1,148 matches
-
rămasă era apelarea la solidaritatea internațională a clasei muncitoare. Károlyi i-a predat puterea unui agent bolșevic, Béla Kun, care a venit la putere la 21 martie 1919 și intenționa să restabilească integritatea teritorială a Ungariei istorice 8. La început, Antanta (pînă și Franța) a ezitat să-i acorde României un teritoriu atît de mare, ținînd mai ales seama de pacea separată încheiată de aceasta cu Puterile Centrale. Dar Brătianu i-a explicat clar lui Clémenceau că dacă România n-ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
drept "un om periculos". Iorga era aproape ultima persoană căreia Brătianu i-ar fi făcut publicitate gratuită invitîndu-l să facă parte din delegația română. La Conferința de Pace s-a declanșat disputa dintre România și Iugoslavia asupra Banatului. În 1916, Antanta, supusă unor presiuni puternice, a cedat României întregul Banat, ca preț al intrării ei în război. Mai multe variante de granițe au fost prezentate delegației române la Versailles. Cea franceză și cea engleză erau cele mai favorabile revendicărilor românilor, granițele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceea puteți pune întrebări în legătură cu multe alte lucruri; dar nu uitați să reveniți la interesul României . Chiar și onorurile și decorațiile, chiar și titlurile onorifice care-i fuseseră acordate, toate păreau să respecte același model: cadrul Sistemului Alianței Franceze, Mica Antantă și solidaritatea pan-latină a lui Iorga. Iorga a devenit Doctor Honoris Causa al Universității de la Strasbourg în 1920, al Universității de la Lyon în 1923, al Universității de la Geneva în 1926 și al Universității de la Wilno în 1929; în sfîrșit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comenta Iorga, "și ne aflăm în fața realității asigurărilor de "25 de ani de pace" și de "respectare a granițelor" ale lui Hitler". Încheia afirmînd că "tratatele au la Berlin valoarea unei bucăți de hîrtie". Odată cu ocuparea ținutului Rinului, credibilitatea Micii Antante s-a spulberat, iar sistemele defensive ale Franței (și ale României) au fost măturate. Primul ministru al Angliei, Stanley Baldwin, citise însă și el Mein Kampf și comenta: "Dacă Hitler o ia spre est, asta n-o să-mi frîngă inima
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe Gömbös, primul-ministru al Ungariei, scriind: "Opinia internațională respinge terorismul, ceea ce Gömbös și prietenii lui vor afla în curînd"119. În cadrul controversei tot mai îndîrjite dintre Mussolini și Iugoslavia, Iorga se afla într-o dilemă. El trebuia să sprijine Mica Antantă, era prietenos față de Iugoslavia și susținea cu tărie Sistemul de la Versailles. Era totuși însuflețit de o puternică solidaritate latină față de Italia. Continuînd să urmeze neabătut linia ostilității față de Hitler și de Germania (faptul că Iorga putea stabili chiar și relații
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a revizionismului maghiar, afirmînd că "Mussolini dă dovadă de istețime spunînd toate acestea, iar ungurii sînt proști dacă îl cred"129. În noiembrie 1932, Franța și URSS au semnat un pact de neagresiune. După venirea lui Hitler la putere, Mica Antantă a căpătat un caracter formal și a fost relativ înlocuită un an mai tîrziu (în februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mica Antantă (inclusiv România) a stabilit relații diplomatice cu URSS, arhitectul acestei inițiative fiind Titulescu. Iorga considera restabilirea relațiilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1932, Franța și URSS au semnat un pact de neagresiune. După venirea lui Hitler la putere, Mica Antantă a căpătat un caracter formal și a fost relativ înlocuită un an mai tîrziu (în februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mica Antantă (inclusiv România) a stabilit relații diplomatice cu URSS, arhitectul acestei inițiative fiind Titulescu. Iorga considera restabilirea relațiilor cu Rusia drept un gest firesc, "cu condiția ca rușii să fie sinceri". A salutat vizita la București a ministrului de externe francez
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
renașterea acesteia. Codreanu îi trimitea telegrame de felicitare lui Hitler cu ocazia oricărei victorii a Curcubeului Axei, ca după decisiva vizită a lui Mussolini în Germania din toamna lui 1937 și imediat după Anschluss. Iorga urmărea îngrijorat slăbirea forțelor Micii Antante. L-a înfuriat opera comică protofascistă pusă în scenă de primul-ministru al Iugoslaviei, M. Stoiadinovici. În vara lui 1936, Titulescu (influențat de francezi) a încercat să îmbunătățească relațiile româno-sovietice (poate chiar să încheie o alianță defensivă cu URSS). Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de drept stat național unitar, constituit din teritoriile locuite dintotdeauna de români. Actele fundamentale, cu valoare de lege, care legitimau acest stat, reieșeau din Hotărîrile plebiscitare din martie, noiembrie și decembrie 1918, precum și din convențiile încheiate în august 1916 cu Antanta, pe baza cărora țara participase la războiul unității naționale. Deciziile de Unire erau acte cu caracter plebiscitar, emanate de la națiunea română prin reprezentanții săi aleși. Ele nu erau decizii de cabinet sau hotărîri impuse din afară actele aveau un caracter
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația americană a apreciat eforturile României pentru consolidarea păcii europene prin acțiunile desfășurate de Mica Înțelegere și Antanta Balcanică și încercările de încheiere a unui pact estic de asistență mutuală 59. Din documentele americane rezultă identificarea lui Titulescu cu interesele naționale ale României și ale celorlalte țări din Europa est-centrală și de sud, el fiind considerat un adevărat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe frontul din Transilvania, a urmat o suită de grave dezastre militare pe frontul de sud (Turtucaia). Catastrofa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imperialiștilor din Apus și ale clicii exploatatoare din țară" (Roller, 1952, p. 512). Idealul naționalist de reîntregire a neamului prin alipirea Transilvaniei este doar un alt opiu al popoarelor administrat de capitaliștii burghezi, pe care "partizanii intrării în acțiune alături de Antantă [îl] flutură în fața opiniei publice în mod demagogic" (Roller, 1952, p. 509). Rostul principal al războiului, după cum s-a pronunțat Lenin, a fost "desbinarea și înșelarea naționalistă a muncitorilor și exterminarea avantgărzii lor" (Roller, 1952, p. 507). Dacă războiul mondial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aderare care s-au deschis în martie 2000; 2.România și Europa în secolul XX a) România în secolul XX România a participat la cele două războaie mondiale: România a intrat în Primul Război Mondial în anul 1916 de partea Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie) pentru a elibera teritoriile românești aflate sub dominația Austro-Ungariei. Principala urmare a participării României la acest conflict a fost realizarea Marii Uniri din anul 1918. România a intrat în al Doilea Război Mondial în anul 1941 de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
28 iulie 1914) a fost urmată de intrarea în război a statelor componente ale ambelor alianțe (28 iulie 1 august 1914 = „săptămâna neagră” ) c) Beligeranți (33 state participante) Tripla Alianță (Puterile Centrale): Germania, Austro-Ungaria, Turcia (1914), Bulgaria (1915); Tripla Înțelegere (Antanta): Serbia, Franța, Anglia, Rusia, Japonia (1914), Italia (1915), România, Portugalia ( 1916), SUA , Grecia (1917); state neutre: Elveția, Albania, Spania, Danemarca, Norvegia, Olanda; d)Fronturi Teatrul principal de război a fost Europa, unde s-au constituit mai multe fronturi: frontul de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
intrarea în război alături de această alianță. De partea sa s-a aflat doar conservatorul P. P. Carp. A fost adoptată expectativa armată. Carol I a murit la 27 septembrie 1914 iar tronul a fost ocupat de Ferdinand care înclina spre Antanta. Perioada de neutralitate (1914-1916) În perioada neutralității, viața politică a fost agitată, formându-se mai multe curente de opinie: curentul germanofil, curentul antantofil și neutralitatea definitivă susținută de către socialiști; Primul ministru Ion I. C. Brătianu înclina spre Antanta și era conștient
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
care înclina spre Antanta. Perioada de neutralitate (1914-1916) În perioada neutralității, viața politică a fost agitată, formându-se mai multe curente de opinie: curentul germanofil, curentul antantofil și neutralitatea definitivă susținută de către socialiști; Primul ministru Ion I. C. Brătianu înclina spre Antanta și era conștient că România nu putea rămâne neutră dacă dorea realizarea aspirațiilor naționale. Dar Brătianu dorea să intre în război într-un moment favorabil și nu înainte ca Antanta să recunoască drepturile României asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria. În
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
susținută de către socialiști; Primul ministru Ion I. C. Brătianu înclina spre Antanta și era conștient că România nu putea rămâne neutră dacă dorea realizarea aspirațiilor naționale. Dar Brătianu dorea să intre în război într-un moment favorabil și nu înainte ca Antanta să recunoască drepturile României asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria. În anii neutralității, ambele tabere au făcut presiuni asupra României. În urma tratativelor purtate între România și Antanta, la 4 august 1916 s-au semnat cele două documente care cuprindeau condițiile intrării
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Brătianu dorea să intre în război într-un moment favorabil și nu înainte ca Antanta să recunoască drepturile României asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria. În anii neutralității, ambele tabere au făcut presiuni asupra României. În urma tratativelor purtate între România și Antanta, la 4 august 1916 s-au semnat cele două documente care cuprindeau condițiile intrării României în război: Convenția politică și Convenția militară. Convenția politică prevedea: România declara război doar Austro Ungariei; Antanta se obliga să respecte integritatea teritorială a României
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
asupra României. În urma tratativelor purtate între România și Antanta, la 4 august 1916 s-au semnat cele două documente care cuprindeau condițiile intrării României în război: Convenția politică și Convenția militară. Convenția politică prevedea: România declara război doar Austro Ungariei; Antanta se obliga să respecte integritatea teritorială a României; Antanta recunoștea drepturile României asupra teritoriilor locuite de români din Austro Ungaria; România urma să participe la Conferința de pace în condiții de egalitate cu celelalte părți semnatare; Convenția militară prevedea: România
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la 4 august 1916 s-au semnat cele două documente care cuprindeau condițiile intrării României în război: Convenția politică și Convenția militară. Convenția politică prevedea: România declara război doar Austro Ungariei; Antanta se obliga să respecte integritatea teritorială a României; Antanta recunoștea drepturile României asupra teritoriilor locuite de români din Austro Ungaria; România urma să participe la Conferința de pace în condiții de egalitate cu celelalte părți semnatare; Convenția militară prevedea: România urma să atace Austro-Ungaria cel mai târziu la 15
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cu românii împotriva bulgarilor; Aliații se obligau să aprovizioneze România cu muniții și material de război (300 de tone pe zi) ce veneau prin Rusia; Intrarea României în Război (august 1916) România a intrat în război în august 1916 alături de Antanta, pentru a elibera teritoriile care se aflau sub dominația Austro Ungariei (Transilvania, Bucovina, Banat). În noaptea de 14 / 15 august 1916 armatele române au pătruns în Transilvania. Unitățile românești angajate în luptă alcătuiau 4 armate : trei erau dispuse la hotarul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Cernavodă Constanța; Austro-Ungaria își mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaților, România pierzând o suprafață de 5 600 km2; Era recunoscută unirea Basarabiei cu România; Se instituia controlul german asupra economiei românești; Reintrarea României în război (10 noiembrie 1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în război. La 18 noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe suverani și autorități. Principala consecință a participării României la Primul Război Mondial a fost realizarea Marii Uniri (1918). 2
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
între mai multe state pentru menținerea păcii, integrității teritoriale și respectarea angajamentelor; Societatea Națiunilor a acționat pentru constituirea unui sistem de securitate colectivă în cadrul căruia un rol important l-au jucat: tratatele bilaterale; alianțele regionale: o Mica Înțelegere sau Mica Antantă (România, Iugoslavia, Cehoslovacia-1921); Constituirea acestei alianțe a fost o reacție față de revizionismul maghiar care viza teritorii din componența celor trei state aliate. o Înțelegerea Balcanică (România, Iugoslavia, Grecia, Turcia, 1934); a fost înființată din inițiativa lui Nicolae Titulescu și avea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]