KorAP: Find »[drukola/base=antisemitism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...95 >

2,373 matches

Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294

răului: „Judecătorul este român, dar este mai rău decât evreul, pentru că este șperțar”2. Este frapant cât de ușor au fost preluate de către comuniști clișeele tradiționale antisemite. Evreii sunt stigmatizați ca speculanți, gheșeftari și mai ales paraziți, formule tipice ale antisemitismului tradițional. Luările de cuvânt În diverse foruri oglindesc o evidentă lipsă de simpatie pentru populația evreiască. Vorbind de evrei se subliniază, cu voită tentă de generalizare: „...merg la țară, iau vite, iau tot și dacă Îi arestează spun: Tocmai pe

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-se numirea unui director general la Ministerul Muncii, ministrul de resort, P. xe "Nicolau"Nicolau, Întreba retoric: „Mi-ați Îngădui să pun un Theiller?”1. Este clar că prudența față de elementele evreiești e o politică generală, dându-se ca pretext pericolul antisemitismului istoric, ce se menține În România. Încă În 1944, un reprezentant al Regionalei xe "Transilvania"Transilvania, Sillaghi - viitorul Leontin xe "Sălăjan"Sălăjan, ce avea să ocupe postul de ministru al Armatei pentru o lungă perioadă de timp (1954-1966) și de

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
al Biroului Politic -, subliniază Într-o ședință a Comitetului Central: „...nu poți pune mai mulți evrei decât ceilalți. A mai rămas influența șantisemită - L.R.ț și e foarte greu să introduci atâția, mase Întregi”2. În mod sistematic, se justifică antisemitismul prin „excesul” de evrei. În 1946, la o consfătuire, se teoretizează: „În orașe, se bazează reacțiunea pe antisemitism, populația evreiască fiind destul de deasă”3. În repetate rânduri se Încerca să se explice valul antisemit prin prezența excesivă a evreilor În

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
A mai rămas influența șantisemită - L.R.ț și e foarte greu să introduci atâția, mase Întregi”2. În mod sistematic, se justifică antisemitismul prin „excesul” de evrei. În 1946, la o consfătuire, se teoretizează: „În orașe, se bazează reacțiunea pe antisemitism, populația evreiască fiind destul de deasă”3. În repetate rânduri se Încerca să se explice valul antisemit prin prezența excesivă a evreilor În funcții importante: „Disproporția atât de izbitoare În aparatul de stat Între elementul românesc și cel evreiesc...”4. Această

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
ei conduc România Își face loc În cele mai diverse straturi ale societății. Memoriul pe această temă al doctorului Petru xe "Groza"Groza, care Îl adresează, În 1949, lui Emil xe "Bodnăraș"Bodnăraș, se constituie Într-un document clasic al antisemitismului. xe "Groza"Groza e enervat de omniprezența evreilor, fie că este vorba de administrația guvernului, fie de... vânzătorii magazinelor de confecții, unde elegantul demnitar Își cumpără haine. Nu uita să amintească printre punctele-cheie „cucerite” de evrei birourile diverselor cluburi sportive

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
la binomul evreu = speculant. Firește, nimeni dintre cei ce foloseau și răspândeau asemenea clișee nu se recunoștea antisemit. Nimeni nu recunoștea că se referă la „evrei” ca la un „tot”, În Întregime negativ, ci toți subliniau că Încearcă să prevină antisemitismul, Într-o construcție teoretică În care vinovați de antisemitism erau evreii, prin faptul că existau, că acționau, că... erau văzuți. În fond, cei ce difuzau aceste teze preluau, uneori cu multă „acuratețe”, teze ale antisemitismului clasic, pe care Îl introduceau

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
foloseau și răspândeau asemenea clișee nu se recunoștea antisemit. Nimeni nu recunoștea că se referă la „evrei” ca la un „tot”, În Întregime negativ, ci toți subliniau că Încearcă să prevină antisemitismul, Într-o construcție teoretică În care vinovați de antisemitism erau evreii, prin faptul că existau, că acționau, că... erau văzuți. În fond, cei ce difuzau aceste teze preluau, uneori cu multă „acuratețe”, teze ale antisemitismului clasic, pe care Îl introduceau În ambalajul doctrinei comuniste. Pe lângă acest antisemitism ideatic, putem

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
subliniau că Încearcă să prevină antisemitismul, Într-o construcție teoretică În care vinovați de antisemitism erau evreii, prin faptul că existau, că acționau, că... erau văzuți. În fond, cei ce difuzau aceste teze preluau, uneori cu multă „acuratețe”, teze ale antisemitismului clasic, pe care Îl introduceau În ambalajul doctrinei comuniste. Pe lângă acest antisemitism ideatic, putem Întâlni și un antisemitism În forme brutale, atacuri fizice, profanări ale unor monumente de cult, ca și răspândirea unor zvonuri de tip pogromist ce Învinovățeau evreii

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
vinovați de antisemitism erau evreii, prin faptul că existau, că acționau, că... erau văzuți. În fond, cei ce difuzau aceste teze preluau, uneori cu multă „acuratețe”, teze ale antisemitismului clasic, pe care Îl introduceau În ambalajul doctrinei comuniste. Pe lângă acest antisemitism ideatic, putem Întâlni și un antisemitism În forme brutale, atacuri fizice, profanări ale unor monumente de cult, ca și răspândirea unor zvonuri de tip pogromist ce Învinovățeau evreii ca autori ai unor fapte Împotriva populației românești. Astfel, În vara lui

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
faptul că existau, că acționau, că... erau văzuți. În fond, cei ce difuzau aceste teze preluau, uneori cu multă „acuratețe”, teze ale antisemitismului clasic, pe care Îl introduceau În ambalajul doctrinei comuniste. Pe lângă acest antisemitism ideatic, putem Întâlni și un antisemitism În forme brutale, atacuri fizice, profanări ale unor monumente de cult, ca și răspândirea unor zvonuri de tip pogromist ce Învinovățeau evreii ca autori ai unor fapte Împotriva populației românești. Astfel, În vara lui 1946, la xe "Iași"Iași și

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
acțiuni de profanare sistematică. La repetatele reclamații ale comunității evreiești, răspunsul era stereotip și În nici un caz nu se admitea mobilul antisemit. E greu de precizat care dintre aceste acte - și este vorba de sute - au fost spontane, rezultatul unui antisemitism primar, și care au fost „dirijate” de Putere. Chiar și cele „spontane” se petreceau, de fapt, pe fondul unei lipse voite de fermitate a autorităților, al absenței oricăror măsuri punitive. În ce privește alt tip de profanări, ce aveau loc cu regularitate

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
ocazia sărbătorilor evreiești sau aveau obiective cu importantă semnificație emoțională, ele ne apar clar ca rezultat al unei anume organizări, ceea ce ne face să credem că erau dirijate de diverse organisme specializate ale Puterii. O altă formă de manifestare a antisemitismului este la nivelul diverselor instituții și Întreprinderi În care evreii fie nu erau angajați, fie erau dați afară. Astfel, un raport din 1950 consemnează că la Întreprinderea COMCAR (Întreprindere de stat de comercializare a cărnii) din xe "București"București „directorul

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
sau de ambiția profesionistă pentru o ediție completă. Este clar un mesaj al Puterii, care Începea să preia din tradiția antisemită a culturii românești. Era Încă un semn al despărțirii acestei Puteri de populația evreiască În integralitatea sa. Tipul de antisemitism care va căpăta pondere În politica generală a Partidului Comunist, după 1965, În perioada xe "Ceaușescu"Ceaușescu, va fi cel de „aruncare a vălului” asupra populației evreiești, de ignorare totală a existenței sale, a unui loc specific, a unei anume

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
exprima voința de despărțire a Puterii de această populație- ce coincidea și cu dorința majorității populației evreiești Înseși -, a dus la succesul soluției „xe "Otopeni"Otopeni” - adică despărțirea efectivă. În această analiză am ținut să mă ocup de fenomenele de antisemitism Îndreptate Împotriva evreilor ca evrei, și nu am luat În discuție o serie de acte politice care aveau o anume Încărcătură antisemită. Am considerat că aceste acte au avut o anumită justificare politică, ele trebuind tratate În alt context. Astfel

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
dar această populație trebuia să-și revină, fizic și moral, din starea În care fusese aruncată. Pentru mulți, a fost și o perioadă a speranțelor, a Încrederii Într-o lume nouă, În care nu mai era loc pentru rasism și antisemitism. Era și un grăunte de logică În această speranță: o lume bazată pe ură și crimă se prăbușise, era de așteptat ca noua ordine ce se instaura să fie negarea celei vechi, negarea opresiunii naționale, rasiale, religioase. Dar speranța se

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
the Grip of Communism. The Zionist Federation in Romania, 1944-1949, Universitatea Tel Aviv, 1995 (În ebraică). xe "Deletant"Deletant, Dennis, Teroarea comunistă În România. xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej și statul polițienesc. 1948-1965, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2001. Eitinger, Leon, The Antisemitism in Our Time. A Threat against Us All. Proceedings of the First International Hearing on Antisemitism. Oslo 7-8 june 1983, The Nansen Committee, Oslo, 1984. xe "Eschenazy"Eschenazi, Gabriele; xe "Nissim"Nissim, Gabriele, Ebrei invisibili. I sopravvissuti dell’Europa orientale

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
xe "Deletant"Deletant, Dennis, Teroarea comunistă În România. xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej și statul polițienesc. 1948-1965, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2001. Eitinger, Leon, The Antisemitism in Our Time. A Threat against Us All. Proceedings of the First International Hearing on Antisemitism. Oslo 7-8 june 1983, The Nansen Committee, Oslo, 1984. xe "Eschenazy"Eschenazi, Gabriele; xe "Nissim"Nissim, Gabriele, Ebrei invisibili. I sopravvissuti dell’Europa orientale dal comunismo a oggi, Arnoldo Mondadori Editore, Milano, 1995. xe "Fejtö"Fejtö, François, Histoire des démocraties

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
295-313. Onișoru, Gheorghe, România În anii 1944-1948. Transformări economice și realități sociale, Fundația Academia Civică, xe "București"București, 1998. Pinkus, Benjamin, The Jews of the Soviet Union. The History of a National Minority, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. Pippidi, Andrei, „Antisemitismul În România după ’89, fapte și interpretări”, Despre Holocaust și comunism. Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, vol. I/2002, Editura Polirom, 2003, pp. 152-172. Popescu, Alexandru, România și cele trei războaie mondiale În arhivele germane și austriece, Editura Institutul

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
germană, Belfond, xe "Paris"Paris, 1980. xe "Wasserstein"Wasserstein, Bernard, Dispariția diasporei. Evreii din Europa Începând cu 1945, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2000, traducere de Cristina Lucan, după Vanishing Diaspora. The Jews in Europe since 1945, f.l., 1996. *** „Anatomia antisemitismului În România comunistă. O ideologie veche În haine noi”, În Identitatea evreiască și antisemitismul În Europa Centrală și de Sud-Est, Editura Meta, xe "București"București, 2003, pp. 191-205. Instrumente de lucru Crișan, Gheorghe, Piramida puterii. Oameni politici și de stat

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
Europa Începând cu 1945, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2000, traducere de Cristina Lucan, după Vanishing Diaspora. The Jews in Europe since 1945, f.l., 1996. *** „Anatomia antisemitismului În România comunistă. O ideologie veche În haine noi”, În Identitatea evreiască și antisemitismul În Europa Centrală și de Sud-Est, Editura Meta, xe "București"București, 2003, pp. 191-205. Instrumente de lucru Crișan, Gheorghe, Piramida puterii. Oameni politici și de stat din România (23 august 1944-22 decembrie 1989), Editura Pro Historia, xe "București"București, 2001

Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668

nazist 348. Asemenea tuturor intelectualilor epocii și clasei sale, Freud se impregnase de cultură germană. Avînd deplină încredere în puterile rațiunii și ale științei, a dorit să se integreze, să se topească în cultura ambiantă. Pentru el, creșterea constantă a antisemitismului semnifică o neacceptare transformată în scop, în numele rasei. Îi dovedește că niciodată nu poți abdica de la a fi evreu. Această latură de Swann a lui Freud nu explică, desigur, totul. Nici nu intenționez să mă limitez la aceasta. Ar fi

Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici (2001) [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640

și să trăiești în pace. Dar cel care urăște arta nu trăiește în pace; el se simte umilit de existența unui lucru care-l depășește și, astfel, îl urăște. Există și o ură populară împotriva artei, după cum există și un antisemitism popular (Milan Kundera). Snobul adevărat este cel care se teme să mărturisească faptul că se plictisește, când se plictisește, și că se distrează, atunci când se distrează. O formă răspândită de incultură e citatul standardizat. Nu citești Blaga, dar știi că

Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
cele ce vor fi precizate, ar putea fi considerată ciudată. De două mii de ani a fost considerat primul roman rasist românesc (P.Pandrea). Nae Ionescu era patronul ziarului antisemit Cuvântul. Prefața la romanul "De două mii de ani" este de un antisemitism feroce. De ce a solicitat Mihail Sebastian această prefață care a atras furia coreligionarilor? În acest roman, M. Sebastian nu-și reneagă obârșia. Faimoasa prefață, injurioasă, a contribuit la declanșarea unui mare scandal. Sebastian și-a asumat dreptul la replică într-

Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
un simpatizant al fascismului mussoli-nian, un antieuropean rece și complementar, un adept înflăcărat al anarhiei României". Cu un talent "îndrăcit", el a servit toate ideile diabolice ale ocrotitorului său, care, la rândul lui, s-a servit, în evoluția spre un antisemitism deschis, de evreitatea lui Sebastian. Tot Sebastian îi scria lui M. Eliade în august 1934: "M-am dus să-l văd pe Nae, și m-a oprit să rămân la el. Toate s-au întâmplat în cinci minute. M-a

Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

însuși ș i față de poporul în mijlocul căruia trăiește...” - se spune în capul primului număr... În perioada 10 iulie - 30 octombrie 1899, în cele 16 numere de la „Aurora” s‐ au publicat de toate: ‐ articole de orientare: „Națiunea evree”, de Ben Israel; „Antisemitismul” , de G. De Molinari; „Proletar iatul evreu față de antisemitism”, de Bernard Lazăre; „Evreii și comerțul” - de Efraim Cohen; „Educație națională”, de Abraham Bhor; ‐ literatură: „Românul” - de Börne; „Moise Goldfarb” de Sacher Masoch; „Frederic Nietzsche și evreii” - de doctor Klugman; „Pintschew

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]