271,809 matches
-
lui , întâmplată sâmbătă, la patru după-amiază, a fost acesta. În celelalte, toate atât cu pagini culturale, cât și cu anunțuri funerare, nu a apărut nimic, nici măcar un chenar, ori o scurtă știre. Și nici luni. (După aceea au început să apară numeroase articole dedicate amintirii sale: unul foarte bogat în informații personale, precum cel al lui Benjamin García-Hernández). La două ore după moartea sa, toți dețineau informația: dar poate, în relaxatul sfârșit de săptămână, nu era nimeni în redacție capabil să
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
--- Stimate domnule redactor-șef, În articolul "Ochelarii de cal ai istoriei" semnat de Tudorel Urian, articol apărut în numărul 2 (15-21 ianuarie 2003) al revistei "România literară", se afirmă (col. 3 sus): "Este cunoscut faptul că, cel puțin la începuturile sale, Mișcarea Legionară a parcurs o fază idealistă, scopul ei declarat fiind revigorarea morală a societății românești
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
știați mult mai multe decât "profanii". Nu m-au interesat motivele pe care le-ați avut în vedere atunci când ați acceptat propunerea făcută de alții, în numele Dvs. M-au întristat eșecurile, pe care eu le prevăzusem, care au început să apară unul după celălalt și m-am așteptat la o demisie de onoare. Poate aveți dovezi și argumente irefutabile, în legătură cu afirmația că securitatea ne-a "salvat" de comunism în anul 1989. Până atunci oare nu au avut nici o altă ocazie să
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
sunteți un veritabil liberal sau că "băieții" v-au oferit ceea ce au mai primit și alții din breasla Dvs., înainte de anul 1989 și după. Poate, însă, este vorba și de cu totul "altceva"! Nu țin neapărat ca aceste rânduri să apară într-un viitor număr al revistei Dvs., dar nici nu mi-ar displace acest lucru. Orașul în care locuiesc, a fost, după Timișoara, al doilea oraș care s-a declarat liber de comunism. În naivitatea mea, am crezut și încă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
că securiștii ne-au "salvat" de comunism, dv. chiar nu înțelegeți ce citiți? (N. M.) Stimate domnule Urian, În revista România literară nr. 2/2003 ați publicat un interesant comentariu (Ochelarii de cal ai istoriei) la ultimul volum de eseuri apărut în România a Doamnei Monica Lovinescu (Diagonale, Humanitas, 2002). De la început vă asigur că împărtășesc opiniile și atitudinile dumneavoastră privitoare la "paradoxurile vremii noastre", orbirile axiologice și politice din această confuză tranziție. Și totuși, o afirmație, chiar dacă pare o parafrazare
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
n-am făcut nici o modificare. Așa că am "uitat" pur și simplu să îndrept erorile de tipul celei semnalate de dv., unele, explicabile, în anii '60, prin carențele de informație bibliografică. (N. M.) Precizări Cu privire la sesizarea cititorului dvs. - G. Moldovean - Bistrița, apărută în nr. 4, februarie 2003, fac următoarele precizări: În articolul cu pricina nu este vorba despre nici o "mică inadvertență", ci de două lucrări diferite. Individualitate și destin apare menționată în lista lucrărilor lui I. B., de către însuși autorul, publicată la
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
informație bibliografică. (N. M.) Precizări Cu privire la sesizarea cititorului dvs. - G. Moldovean - Bistrița, apărută în nr. 4, februarie 2003, fac următoarele precizări: În articolul cu pricina nu este vorba despre nici o "mică inadvertență", ci de două lucrări diferite. Individualitate și destin apare menționată în lista lucrărilor lui I. B., de către însuși autorul, publicată la sfîrșitul aceleiași Permanențele clepsidrei (Ed. Litera, 1981), la rubrica "Studii și eseuri". I. Biberi a lăsat însă și o listă de lucrări în manuscris, ajunse la forma lor
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
statul cu domiciliu obligatoriu și al statului în imperiul concentraționar - primește eticheta de «mișcare de eliberare». Sărăcia, care făcea problematică asigurarea ceștii zilnice de orez sau silea oamenii să consume rădăcini, face nazuri la rețeaua McDonald's". Lato sensu, postmodernismul apare definit ca globalizare: "dominație mondială a pieței libere sau stadiu multinațional al capitalismului". Dar nu toată lumea o sancționează pozitiv. De pildă Masao Miyoshi imputa "economiei globale" caracterul exclusivist. Drept urmare, e de părere că "trebuie să descoperim sensul totalității care include
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
Între altele, rostul unor astfel de anchete (ușor de coborît în nesemnificativ și confuz) este de a ne face să observăm mai bine ce se întîmplă. După 1989 difuzarea cărții este neomogenă, hazardată, rea. Nimeni nu știe tot ce a apărut. Ancheta ne permite o informare corectă. Aprecierile vin după aceea. * Tinerească și plină de haz OPINIA STUDENȚEASCĂ de la Iași. În numărul 7 ianuarie-2 februarie, remarcăm cîteva informații despre mediul universitar care ne pun pe gînduri: că, de exemplu, studenții dorm
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
autor de film documentar și ca realizator al unei emisiuni binecunoscute și regretate la Antena * Asta pentru a nu mai aminti de analistul politic citat și invitat la posturi de radio și de televiziune și de autorul unor cărți importante apărute în ultima vreme, cărți care s-au aflat în prim planul atenției publice. Stelian Tănase nu poate fi confundat cu un simplu caz din lumea televiziunii. El e o personalitate căreia i se retrage posibilitatea de a face o meserie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
refer la mine, nu la noi) dacă, în regimurile totalitare, crimele politice erau comandate "de sus" de tot ori numai sugerate sau dacă erau, pur și simplu, opera subalternilor din al doilea eșalon. În literatură ori în filme, complicitatea dictatorilor apărea mereu ca neîndoielnică. În realitate, ea avea un ușor aer de ficțiune artistică. Documente conținute în dosarele de securitate ale foștilor directori ai postului de radio Europa liberă, comunicate de către dl Nestor Rateș într-un interviu acordat revistei 22 (21-27
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
cîtorva zeci), enumerarea lor transformînd pagina într-un adevărat text literar. Iată doar cîțiva: bărbînță, cîști, curupcă, gloabă, mortasipie, telalîc, ugeret, rusumat, tringhelt ș.a. Analiza acestor termeni este minuțioasă, în funcție de prima atestare, originea lor, răspîndirea geografică, tipurile de documente unde apare atestarea, pentru ce/cui/cine acordă respectiva răsplată etc.. încă de la început denumirile cu care operează cercetătoarea sînt strict definite pentru a se evita orice fel de confuzie: �vom vorbi nu de angajare, ci doar de raporturi (ori relații) de
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
răsplătită și respectiv statul (ori domnul), un particular sau o comunitate [...]"(p. XIX). Dintre termenii cu frecvența cea mai mare (leafă, simbrie, plată, venit, cihac) cel mai vechi este leafă, atestat în documente moldovenești încă din jurul anului 1590, iar salariu apare în acte în Transilvania începînd cu anul 1800. Ca origine, cei mai numeroși sînt termenii din turcă și slavă (cîști, hac, iarat, plată, leafă, tain, emiclic, nafaca ș.a.). tipurile de raporturi de muncă, categoriile de persoane recompensabile, precum și tipurile de
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
opește aici, ci își continuă arheologia lingvistică asupra naturii fiecărui tip de muncă și stabilește cu rigurozitate tipurile de fonduri din care se acordă răsplata respectivă, modalitățile de acordare, conținutul răsplății și chiar interferențele dintre diferite forme de răsplată care apar independent de regiuni sau perioade de timp. Studiul se închide cu o serie de anexe care sintetizează în cîteva pagini de tabele cea mai mare parte a descoperirilor cercetării, o bibliografie consistentă, precum și un indice care îl ajută enorm pe
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
Rodica Zafiu Discutam săptămîna trecută despre formele trunchiate cu care apar tot mai des, în vorbirea familiară și în transcrierile ei, unele verbe. La trăsăturile deja amintite ale tendinței ar mai merita să fie adăugate cîteva observații. în primul rînd, exemplele arată că poate, ca formă de indicativ prezent, persoana a
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
unele verbe. La trăsăturile deja amintite ale tendinței ar mai merita să fie adăugate cîteva observații. în primul rînd, exemplele arată că poate, ca formă de indicativ prezent, persoana a III-a, a verbului a putea, are particularitatea de a apărea în forma trunchiată chiar și în afara combinației cu conjuncția să: atunci cînd e însoțit de pronumele reflexiv - "Păi zău așa, se poa'?" (EZ 22.02.2000); cu aceeași formă abreviată e folosit - ba chiar mai des - și adverbul provenit din
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
să-i cresc oameni în lume. Altădată meream la pădure, ori la șantier. Veneam o dată vara, o dată iarna. Iaca, trebe să merg la Paris"; "noi tăt ca hoții trebe să ne ferim" (EZ 20.04.2000 - reportaj despre oșeni). Forma apare și în mesaje pur familiare, pentru că și acestea sînt marcate de unele particularități regionale: "oricine se înscrie în databaza noastră (trebe și ceva formal, cu semnătură etc.)" (lug.ro); "trebe musai!" ("carte de oaspeți", timișoara.net); "pentru un poster cool
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
Iulia Alexa A apărut la Editura Gramar în 2001 o carte care cuprinde comentarii literare pentru liceu despre Duiliu Zamfirescu. Este, totodată și un studiu cu gust pentru dantelărie romantică, dar și luciditate realistă, pentru contrastele, orgoliile ridicole și timiditatea înduioșătoare, pe care criticul
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
pe culoarele guvernului?") i se răspunde în afara chestiunii. A negat cineva că Ion Antonescu a fost conducătorul României? Nu. Atunci, de ce era nevoie de invocarea Führer-ului - altfel decât după o logică psihanalitică, Hitler fiind, adică, primul nume compatibil cu Antonescu apărut în mintea înaltului personaj din guvern. Felul acesta de a ne preface că nu vedem problema când ea e peste noi cât capra arată gradul de incoerență cu care se acționează în România. După doisprezece ani de gândire liberă nu
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
drept unul din cei mai mari prozatori germani în viață, scrie un roman intitulat Moartea unui critic. Manuscrisul este încredințat unei edituri de venerabilă tradiție și excelent renume (Suhrkamp) unde autorul în cauză este "obișnuitul casei". Romanul este programat să apară în toamnă pe piață. Walser însă dorește publicarea lui anticipată în paginile de foileton ale unui mare ziar ("Frankfurter Allgemeine Zeitung"). Îi adresează așadar confidențial o scrisoare redactorului șef (Frank Schirrmacher), încredințîndu-i acestuia manuscrisul. Răspunsul la scrisoare este publicat în
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
reali: Martin Walser și Günter Grass (laureatul Premiului Nobel pentru Literatură fusese și el victima lui Marcel Reich-Ranicki care-i "sfîșiase" romanul O poveste lungă, fapt ce a deteriorat sensibil relațiile dintre cei doi). Romanul lui Bodo Kirchoff trebuia să apară în septembrie, dar vîlva creată în jurul scrierii lui Martin Walser i-a determinat pe editori să grăbească lansarea cărții în librării și anume la 8 iulie. Potrivit editorului Joachim Unseld, fiul patronului Editurii Suhrkamp, romanul mai tînărului prozator este mai
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
onorabilă carieră de profesor de provincie"), adăugînd o critică acerbă la adresa "veritabilului genocid" cultural (și nu doar) ai cărui martori neputincioși sîntem. Ioan Holban ne semnalează, tot acolo, Eseul despre Dante al lui Osip Mandelstam, tradus de Livia Cotorcea și apărut în Editura Universității "Al.I. Cuza" din Iași în 2001. Dat fiind felul în care se distribuie cartea astăzi la noi, nu e de mirare că habar n-am avut de apariția de la Iași. Și cînd te gîndești că Osip
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
trebuie să știe stînga ce face dreapta? Absolut rușinos spectacolul de nabab pe care primarul Bacăului, Dumitru Sechelariu, l-a oferit concitadinilor săi de ziua sa de naștere. Primarul a dat de mîncat și de băut băcăuanilor gratis. Știrea a apărut cam în toate ziarele de mare tiraj. Remarcăm cele scrise în ADEVĂRUL și în Evenimentul Zilei despre faptul că primarul Sechelariu se erijează în binefăcătorul orașului său, în loc să încerce să rezolve problemele care îi fac pe unii dintre băcăuani să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
cu diverse ocazii. Relevarea greșelilor de limbă și aprecierile severe ale prestației lingvistice a mass-media, ca și eforturile de a atrage atenția asupra formelor greșite de exprimare și de a le preveni prin explicații, și-au găsit expresia în articole apărute în diverse publicații și au făcut chiar și obiectul unor emisiuni inițiate de radio și de unele posturi de televiziune (destinate - e drept - publicului auditor), dar au rămas fără ecou în rîndul slujitorilor mass-media, în "textele" cărora continuă să apară
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
apărute în diverse publicații și au făcut chiar și obiectul unor emisiuni inițiate de radio și de unele posturi de televiziune (destinate - e drept - publicului auditor), dar au rămas fără ecou în rîndul slujitorilor mass-media, în "textele" cărora continuă să apară forme de exprimare neglijentă, neadecvată, nerecomandabilă, dar și nu arareori greșită. O confirmă constatările recentei acțiuni de monitorizare, care ajunge la concluzia că �Limba română este - într-o măsură îngrijorătoare - incorect și neglijent vorbită la radio și televiziune". Fenomenul ca
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]