2,449 matches
-
în acest sens, pot fi pe scurt opuse. Cea dintâi consideră intrarea etnologiei în sânul întreprinderii și "utilitatea ei socială" ale cărei modalități empirice sunt definite de comanditar, principalul interesat ca pe o șansă și o valorizare intrinsecă pentru cercetarea antropologică, determinată prin aceasta să participe activ la un proces de "modernizare" inevitabilă a întreprinderii. Cea de-a doua este preocupată de subordonarea practicii disciplinei unor factori de decizie exteriori normelor de constituire a câmpului antropologic și care implică pierderea autonomiei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o valorizare intrinsecă pentru cercetarea antropologică, determinată prin aceasta să participe activ la un proces de "modernizare" inevitabilă a întreprinderii. Cea de-a doua este preocupată de subordonarea practicii disciplinei unor factori de decizie exteriori normelor de constituire a câmpului antropologic și care implică pierderea autonomiei intelectuale care ar fi cuprinsă într-o atare interacțiune cu întreprinderea. În Franța, etnologii sunt destul de dezarmați în fața constrângerilor de această natură, puțin abordate public în virtutea numărului foarte restrâns de studii etnologice făcute în întreprindere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
globale și asupra legăturilor acesteia cu formele inedite de enunțare al căror eponim ar fi vocabula "întreprindere", și tocmai efectele reciproce ale acestor două paliere ale realității sociale se dovedesc a fi cu prioritate cele mai pertinente pentru o analiză antropologică. Să subliniem, pe de altă parte, că viziunile de participare comunitară în întreprindere nu sunt nu mai mult decât fostele paternalisme niște modele a căror aplicare în întreprindere ar fi automată de sus până jos. Ele se lovesc ca și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sta sub semnul impunerilor globale. Punerea în cauză a decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-ar trimite la dezbaterile ridicate de exemplu de microistorie, în care se confruntă, după J. Revel 66, partizanii unui "principiu de variație al scării" științific fecund celor care susțin teza întâietății microsocialului în ordinea cauzalității. La un alt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atenții mai mari proceselor diferențiale aflate în joc în acest spațiu social. Totuși, legăturile pe care le putem identifica între importanța unui fenomen, ideologiile care îl încastrează, înălțându-l în discursuri emfatice pozitive sau negative, și alegerea obiectelor de investigație antropologică par, în Franța, deosebit de complexe și de relaxate, mai ales dacă le comparăm cu cele care sunt în joc în anumite ramuri ale antropologiei nord-americane; de aceea, nu găsim aici niciun echivalent al "business anthropology" care să recomande fără niciun
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai puțin sofisticate și supuse unor deplasări și reamenajări conceptuale notabile în ce privește predilecția pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct de vedere, lucrările antropologice focalizate pe întreprindere, înțeleasă în dimensiunea ei de ancorare a unui grup social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct de vedere, lucrările antropologice focalizate pe întreprindere, înțeleasă în dimensiunea ei de ancorare a unui grup social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă nemijlocit efectele globalizării economice; mai precis, ele invită la confruntarea noilor practici de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cristalizare și / sau de depășire a logicilor sociale globale în care statul și politicul sub formele lor contradictorii și simbolice de dominare și de integrare, de luptă și de supunere se dovedesc preponderente. Focalizarea asupra întreprinderii ca obiect de investigație antropologică impune deci o descentrare permanentă, care ia forma transferurilor, a imaginarelor individuale și colective ale actorilor, care se confruntă în toate cazurile cu "adevărul" locului pe care îl ocupă într-o structură ierarhică precisă, metonimică în sensul vieții și al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tuturor variantelor de islamism radical sau mișcărilor xenofobe din Europa. Itinerariile interne ale actorilor, care descoperă în diversele ideologii ale delimitării mijlocul de a recuceri, de a reconverti și / sau de a-și legitima eșecul sau poziția, oferă material reflecției antropologice prin dimensiunea lor de refractare pluralistă a proceselor globale și de reinterpretare simbolică a situațiilor concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale, economice și politice. Această implicare a noțiunii de "cultură" ca factor ideologic esențial în procesele și raporturile sociale a fost pe deasupra suficient de bine observată de un întreg curent al cercetării antropologice. Fiindcă elaborarea unei analize pertinente a modurilor de producție a idiomurilor culturale și a transformării lor este centrală în dezbaterile interne disciplinei, oricare ar fi matricele teoretice reținute, trebuie să reperăm rapid noile ocurențe ale "tematicii culturale". Aceasta, după ce s-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și gestiune: mai precis etnografia, ca regim de autentificare irecuzabilă, își regăsește aici o virtute și o aură care păreau, nu mai departe de acum zece ani, definitiv pierdute. Prin urmare, dacă întreprinderea poate fi propusă drept câmp de investigație antropologică, este importantă clarificarea amestecurilor și confuziilor de sens, a conceptelor și obiectivelor cunoașterii care ies la lumină actualmente, într-o literatură din ce în ce mai prolifică. Două nivele de ancorare a cuvântului "cultură" trebuie să fie înainte de toate distinse schematic, deși ele se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestora la înclinațiile și gusturile culturale ale potențialilor clienți. Cultura în versiunea ei internă (adică antreprenorială) sau externă (orientată spre actorii pe care întreprinderea trebuie să îi atragă) apare în ambele cazuri ca substratul unei reorientări importante față de achizițiile cercetării antropologice. Totuși, dintr-un punct de vedere critic, este de dorit să fie luate în calcul schimbările interne care afectează această înscriere a "etnografiei" ca decriptaj cultural într-un peisaj economicizat în care întreprinderea e acum dominată de piață. Replierea într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în grupurile sociale mizerabile menținute în contact cu pământul și / sau constrânse la angajarea eventuală ca zilieri imigranți pe șantiere. Dacă este așadar necesar să se facă o demarcare în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor sociale și a logicilor actorilor în configurații precise. Să revenim asupra cazului deja evocat al filialei unei multinaționale americane din Bangladeș pentru a ilustra demersul privilegiat. În timpul războiului de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc dificil de raportat la transformările economice actuale. În mulțimea de economiști, sociologii încearcă încetul cu încetul să elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tendențială a fostelor lor funcții fundamentale, ascensiunea rețelelor transnaționale asociind ideologicul, politicul și economicul în jurul unor matrice primordialiste care își trag energia din cultură, origine, identitate etc. caracterizează în egală măsură dezvoltările politice prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul de autonomie în cadrul triangulării sale cu dominația și autoritatea unul din pivoții hermeneutici ai disciplinei se prezintă sub
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele" unele față de altele sau, introducând un grad suplimentar de reflexivitate, ca "altele" între ele și producătoare de alteritate internă și externă. Proiectul antropologic articulat astfel în jurul cuplului unitate / diversitate rămâne impregnat de pozitivismul său inițial și se prezintă ca diferențialist; căutarea invariantelor speciei umane poate de altfel întotdeauna să se transforme în relativism cultural extrem. Ca discurs situat din punct de vedere social
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cade pe procesul de alterizare. Alteritatea (în realitate, modurile ei de fabricare) reprezintă în sine un obiect de analiză, în calitatea ei de elaborare centrală și constitutivă a întregului social; ea nu mai desemnează conținutul și vocația ultimă a corpusului antropologic. Există însă o tendință răspândită de a aborda cuplul alteritate / identitate într-un mod atât de relativizat, încât este ridicat la rangul de nouă dogmă speculativă: fațeta raporturilor sociale care îl desemnează se pretează de fapt, ca și altele, la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au răspândit în științele sociale pentru a fi, de cele mai multe ori, reculturalizate. Reduse la ele însele, temele identității și alterității nu oferă decât o grilă de lectură trunchiată a realității. În schimb, ele recapătă sens dacă sunt reinserate în perspectiva antropologică a unei articulări a câmpurilor sociale și a dimensiunilor realității și dacă modalitățile prin care sunt produse sunt analizate ca o manifestare a schimbărilor sociale, economice și politice globale proprii oricărei societăți. Astfel, în lumea contemporană, de exemplu, modurile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cadrul general de comunicare în care transformările sociale localizate capătă sens reciproc. Luarea în considerare a acestui spațiu mondial, a restructurării lui, a tensiunilor și a contradicțiilor care îl agită, iată condiția unei adevărate analize comparative. Din acest unghi, demersul antropologic poate adopta ca axă centrală de problematizare modurile de înscriere a structurilor globale de dominare și de comunicare în câmpul raporturilor interpersonale, reprezentat de nivelul realității sociale în care se concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vecinătate, sau chiar prin raporturile întreținute cu instituțiile de stat, cu organizațiile asociative, politice sau religioase etc. O investigație etnologică în întreprindere nu poate de fapt cum are tendința de a proceda etnografia spațiilor de muncă în manifestarea ei disciplinară antropologică sau sociologică să limiteze abordarea și analiza raporturilor de muncă la modalitățile interne de supunere, de organizare a întreprinderilor, de distribuire și de instrumentalizare a deprinderilor tehnice. Pentru a nu oculta transformările și modurile de structurare a activității industriale, este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
punct de plecare și o coerență metodologică, este necesară o descentrare a anchetei pentru a urmări parcursurile salariaților și a surprinde locul special al muncii în pluralitatea modurilor de inserție socială. Faptul că este ales ca pivot al unei investigații antropologice un cartier sau o întreprindere, focalizarea exclusivă a studiilor asupra straturilor sociale muncitorești sau populare se dovedesc cu atât mai limpede a fi o capcană metodologică și teoretică cu cât categoriile sociale și profesionale se lovesc mai mult sau mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin tot ceea ce Întreprinde și creează omul culturilor mitice face să transpară „setea de real”, de ontic, nostalgia retrăirii Întregului, voința de centrare În miezul realității. Invers, irealul și semnificativul Îi provoacă oroare. Aceste două atitudini existențiale, fundamentale, constituie temeiul antropologic al opoziției sacru profan și al echivalării sacrului cu Ființa Însăși cu Realitatea. Sentimentul sacrului este un element esențial al condiției (conștiinței) umane. Pe urmele lui R. Otto autorul român deschide o perspectivă cu puternică Încărcătură personală În Înțelegerea sacrului
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]