3,836 matches
-
prima dată pe 15 august 1949, ca student al Facultății de Textile din București, și condamnat la 3 ani de detenție, prin sentința nr. 901/20.12.1949, de Tribunalul Militar Brașov, într-un lot care redactase și răspândise manifeste anticomuniste regaliste, alături de Mihai Vintilescu, Theodor Th. Davidescu și Ion Brătilă, trecuți și ei pe la Pitești. A ajuns la Pitești din Aiud, în 13 februarie 1950, fiind repartizat prima dată la carantină, cu grupul său, dar și cu Mihai Livinschi și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
alți 2 la Lătești, Fetești. A murit pe 23 martie 2002. Drohobeczky Attila Antontc "Drohobeczky Attila Anton" Alexandru Popa notează în declarația sa că Drohobeczky ar fi făcut parte din organizația „Leitz”2. În fapt, este vorba despre o organizație anticomunistă a etnicilor maghiari din Cluj-Napoca, înființată de Leiz György, care era omul Securității 3. Drohobeckzy a fost unul dintre cei mai torturați deținuți din Gherla (el a scăpat de Pitești, întrucât nu era student), iar Mihai Livinschi descrie unele dintre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Leonida 4tc "Titus Leonida4" Este unul dintre personajele care se bucură de o nemeritată faimă. Născut la 26 septembrie 1928 în comuna Dofteana, județul Bacău, fusese student la Facultatea de Construcții din cadrul Politehnicii din Iași. A creat și condus organizații anticomuniste în Iași și Timișoara, care aveau legături cu Clujul și Bucureștiul. De altfel, Leonida activase în tineretul PNȚ din 1945 până la desființarea partidului. Arestat la 17 aprilie 1949 de către Securitatea Iași, a fost anchetat până în luna august la sediul Securității
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
reeducarea”. Muntean a lucrat o perioadă la cabinetul medical, iar în vara lui 1955 a fost transferat la Aiud, unde a trecut și prin reeducare. Vichente („Tibi”) Murărescutc "Vichente („Tibi”) Murărescu" Murărescu a făcut parte din filiala timișoreană a organizației anticomuniste conduse de Titus Leonida și avea o condamnare de 7 ani de detenție. A fost torturat într-o cameră cu Grigore Dumitrescu de către Mihai Livinschi, prin martie 1950. Transferat la Gherla în iunie 1950, a fost agresor în mai multe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Géza)2" S-a născut la 13 decembrie 1929 în satul Murgești, județul Mureș, și a fost arestat în decembrie 1949 ca student în anul I la Pedagogie și Psihologie în cadrul Universității „Bolyai” din Cluj, pentru apartenența la un grup anticomunist maghiar, organizat de Leiz György (agent al Securității, din câte spune Nagy) și din care mai făceau parte Drohobeczky Antal Atilla, Dezméri Zsombor și Hájek Zoltan, ultimii trei trecând și ei prin acțiunea de la Pitești și Gherla. A fost ținut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
supus unui regim de exterminare, alterna momentele de luciditate cu cele de decădere. A murit la Jilava din cauza condițiilor mizere. Lucian Plapșa 1tc "Lucian Plapșa1" Născut la 7 noiembrie 1927 în Bucovăț, județul Timiș, în 1948 a format o organizație anticomunistă, afiliată celei înființate de Titus Leonida la Iași. Respins la Medicina din Cluj din cauza dosarului, a fost repartizat la Chimie, secția de Analiză și cercetări. Din organizația sa mai făceau parte Constantin Petrescu, Vichente Murărescu, Gheorghe Popescu, Grigorie Frunză, Ion
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Boeriu, Grigore Romanescu, Gheorghe Nicolescu, Viorel Negrilă, Sergiu Turcu, Traian Ungureanu sau Mircea Lungu. Romanescu, de pildă, conform propriei declarații, s-a prezentat la Securitatea din Oradea și a denunțat mai mulți membri ai familiei sale pentru activități sau atitudine anticomunistă, însă cazul său pare să fie singular. A recunoscut inclusiv ordinul dat lui Aristotel Popescu de a-l ucide pe Pamfil Sălăgeanu, deși nu spune de ce și nici nu este clar dacă acesta a fost îndeplinit. Popa avea un puternic
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
închisoare, fără a-și reveni vreodată sufletește. Gheorghe Popescu 1tc " Gheorghe Popescu 1" Student la Facultatea de Chimie din Timișoara, Gheorghe Popescu s-a născut la Chișinău pe 13 august 1929 și a făcut parte din filiala timișoreană a organizației anticomuniste conduse de Titus Leonida, fapt pentru care primise o condamnare de 8 ani de detenție. A ajuns la Pitești pe 5 noiembrie 1949 și a stat într-o cameră cu Cornel Pop, Murărescu, Lucian Plapșa, Grigorie Frunză, Constantin Petrescu și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Mărtinuș, Constantin Bogos și Iosif V. Iosif. Pe la sfârșitul lui noiembrie, începutul lui decembrie 1949, o parte dintre ei au fost duși la camera 3-biserică, unde li s-au adăugat ulterior loturi de la Timișoara, Craiova și Cluj, întreținând o atmosferă anticomunistă. Mutat în camera 4-spital, a fost torturat aici de către un „comitet” format din Țurcanu, Popa, Roșca, Livinschi, Pușcașu și Virgil Bordeianu. Romanescu evită să spună că a fost bătut, menționând că „s-a trecut la acțiune”1. În mai 1950
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
scopul acțiunii, Bacu avansează ideea încercării de a distruge mișcarea naționalistă, prin ruperea continuității, distrugerea tineretului. El nu crede că informațiile și denunțurile obținute de comuniști puteau fi un scop în sine, dar propune un alt motiv: răzbunarea pe studențimea anticomunistă - „cel mai consecvent dușman al comunismului”5. Felix Ostrovschi crede că fenomenul Pitești, inspirat din pedagogia violentă a lui Makarenko (care, totuși, se baza mai mult pe munca în colectiv decât pe bătaie), urmărea mutilarea ori distrugerea sufletului, anihilarea personalității
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
puterea. Inocențiu Glodeanu acuză nu atât directivele care ar fi venit de la Moscova, cât obediența și lașitatea conducătorilor Partidului și ai Securității. Glodeanu, cât și Vasile Ilea (torturat la Gherla) cred că Securitatea urmărea să obțină noi informații despre rezistența anticomunistă. Ioan Săbăciag subscrie ideii conform căreia informațiile erau principala motivație a torturilor, dar crede că, în subsidiar, se dorea și robotizarea, depersonalizarea victimelor, pentru a le transforma în elemente obediente ale noii societăți 1. Constantin Rodas explică încercarea de distrugere
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau legionari, dar vom pomeni câteva nume importante, ca Titus Leonida, Coriolan Ioan Gherman, Nicolae Călin Zaharia sau Ion Bogdănescu. Acțiunea de la Pitești a avut, în opinia noastră, două scopuri: unul direct și imediat (obținerea informațiilor suplimentare despre membrii rezistenței anticomuniste) și unul strategic, mai puțin evident, dar, în fond, mai important pentru regim decât primul, care a constat în distrugerea și/sau compromiterea viitoarelor elite politice, morale și intelectuale. Considerăm că ceea ce s-a întâmplat la Pitești (și apoi în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
București, 1992. Ciuceanu, Radu, Jurnalul unui om liniștit. Nume de cod: Artistul, vol. I, 1963-1970, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, București, 2005. Ciupea, Ioan, și Olteanu, Florentin, „Reeducarea la Târgșor (1949-1950)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile (eds.), Editura Humanitas, București, 2007. Cornea, Corneliu, Viața așa cum a fost. Însemnări, ediția
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Fürtös, Robert, „Implicarea organelor MAI în acțiunea de Reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Gheorghiță, Viorel, Et ego. Sărata. Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Editura Cartea Românească, București, 1990. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a lui Brâncuși! În orice caz, există nenumărate reacții (cronici literare, articole de atitudine) care critică proasta transcriere a textelor, făcută uneori din ignoranță lingvistică și lipsă de acribie filologică, iar alteori din cauza cenzurii. De pildă, Într-un poem declarat anticomunist de-al lui Aron Cotruș, toate referințele la ruși au fost Înlocuite cu „putrezii capitaliști”, denaturând foarte grav textul poemului. O modernizare excesivă a textului a cunoscut, de pildă, o ediție din corespondența lui Al. Papiu Ilarian realizată de Iosif
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care o avusese sub vechiul regim. Instrumentul acestei conversii ar fi așadar, conform sociologului polonez Jadwiga Staniszkis, „capitalul politic”. Spus Într-o manieră mai vulgară, acești sociologi au denunțat un fel de nedreptate paradoxală a istoriei: comuniștii au anticipat revoluția anticomunistă și pro-capitalistă, devenind astfel marii campioni ai capitalismului pe cale de a se naște. Aceste ipoteze au fost formulate Într-o perioadă În care efectele sociale ale momentului 1989 nu puteau fi prevăzute (spre exemplu, În termeni de mobilitate structurală), mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
România anilor ’90. Literatura referitoare la partide și clivaje politice a relevat modul În care aceste teme au scindat arena parlamentară românească Între un versant al partidelor fondate de fostele elite comuniste și unul al celor create de elitele opoziției anticomuniste. Decupajele categoriale existente În interiorul partidelor create de fosta nomenclatură nu au constituit Însă decât o preocupare marginală a cercetătorilor. În acest context, ipoteza principală pe care o formulăm În acest studiu este că, În funcție de raportarea la temele menționate mai sus
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sale heteroclite din punct de vedere doctrinar, a avut un comportament disciplinat, marcat de coeziunea În jurul scopurilor sale etnice. Interesul rezidă În capacitatea de a abandona alianțele cu celelalte partide născute din rețelele comuniste și de a revendica o identitate anticomunistă și liberală. La momentul căderii regimului comunist, 14 reprezentanți maghiari făceau parte din FSN. Erau regrupați În jurul lui Domokos Géza și Király Károly, foști membri ai nomenclaturii, marginalizați de Ceaușescu În anii ’70-’80. În contextul apariției primelor partide maghiare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a denunțat sistematic moștenirea instituțională și economică a fostului regim, considerând că efectele ei asupra societății nu pot fi diminuate decât printr-o reformă structurală profundă. În același timp, odată cu ruptura produsă În cadrul FSN, aripa Roman a căutat, prin intermediul discursului anticomunist, o legitimare În raport cu celălalt moștenitor al Frontului. Astfel, sancționarea elitelor bolșevice care au preluat puterea În 1989 și a viziunii lor perestroikiste a reprezentat o constantă a discursurilor liderilor PD. Totuși, această condamnare nu a fost decât una formală și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
printre care: crearea unei forțe de muncă calificate, eliminarea analfabetismului, programul de modernizare a economiei, apărarea integrității țării În contextul expansionismului sovietic și diminuarea fenomenului infracțional. Considerând că Ceaușescu avea „merite mari În istoria poporului său”, Vadim Tudor asimila campaniile anticomuniste unor acte profund antinaționale, sugerând crearea unui mausoleu al fostului dictator. „Nicolae Ceaușescu a fost șeful statului pentru un sfert de secol, perioadă În care România a Înregistrat atâtea progrese. De ce Franco are dreptul În Spania la un mausoleu și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unui sistem de „autonomie locală”, considerarea României ca stat multinațional și descentralizarea administrativă. Mai târziu, acestor revendicări li s-a alăturat ideea constituirii unei universități În limba maghiară la Cluj. În același timp, În programele din 1992 și 1995, identitatea anticomunistă a fost În mod oficial afirmată. Acest lucru a fost generat, pe de o parte, de alianțele dintre FSN/PDSR cu partidele naționaliste care practicau un discurs antimaghiar și, pe de altă parte, de existența unui grup liber În cadrul UDMR
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Întrucât prevederile europene În materie de drepturi ale minorităților se calchiau deseori cu interesele etnice ale maghiarilor din România. Perceput de către electorat drept un partid al apărării valorilor etnice, UDMR și-a canalizat revendicările pe acest tip de problematică. Identitatea anticomunistă asumată oficial În 1992 și deschiderea sa către liberalizarea economică rapidă au situat partidul În câmpul partidelor „anticomuniste”. 3. În loc de concluzii: spre o taxonomie a partidelor fondate de către foste elite comuniste După cum am putut observa, traiectoriile de conversie politică a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
România. Perceput de către electorat drept un partid al apărării valorilor etnice, UDMR și-a canalizat revendicările pe acest tip de problematică. Identitatea anticomunistă asumată oficial În 1992 și deschiderea sa către liberalizarea economică rapidă au situat partidul În câmpul partidelor „anticomuniste”. 3. În loc de concluzii: spre o taxonomie a partidelor fondate de către foste elite comuniste După cum am putut observa, traiectoriile de conversie politică a fostei nomenclaturi din România au fost dintre cele mai diverse. De la stânga radicală, la social-democrație, la ultranaționalism și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
portofolii ministeriale. Cu toate acestea, considerăm necesară analiza mai multor elemente distinctive care pot explica apariția unor diferențe În comportamentul actorilor politici executivi. Principalul clivaj (tensiune) care a structurat scena politică românească după 1989 a fost cel dintre postcomuniști și anticomuniști. În primii ani de după destrămarea regimului comunist, partidele care s-au poziționat pe versantul anticomunist Își reclamau propria legitimitate invocând, la nivel discursiv, tradiția de dinainte de instaurarea comunismului și lupta lor Împotriva regimului dictatorial. Astfel, nucleul dur al discursului acestor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
apariția unor diferențe În comportamentul actorilor politici executivi. Principalul clivaj (tensiune) care a structurat scena politică românească după 1989 a fost cel dintre postcomuniști și anticomuniști. În primii ani de după destrămarea regimului comunist, partidele care s-au poziționat pe versantul anticomunist Își reclamau propria legitimitate invocând, la nivel discursiv, tradiția de dinainte de instaurarea comunismului și lupta lor Împotriva regimului dictatorial. Astfel, nucleul dur al discursului acestor partide a determinat structurarea acestora În opoziția anticomunistă. Identificând Frontul Salvării Naționale drept element dihotomic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]