎN COMISIUNEA DE INVENTARIERE A DOCUMENTELOR ISTORICE
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a fost repede dizolvat, legea electorală nou elaborată s-a dovedit nedreaptă, tinerii au fost duși în alte zone ale țării să-și îndeplinească serviciul militar. În aceste condiții, Ardealul este considerat de marele inventator drept obiect al cuceririi, provincie anexată, ba chiar invadată de politicianismul și guvernarea în stil fanariot, levantin. De unde visase la o occidentalizare a României, noul cadru de viață îi apare mai degrabă ca premisa unei balcanizări rapide. Totul este rezultatul unei abordări greșite a chestiunii, crede
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
iar morții parizieni își găsesc odihna de veci la periferie. Sînt tot atîtea complementarități esențiale între capitală și ținutul său, care începe dincolo de bulevardul periferic. Un Mare Paris? Incintele și fortificațiile au fost îngropate și suprimate odată cu dezvoltarea orașului. Satele anexate, Belleville, Passy, și-au dat numele unor cartiere din Paris, iar autonomia lor de odinioară a fost dată uitării. Ideea de a extinde limitele Parisului și de a integra capitalei noi spații nu este nouă. Ea se ciocnește astăzi de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
era o atmosferă de jale și nimeni nu mai spunea nimic. Frusina se afla în birou la primărie și bătea la mașina de scris listele cu recensământul care avusese loc de curând. Găsise pe birou un dosar și o notă anexată lăsate de primar care trecuse dis de dimineață înainte de program pe la primărie, prin care o ruga să se ocupe de această lucrare importantă. De când se apucase de lucru făcea numai greșeli. Era cu gândul în altă parte, astfel că abia
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
din cercetările de suprafață ale aceluiași bazin, a fost publicată și cunoscută din articolele de specialitate. În consecință, le-am luat în calcul doar pe cele inedite, la care am avut acces (Bârzești - Stația C.F.R. și Roșiești - Grădinărie), vezi ilustrația anexată (pl. LX-LXI). 1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Alături de ceramică, inventarele stațiunilor Dridu cuprind o listă variată de obiecte, din lut, os, piatră și metal (pl. LXII-LXV), a căror utilitate a fost net indispensabilă membrilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru a evita declanșarea războiului "se vede silit" să evacueze Basarabia și Nordul Bucovinei. De fapt, România nu a cedat aceste două provincii care sunt trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărâmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub administrația Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca de altfel și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
naționale, principiul subsidiarității și proporționalității, Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, privilegiile și imunitățile Uniunii Europene ș.a.), Anexa I și Anexa a II-a, clauzele finale ale Tratatului Constituțional, apoi Declarațiile cu privire la dispozițiile Constituției (pe articole) și cu privire la protocoalele anexate acesteia. Tratatul Constituțional constituie un document normativ, dar și unul institutiv de organizare și funcționare a unui subiect de drept internațional, cu implicații asupra suveranității statelor participante; acest document politico-juridic sui generis se explică prin ceea ce reprezintă Uniunea Europeană și condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în acest caz, înseamnă că s-ar modifica în mod implicit Tratatul de aderare. B. Intrarea în vigoare a Tratatului de aderare 1. Problema intrării în vigoare a Tratatului de aderare este reglementată în acest document, precum și în Protocolul/Actul anexat. Ca regulă generală în materie, reamintim faptul că intrarea în vigoare a unui tratat are loc în conformitate cu prevederile acestuia (art. 24 alin. 1, din Convenția de codificare a dreptului tratatelor și art. 25 alin. 1 din Legea nr. 590/2003
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ar fi fost intrat în vigoare, România să devină parte la acest tratat și la Tratatul pentru instituirea Comunității Europene pentru Energie Atomică, astfel cum sunt acestea modificate sau completate; condițiile și aranjamentele referitoare la admitere erau stabilite în Protocolul anexat la acest tratat (art. 1 alin. 2 și 3). În cazul în care Tratatul Constituțional nu va fi fost intrat în vigoare la data când s-a făcut aderarea României (se anticipa că acesta va intra în vigoare la 1
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost ele modificate sau completate; condițiile referitoare la admiterea și adaptările pe care se întemeiază Uniunea, care decurg în urma aderării și care se aplicau de la data aderării până la data intrării în vigoare a Tratatului Constituțional, sunt cele stabilite în Actul anexat la acest tratat (art. 2 alin. 1 și 2). Dacă Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa intra în vigoare după Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, Protocolul privind aderarea înlocuia Actul, de la data intrării în vigoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe următoarele coordonate: cuprinderea, atât a persoanei fizice, cât și a persoanei juridice cu relevanță deosebită în cadrul secțiunilor referitoare la libera circulație a serviciilor și capitalurilor din tratatele constitutive; raportarea la dreptul intern al statului respectiv, în conformitate cu "Declarația privind naționalitatea" anexată a Tratatului de la Maastricht. Prin urmare s-a propus ca termenul "resortisant al unui stat" să fie definit ca persoana fizică sau persoana juridică având cetățenia, respectiv naționalitatea acelui stat, în conformitate cu legislația internă a acestuia. Totodată, a apărut necesitatea particularizării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a pus problema reformării instituționale a Uniunii pentru a putea face față noilor realități. În acest scop, a fost lansată ideea "revitalizării constituționale", al cărei spirit a dominat inițiativele comunitare ulterioare și s-a materializat în Declarația privind viitorul Europei, anexată Tratatului de la Nisa (2000). La 28 februarie 2002, au început la Bruxelles, într-un entuziasm oficial general, lucrările Convenției privind viitorul Uniunii Europene (denumită și "Convenția Constituțională" sau "Adunarea Înțelepților") pentru redactarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dezamăgire", dar a subliniat necesitatea de a reînnoi mereu fața Europei pentru ca aceasta să țină pasul cu timpul. După cum vom vedea, sunt anticipate aici ideile principale care se vor regăsi în textul Tratatului de reformă și în Declarațiile și Protocoalele anexate. Președinția germană a fost una potrivită, atât pentru amploarea și dificultățile sarcinii asumate (deblocarea impasului în care se afla Uniunea Europeană), cât și pentru momentul în care a intervenit. Statul cu cea mai mare populație, cel mai mare număr de voturi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
până în prezent șansele de participare într-o formă sau alta la marile proiecte europene. Probabil că drumurile gazului rusesc spre Vest, trasate potrivit intereselor geo-strategice ale Moscovei, nu pot intersecta "Axa" președintelui României 29. Referitor la globalizare, Declarația Uniunii Europene anexată Concluziilor Președinției arată că acest proces deschide noi oportunități, dar expune Uniunea unor provocări noi pe plan economic, social, ecologic și de securitate; el trebuie să fie modelat în interesul cetățenilor europeni. Tratatul de la Lisabona oferă un cadru reformat și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parlamentelor naționale în activitățile U.E. în general și în procesul decizional în special, a avut ca rațiune întărirea naturii democratice a instituțiilor U.E. Legat de această din urmă preocupare, un prim pas s-a făcut prin Declarația privind parlamentele naționale, anexată Tratatului asupra Uniunii Europene de la Maastricht din 19926, care încurajează participarea parlamentelor naționale la activitățile Uniunii. Un nou pas în această direcție se face prin Tratatul de la Amsterdam din 1997, care include Protocolul privind rolul parlamentelor naționale 7, prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu cunoștințele astfel dobândite, să întreprindă noi măsuri legislative, mai eficiente, întărind rolul parlamentelor naționale ca instituții de reglementare viabile 9. Noua abordare a rolului parlamentelor naționale în Tratatul constituțional. O schimbare de fond apare în Declarația privind viitorul Uniunii, anexată Tratatului de la Nisa din 2001, care a declanșat dezbaterea în cadrul U.E. privind rolul parlamentelor naționale în sistemul politic european 10, și în Declarația privind viitorul Uniunii Europene adoptată de Consiliul European la Laeken, la 15 decembrie 200111, în care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
alertă timpurie privind subsidiaritatea", acordând parlamentelor naționale dreptul de a interveni direct la nivel european pentru a se asigura aplicarea și respectarea acestui principiu. Protocolul privind rolul parlamentelor naționale anexat la Tratatul de la Amsterdam a fost adaptat acestei cerințe și anexat Tratatului Constituțional. Mecanismul avut în vedere dădea dreptul parlamentelor naționale de a cere Comisiei să-și revadă o propunere, dacă cel puțin o treime din parlamente transmiteau Comisiei un aviz motivat (reasoned opinion). În baza noilor prevederi din Tratatul Constituțional
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii; * în temeiul principiului proporționalității, acțiunea Uniunii, în conținut și formă, nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor 23. Subsidiaritatea a fost definită prin Protocolul anexat Tratatului de la Amsterdam ca "un concept dinamic", care "trebuie aplicat în lumina obiectivelor stabilite prin Tratat" și care "permite acțiunea din partea Comunității în limitele competențelor sale, care pot fi extinse dacă împrejurările o cer sau, dimpotrivă, pot fi restrânse sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pot fi extinse dacă împrejurările o cer sau, dimpotrivă, pot fi restrânse sau abolite atunci când ele nu se mai justifică"24. Din această perspectivă, Tratatul de reformă atribuie un rol esențial parlamentelor naționale, aducând schimbări de fond în prevederile Protocolului anexat Tratatului de la Amsterdam. Una din aceste schimbări este autorizarea unei legături directe între parlamentele naționale și Comisia Europeană, care va avea obligația să transmite parlamentelor naționale toate documentele sale de consultare cărțile verzi și albe, precum și comunicările ca și toate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea suveranității (art. 1-5). Modul nostru de abordare se bazează și pe Tratatul de la Lisabona, fiind pus în evidență în Declarația nr. 13 și Declarația nr. 14 anexate Actului final al Conferinței, cu privire la politica externă și de securitate comună: nu se aduce atingere responsabilității statelor membre cât privește formularea și exercitarea politicii lor externe și modului în care sunt reprezentate în țări terțe și în cadrul organizațiilor internaționale, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]