9,963 matches
-
cari, vedeam limpede desenul, deși nu prea era lumină și am apăsat pe trăgaci." Mihai Mihail s-a lăsat greu în scaun, era palid, transpirase rece, de parcă el ar fi simțit la tâmplă țeava Berettei și ușurătatea cu care a apăsat Șerban Pangratty pe trăgaci. "Așaaa, deci..." La asta nu se așteptase. Prințul trase aer în piept, ca pentru a-și face curaj: "De aceea, domnule Mihail, am venit să vă spun că Leonard Bîlbîie a murit din cauza imaginației, știți, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să vă spun că Leonard Bîlbîie a murit din cauza imaginației, știți, a imaginației care este la fel de reală și de puternică cum este realitatea, pentru că el n-a murit din pricina glontelui, ci a imaginației sale care a inventat glontele. Eu am apăsat pe , trăgaci, dar glontele n-a pornit. A fost un rateu ori chiar nu era încărcat, nu am tras niciodată cu Beretta, am auzit țăcănitul percutorului, capul lui Bîlbîie parcă a fost lovit de ceva, a făcut o mișcare bruscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cele trei fetițe aveau dormitorul lor, - sări din somn și, năucă, Încercă să găsească lumânare. Fetița urla ca scoasă din minți. Era un țipăt sălbatic, inuman, care‑ți Îngheța sângele‑n vine. Răsturnând sfeșnicul, doamna Brener fugi la fetiță, Îi apăsă căpșorul pe pieptul ei, dar nu reuși să zică ceva, Îi pierise vocea, nici ea nu știa ce se petrecea, de parcă cineva Îi Îneca fetița sau i‑o sugruma. Printre urlete și strigăte, distinse ceva neclar, ceva cumplit, auzi numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pentru politică cu aceea pentru poezie. Opera poeților ruși, prin mijlocirea anticariatelor, se rotea asemeni cărților de joc de pe masă.) Arkadie Ipolitovici Belogorcev se va consola În cazul de față cu butada: la maturitate iei din cărți doar ce te‑apasă: mistificarea și necredința. Fiindcă nu poți căra o bibliotecă În spate. Biblioteca personală este doar ceea ce rămâne În cuget - chintesența, zațul. (Chiar numele lui Dalj Îi răsuna În minte precum titlul unei poezii.) Dar ce era chintesența, zațul? Pe Oneghin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
acesta. Este o expediție mult prea importantă, iar responsabilitățile mele nu încep decât în clipa în care vasul va traversa strâmtoarea și va ieși în larg. Până atunci, obligația mea este să mă supun. Făcu o nouă pauză, apoi adaugă, apăsând cuvintele: Că și a ta. —Dar... Îl întrerupse cu un gest autoritar. Acuma du-te. Trebuie să meditez. Dacă te accepta Consiliul, te-accept și eu. Încă nu pot să-mi dau seama dacă ai să devii un Om-Memorie sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Iar asta poate reprezenta un grav pericol pentru noi. — Un pericol? se miră Roonuí-Roonuí. La ce fel de pericol te referi? Cu cât îi ajungem mai repede, cu atat mai repede ne putem întoarce. —Să ne întoarcem? repeta Navigatorul Căpitan, apăsând cuvintele. Ce șanse de victorie am putea avea dacă ne-am înfrunta în larg cu patru catamarane pe care se află cel puțin de două ori mai mulți războinici decât ai noștri? Clatină din cap convins. Nici una. Singura noastră șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
următoarele trei ore nu făcu altceva decât să taie scânduri și să bată cuie. Totuși, impactul obiectelor din metal sau din cristal asupra femeilor din Bora Bora fu încă și mai puternic. Descoperirea unor cuțite care taie aproape fără să apese, a unor oale care pot fi puse direct deasupra focului și a unor oglinzi în care își pot vedea propriul chip le fascina atât de mult, încât s-ar fi putut crede că, din acel moment, viața lor avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ar fi trebuit să fie, dacă ținem cont de marimea insulei, răspunse. Iar cei pe care i-am văzut sunt ori prea tineri, ori prea bătrâni. Majoritatea bărbaților care ar putea lupta sunt plecați. Făcu o pauză semnificativă și încheie, apăsând cuvintele: Cu navele... — În cazul ăsta, câți războinici au mai rămas? —Vreo cincizeci. —Cincizeci! nu se putu abține să nu exclame Vetéa Pitó. Asta înseamnă că sunt aproape de două ori mai mulți că noi... Suspina. Asta fără să mai punem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
scaunul lui cromat cu rotile. Sub un felinar, la colțul următor, așteaptă silueta întunecată a altui scriitor aspirant. — Cel puțin Anne Frank, spune Tovarășa Lătrău, n-a trebuit să meargă în turnee de promovare a cărții ei... Și Sfântul Fără-Mațe apasă frâna și rotește volanul să tragă pe dreapta. Obiective turistice Un poem despre Sfântul Fără-Mațe — Asta-i slujba la care am renunțat ca să vin aici, spune Sfântul. Și viața pe care am părăsit-o. Fusese șofer de autocar. Sfântul Fără-Mațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Nu vezi fața bărbatului, doar părul negru pieptănat lins și dat cu ulei, și urechile lui mari cu smocuri de păr negru. Restul capului i s-a afundat în perna albă de mătase. O să râdeți, dar zvonurile astea sunt adevărate. Apăsând unde a apăsat Angelique, lucrând zona reflexului genital de pe suprafața plantară a călcâiului, l-a făcut pe bărbat să geamă cu fața în pernă. Înainte să-ți obosească mâinile, omul nechează, scăldat în sudoare, cu mătasea albastră a pijamalei lipită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
bărbatului, doar părul negru pieptănat lins și dat cu ulei, și urechile lui mari cu smocuri de păr negru. Restul capului i s-a afundat în perna albă de mătase. O să râdeți, dar zvonurile astea sunt adevărate. Apăsând unde a apăsat Angelique, lucrând zona reflexului genital de pe suprafața plantară a călcâiului, l-a făcut pe bărbat să geamă cu fața în pernă. Înainte să-ți obosească mâinile, omul nechează, scăldat în sudoare, cu mătasea albastră a pijamalei lipită de spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Milano, înregistrând un comentariu de modă pentru un canal de știri prin cablu. Pășea pe covorul roșu și povestea cine ce poartă la Oscaruri. Zdrențăroasa asta de pe banca din stație își duce obiectul negru la peruca ei căruntă de plastic. Apasă un buton și zice: Alo? Își îndepărtează gura de umflătura din pantalonii bețivului, și zice: Notezi? Zice: Verdele lămâiță este noul roz. Vocea zdrențăroasei, îi spune doamna Keyes soțului său, cunoaște vocea asta. Spune: — Inky? Zdrențăroasa își strecoară telefonul înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
n-am mai putut spăla haine, un alt punct în povestea care avea să fie vaca noastră de muls. În clipa aceea domnul Whittier a gemut și și-a vârât degetele unei mâini în turul pantalonilor. A spus: — Dnă Clark? Apăsând cu degetele un punct de sub curea, a spus: — Au, ce doare... Privindu-l, rotind cablu tăiat, Bucătarul Asasin a spus: — Sper să fie cancer. Cu degetele încă în pantaloni, cufundat în pernele arabe, domnul Whittier se chircește cu capul între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Ascultă, madam, spune Veriga Lipsă. Barba lui aproape o zgârie pe doamna Clark în frunte, atât de aproape stă de ea, în holul îngust spre care dau cabinele. Își vâră degetele unei mâini sub reverul halatului de baie. Aplecându-se, apăsându-i sânii cu pieptul lui, Veriga Lipsă își strânge pumnul și își îndoaie cotul, ridicând-o în aer cu o singură mână. Doamna Clark dă din papuci în aer, apucând cu mâinile încheietura păroasă care o ține strâns, ochii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lucru de ținut minte e că lungimea unui cadru într-un film video e de la opt până la cincisprezece secunde. Tess și Nelson trebuie să lucreze împreună cam câte douăzeci de secunde odată. După care, trebuie să se scoale și să apese pe butonul PAUSE. Mută camera într-un alt unghi și refac iluminatul scenei. Mai filmează douăzeci de secunde. Căsătoria lor se află încă în punctul în care sexul e distractiv, dar după prima zi de filmare, singurul lucru care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
plastic albastru. O așează pe linoleum. Îi tamponează gura cu apă oxigenată. Procedura standard de igienă. O altă prevedere locală. Directoarea Sedomnulak își așează palmele în mijlocul pieptului lui Betty. Pe stern. Cineva îngenunchează ca s-o prindă de nas. Directoarea apasă pieptul de plastic. Și tipul aflat în genunchi, cu buzele lipite de buzele de cauciuc ale lui Betty, începe să tușească. Se lasă pe spate, pe călcâie, tușind. Apoi scuipă. Pleosc, o flegmă acolo pe linoleumul din cabinet. Tipul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
gura și nasul cu mâna. Cu fața întoarsă într-o parte, cât mai departe de gura de cauciuc, dar încă privind păpușa, zice: Încă o dată. Apas-o din nou. Tare. Aplecată peste Betty, cu podul palmelor pe pieptul ei, Directoarea apasă. Și un balonaș grăsos se umflă între buzele de cauciuc albastru ale păpușii. Făcut dintr-un lichid ca un sos de salată, subțire și lăptos, balonașul se tot mărește. Cât o perlă grasă și cenușie. Apoi cât o minge de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să meargă cu spatele pe coridor, târând fetița și băiatul prin fața biroului directoarei, prin fața cabinetului sanitar. Până în holul de la intrare. Apoi până în parcare. Acolo detectivii așteaptă până-și deschide mașina. Cu băiatul și fata așezați pe bancheta din spate, Cora apasă accelerația, împroșcându-i pe bărbați cu pietriș. Până să treacă de poarta gardului de sârmă, se aud deja venind sirenele mașinilor de poliție. Nimeni n-a știut cât de pregătită era Cora Reynolds. Betty Suflătoarea era deja în mașină, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a mai rămas din mâinile ei și zice: N-am degetele de care-aș avea nevoie. Degetele ei sunt doar cioturi la încheituri. I-au rămas doar arătătoarele, ca să poată forma numerele de telefon după ce-o să fie celebră. Ca să apese butoanele unui bancomat. Faima o reduce deja, dintr-un lucru tridimensional într-unul plat. Mama Natură, Sfântul Fără-Mațe, Reverendul Fără Dumnezeu, cu toții ne îmbrăcăm în negru înainte de a-l conduce pe domnul Whittier la subsol. Înainte de-a juca scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
unei peruci, și clopoțeii ei de bronz răsună. O perucă rămasă de la vreo operă, cu bucle cărunte. Cârlionții îi atârnă, uzi de la sudoarea de pe față, și Mama Natură spune: — Numai mie mi-e cald? Ducele Vandalilor suflă greu, cu umărul apăsat de greutatea domnului Whittier, gâfâie și trage de gulerul fracului. Chiar și momâia purpurie parca-ar fi umedă de sudoare. Se simte mirosul de clei de aeromodele al cetonelor. Din cauza foametei. Și Reverendul Fără Dumnezeu spune: — Nu-i de mirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cincizeci de dolari ca să-i dea un pumn unui tip. Așa că Flint zice: — Hai pe zece dolari... Dar oamenii tot nu se-nghesuie, caută feluri mai bune să-și cheltuiască banii. Atunci Webber se duce la tonomat. Bagă o fisă. Apasă pe câteva butoane și, minune. Pornește muzica, și preț de-o răsuflare nu se aude decât mugetul prelung al tuturor bărbaților din bar. E cântecul ăla plângăcios de la sfârșitul filmului Titanic. Puicuța aia din Canada. Și Flint, cu peruca lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
factor 2. La aparatele mai noi, pentru a facilita încadrarea și efectuarea clarului în condiții de luminozitate crescută, diafragma este lăsată la maximum, pentru orice valoare aleasă pe inel, ea închizându-se la valoarea selectată doar în momentul în care apăsăm butonul de declanșare. Distanța focală și deschiderea relativă maximă (luminozitatea) obiectivului sunt inscripționate, în majoritatea cazurilor, pe partea frontală a obiectivului. Ochiul uman Ochiul poate fi luat drept model pentru formarea imaginilor fotografice și cinematografice. Anatomic, globul ocular are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
compuse dintr-un sistem de perdele metalice sau din pânză (figura 2.22). În cazul acestora din urmă, obturatorul conține o perdea de deschidere și una de închidere, ambele derulându-se succesiv prin fața cadrului de expunere. În momentul în care apăsăm butonul de declanșare, prima perdea (de deschidere) se deplasează din fața cadrului de expunere, permițând astfel luminii să impresioneze pelicula fotografică. După scurgerea timpului de expunere selectat, a doua perdea (de închidere) se deplasează la rândul ei și obturează cadrul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
sistemul autofocus (AF), care se folosește în prezent pe scară largă. În această situație, fotograful poate selecta punctul (funcția spot AF) sau grupul de puncte (funcția average AF) în care aparatul să realizeze clarul, nemaiavând altceva de făcut decât să apese pe jumătate butonul de declanșare. Servomotorul inserat în obiectiv, controlat de senzorul AF, va comanda rotirea acestuia până la obținerea clarului. Focalizarea automată este extrem de utilă în fotojurnalism sau în orice alt tip de fotografie cu subiecte în mișcare. Inconvenientul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
port astea? Bineînțeles, prințesa mea. Toate fetițele sunt aranjate astfel. Ești delicioasă cu ele! "Prințesa" se îndoi amarnic și tot drumul până la școală i se păru că lumea se uită la ea ca la o arătare de pe altă planetă. Își apăsa fundele pe ascuns, în speranța că le va mai micșora, trăgea în toate părțile de acel obiect de tortură pe care toți ceilalți îl numeau guler, una din șosete îi aluneca la vale și la fiecare metru parcurs era nevoită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]