5,517 matches
-
indusă de p53; produsul său este proteina p21 ce aparține familiei de inhibitori ai proteinkinazelor ciclin dependente. Proteina p21 leagă Cdk și inhibă activitatea kinazică a complexelor cicline - Cdk precum și a antigenului nuclear de proliferare celulară (PCNA - proliferating cell nuclear antigen), un element regulator al polimerazei ADN. Prin activarea p21 se obține un dublu efect: împiedicarea replicării ADN (prin PCNA) și oprirea celulei în G1 (prin blocarea complexului cicline - Cdk) [476]. În mod special p21 inhibă complexul ciclina E Cdk 2
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cunoscută. Colocalizarea a două proteine poate semnifica existența unor interacțiuni directe între acestea. Rezoluția metodei depinde de calitățile specimenului și ale microscopului utilizat la examinarea acestuia. Există multe metode de colorare, imunoenzimatice, ce pot fi folosite pentru localizarea și identificarea antigenelor. Alegerea uneia sau alteia dintre metode depinde de necesitățile fiecărui laborator, cum ar fi: specimenele antigenice studiate, gradul de sensibilitate a tehnicii, timpul și costurile necesare. O altă metodă se bazează pe marea afinitate cu care avidina și streptavidina interacționează
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fie la îndemână într-o formă înalt purificată și relativ ieftină; conjugarea cu anticorpii sau cu avidina nu trebuie să afecteze activitatea enzimatică; enzima legată să fie stabilă în soluții; activitatea enzimelor endogene să interfereze minim cu colorația specifică a antigenului; produșii reacțiilor enzimatice să fie ușor detectabili și stabili; Peroxidaza (horseradish peroxidase) Este o glicoproteină monomerică cu o greutate moleculară de 44 kD. Prezintă un grup hem ce conține fier (hematina) ca situs activ (grupare proteică), doi atomi de Ca
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cu un antiser absorbit prin afinitate; fie cu un alt anticorp, irelevant; fie cu un ser de la un animal neimunizat, din aceeași specie cu animalul de la care a fost obținut anticorpul primar. Absorbția prin afinitate a anticorpului primar cu un antigen înalt purificat este o manieră ideală de a obține un control negativ, valid pentru diferențierea colorării specifice de cea nespecifică. Problema este că antigenul purificat este greu de obținut și de aceea extrem de costisitor, ceea ce face ca laboratoarele de histopatologie
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
animalul de la care a fost obținut anticorpul primar. Absorbția prin afinitate a anticorpului primar cu un antigen înalt purificat este o manieră ideală de a obține un control negativ, valid pentru diferențierea colorării specifice de cea nespecifică. Problema este că antigenul purificat este greu de obținut și de aceea extrem de costisitor, ceea ce face ca laboratoarele de histopatologie clinică să îl folosească rar. De aceea, cele mai multe laboratoare utilizează seruri non-imune, de la animale din aceeași specie cu animalul imunizat, sursă a anticorpului primar
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cu proba de lucru, dar ele nu conțin markerul tisular relevant. Controale tisulare pozitive. Și aceste controale sunt prelucrate identic cu proba, dar ele trebuie să conțină markerul tisular relevant. Aceste controale sunt necesare nu numai pentru monitorizarea pre zenței antigenului, dar și pentru urmărirea pierderii posibile a sensi bilității. Această pierdere a sensibilității nu poate fi depistată dacă se folosesc numai controale cu colorare intensă. Controalele pentru pierderea sensibilității sunt importante în cazul particular al investigării tumorilor, când intensitatea colorației
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
acumuleze în nucleu, dând posibilitatea detectării ei prin imunohistochimie. Studiul a fost realizat pe secțiuni la parafină. După deparafinare și hidratare, secțiunile au fost supuse unei etape pregătitoare, de demascare a situsurilor antigenice, prin tratare cu soluție de demascare (Retrieval Antigen Solution - DAKO), la 98 0 C, timp de 20 de minute. Prima etapă a protocolului de lucru a fost incubarea secțiunilor, la 4 0 C, cu nu anticorp monoclonal murin, anti-p53 uman (clona DO-7 - DAKO), anticorp ce are specificitate pentru
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
TUMORALI SERICI În volumul 1, al acestei monografii, markerii tumorali serici au făcut obiectul unui studiu amplu, care a fost solicitat ca studiu de referință de Dr. Mustafa Bahran, președinte al Comisiei de Energie Atomică din Yemen, in anul 2003. Antigenul carcinoembrionar (CEA) este o glicoproteină de 180 kD, în care 60% reprezintă componenta glucidică. Este un marker asociat în primul rând cu neoplaziile tractusului digestiv. Scopul studiului a fost de a determina concentrațiile serice ale markerului tumoral CEA, la un
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
ELSA-S2 TM, produs de către firma CIS bio internațional din Franța. Acesta este un kit în care dozarea pS2 se realizează prin metoda imunoradiometrică în fază solidă, de tip „sandwich”. Pentru determinări se folosesc doi anticorpi monoclonali, preparați contra a două antigene. Primul anticorp este adsorbit pe faza solidă „ELSA”, iar cel de-al doilea, marcat cu I-125, este folosit ca „trasor” radioactiv. Primul antigen este reprezentat de molecula de pS2, iar cel de-al doilea este complexul format de pS2
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fază solidă, de tip „sandwich”. Pentru determinări se folosesc doi anticorpi monoclonali, preparați contra a două antigene. Primul anticorp este adsorbit pe faza solidă „ELSA”, iar cel de-al doilea, marcat cu I-125, este folosit ca „trasor” radioactiv. Primul antigen este reprezentat de molecula de pS2, iar cel de-al doilea este complexul format de pS2 cu anticorpul adsorbit, complex format în prima parte a procesului. La sfârșitul procesului de legare, moleculele de pS2 sunt fixate, ca într-un „sandwich
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
a procesului. La sfârșitul procesului de legare, moleculele de pS2 sunt fixate, ca într-un „sandwich” între cei doi anticorpi, iar excesul de trasor este eliminat într-o etapă de spălare. Se determină apoi radioactivitatea a complexului ternar anticorp adsorbit / antigen (pS2) / anticorp marcat, care este proporțională cu concentrația inițială a pS2. Kitul de reactivi ce se păstrează la 4C până la utilizare a inclus: anticorpi monoclonali anti-pS2 umană; anticorpii sunt fixați pe fundul eprubetei de determinare; anticorpi monoclonali anti-pS2 marcați cu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
tumorilor cu un prognostic mai bun din punct de vedere histologic. Efectul supresor asupra proliferării celulare, indus de Tamoxifen, se datorează blocării ciclului celular în G0/G1, ceea ce duce la scăderea ratei de proliferare, evidențiată prin reducerea nivelelor celulare ale antigenului nuclear de proliferare Ki-67. Mai recent s-a demonstrat că efectul antiproliferativ al Tamoxifenului și al altor agenți anti-estrogenici este indus de activarea căilor intracelulare care duc la moarte celulară prin apoptoză [19,49,88,202,291,279]. Discriminarea dintre
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
superioară celei de CEA. Se impune ca obligatorie monitorizarea dozărilor de CA 15-3 sub forma unor fișe personale (grafice). Superioritatea metodelor imunologice de detectare a modificărilor metabolismului celulelor neoplazice, constă în faptul că orice recidivă, metastază sau nouă apariție a antigenelor exprimate de aceleași celule tumorale, se vor exprima printr-o creștere a concentrației serice a markerului avut în vedere, cu mult înaintea apariției fenomenelor clinice sau aspectelor depistabile prin metodele biofizice.
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios, infecția se poate manifesta clinic, subclinic sau inaparent. Manifestările și evoluția unei infecții sunt determinate de factori legați de agentul infecțios și factori legați de gazdă. Antigenul (limba greacă: anti = contra și geano = a naște, a genera) este o substanță de origine endogenă sau exogenă, care nu este recunoscută ca proprie organismului și determină apariția unui răspuns imun în scopul neutralizării și eliminării ei. Factori legați de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt: opsonizarea și fagocitoza (C3b) liza-celulară prin complexul litic care rupe membranele bacteriene aglutinarea-aderarea microbiană neutralizarea microbiană prin alterarea structurii activarea mastocitelor și a bazofilelor (C3a, C4a si C5a), care conduce la eliberarea histaminei, creșterea fluxului sanguin local și imobilizarea antigenelor. Citokinele sunt polipeptide secretate în cea mai mare parte de limfocite, dar și de alte celule (fibroblaști, celule endoteliale), sub influența unor antigene, complexe imune, factori solubili (alte citokine) sau factori fizici. Interferonii (α, β, γ) sunt glicopeptide cu rol
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a bazofilelor (C3a, C4a si C5a), care conduce la eliberarea histaminei, creșterea fluxului sanguin local și imobilizarea antigenelor. Citokinele sunt polipeptide secretate în cea mai mare parte de limfocite, dar și de alte celule (fibroblaști, celule endoteliale), sub influența unor antigene, complexe imune, factori solubili (alte citokine) sau factori fizici. Interferonii (α, β, γ) sunt glicopeptide cu rol antiviral, antiproliferativ și imunomodulator. Fibronectina este o glicoproteină cu rol în aderența intercelulară, și fagocitoză. În apărarea nespecifică, un rol esențial este realizat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
constituite din secvențe de aminoacizi specifice, grupate în două lanțuri grele (“heavy chain”) și două lanțuri ușoare (“light chain”). Fiecare lanț greu sau ușor conține câte un domeniu constant (C) și un domeniu variabil (V), responsabil de legarea de anumite antigene. Cele patru lanțuri se dispun în formă de “Y”, cu două brațe Fab, prin care se leagă de antigen și un fragment Fc, prin care se leagă de receptori celulari sau complement. Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri: Favorizarea fagocitozei prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Fiecare lanț greu sau ușor conține câte un domeniu constant (C) și un domeniu variabil (V), responsabil de legarea de anumite antigene. Cele patru lanțuri se dispun în formă de “Y”, cu două brațe Fab, prin care se leagă de antigen și un fragment Fc, prin care se leagă de receptori celulari sau complement. Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri: Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor Neutralizarea toxinelor microbiene Neutralizarea particulelor virale libere circulante Distrugerea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
complement. Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri: Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor Neutralizarea toxinelor microbiene Neutralizarea particulelor virale libere circulante Distrugerea celulelor infectate Blocarea atașării microbilor pe receptori Inițierea inflamației prin interacționarea cu antigenele și complementul. Anticorpii secretați pot fi monomeri (IgG, IgE, IgD), dimeri (IgA) sau pentameri (IgM). Imunograma serică este utilă pentru determinarea cantitativă și procentuală a tipurilor de anticorpi. În evoluția infecției inițial se manifestă un răspuns imun primar, apoi un
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
serică este utilă pentru determinarea cantitativă și procentuală a tipurilor de anticorpi. În evoluția infecției inițial se manifestă un răspuns imun primar, apoi un răspuns imun secundar. Răspunsul imun de tip primar apare după 5-14 zile de la contactul cu un antigen nou. Se caracterizează prin apariția în sânge a unor cantități mici de Ac de tip IgM, care vor fi ulterior înlocuiți cu Ac de tip IgG, IgA sau IgE. Răspunsul imun secundar (anamnestic) este cauzat de reîntâlnirea cu un antigen
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antigen nou. Se caracterizează prin apariția în sânge a unor cantități mici de Ac de tip IgM, care vor fi ulterior înlocuiți cu Ac de tip IgG, IgA sau IgE. Răspunsul imun secundar (anamnestic) este cauzat de reîntâlnirea cu un antigen și este caracterizat de prezența durabilă a unor titruri crescute de anticorpi de tip IgG, iar uneori și de identificarea anticorpilor de tip IgM. Rezistența la infecție este mediată de anticorpii de tip IgG. Rezistența la infecție este câștigată pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
agenți care au mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge, limfă, măduva osoasă, corticala ganglionară și splină. Limfocitele T recunosc antigenele MHC (complexului major de histocompatibilitate), situate la nivelul celulelor gazdei. Limfocitele T constituie o populație celulară eterogenă: Limfocite Th (“helper”) Limfocite Ts (“supressor”) Limfocite Tc (citotoxice) Limfocite Tm (cu memorie) Limfocitele Th prezintă pe suprafață receptori CD4, având rol de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe suprafață receptori CD4, având rol de stimulare a proliferării limfocitelor B și secreția de imunoglobuline. Limfocitele Th se grupează în două subseturi, diferențiate după tipul de limfokine secretate: LTh1: IL2, γIf, TNF LTh2: IL4, IL5, IL10. Limfocitele Th recunosc antigenele asociate cu moleculele MHC II și activează macrofagele. Prin intermediul citokinelor secretate, LTh sunt considerate adevărați “dirijori ai orchestrei imunologice”, care influențează activitatea LB, LTc, LTs. Citokinele limfocitare stimulează și răspunsul inflamator, exprimat prin febră, producerea de proteine de fază acută
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de proteine de fază acută și proliferarea leucocitară. Limfocitele Ts prezintă pe suprafață receptori CD8 și au rol reglator în răspunsul imun. Limfocitele Tc, au pe suprafață receptori CD8, ca și LTs. Ele pot distruge direct celulele gazdei care exprimă antigene străine. LTc au rol în apărarea antivirală, datorită capacității de a elibera perforine. Porii apăruți la nivelul celulei infectate conduc la distrugerea celulei prin liză osmotică. LTc intervin și în apoptoza celulară („moartea programată”), prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
conduc la distrugerea celulei prin liză osmotică. LTc intervin și în apoptoza celulară („moartea programată”), prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul. Activarea policlonală a limfocitelor T poate fi determinată de legarea nespecifică a limfocitelor T de superantigene, o clasă de antigene puternice de natură bacteriană sau virală. Consecința activării policlonale a limfocitelor T este eliberarea masivă de citokine, care declanșează manifestări sistemice severe, așa cum se întâmplă în sindromul șocului toxic stafilococic sau streptococic. 3 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN BOLILE
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]