1,630 matches
-
bacoviene, întâlnite în diferite studii conturează mai bine figura spiritului creator: 1. Lumea orașului de provincie, a târgului sufocant, cu o umanitate degradantă fizic și psihic: a. Mahalaua cu lume în descompunere sub acțiunea intemperiilor (ploaie, zăpadă, vânt, ceață, frig, arșiță): "E-o noapte udă, grea, te-neci afară/ Prin ceață obosite, roșii fără zare,/ Ard afumate triste felinare"; b. Orașul în ruină, cu cadavre în descompunere, unde poetul are obsesii, spaime, nevroze: " Odaia mea mă înspăimântă/ Cu brâie negre zugrăvită
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și o duce în Lehia. Frații Jderi și frații Călimani reușesc s-o readucă în țară, trecând prin momente tensionate, dramatice, pline de eroism, iar Ștefan cel Mare îi recomandă lui Simion, stăpânire de sine, "să lepezi aici în clipă arșița și nebunia". Eroul este monumentalizat prin vitejie, stăpânirea unor taine, cunoașterea unor rânduieli, sacrificiu în lupta de la Vaslui, unde moare alături de tatăl său. Numele lui Nicoară Jder a fost schimbat o dată cu călugărirea lui, în Nicodim , în urma unor întâmplări erotice (el
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
momente ale acesteia. Bibliografie 1) Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, Editura Litera internațional, București-Chișinău, 2003, ediția a II-a. 2) Devi, Maitreyi, Dragostea nu moare, Editura Românul, București, 1992, traducere: Ștefan Dimitriu și Theodor Handoca. 3) Devi, Maitreyi, În arșiță dragostei. Poeme și confesiuni despre Mircea Eliade, traduceri, note, interviuri și cuvânt înainte de Adelina Patrichi, Editura Taj, București, 2012. 4) Eliade, Mircea, Jurnal, Editura Humanitas, București, 1993. 5) Eliade, Mircea Maitreyi, Editura Cultură Națională, București, 1933. 6) Eliade, Mircea, La
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
dublare, decăderea lumii psihice. Cezar Petrescu vede, si aici7, orașul că un hibrid monstruos, ca un spațiu al destrămării și al solitudinii generalizate, expuse fără mască: "... o vară întreaga în infernul de aici... Tot timpul durase o secetă încropita, o arșiță uscată care dogorea din ziduri, încingea tablă acoperișurilor, stăruia până spre miezul nopții. Țocurile se înfundau în asfaltul de gumă... într-o vreme, tot orașul păruse pustiu. Câțiva trecători, furișați pe langă ziduri, cu batistele în mână, tamponându-și frunțile
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
it aș I used to write before I have done șo în this book." "Maitraye Devi către Sergiu Al-George", în "Bibliotheca Indică", nr. 3, "Corespondență Sergiu Al-George (1922-1981)", ediția a II-a, București, 1999, pp. 55-56. 6 Maitreyi Devi, În arșiță dragostei. Poeme și confesiuni despre Mircea Eliade, traduceri, note, interviuri și cuvânt înainte de Adelina Patrichi, Editura Taj, București, 2012. 7 Maitreyi Devi, Na Hanyate, publicată în 1974 în bengali, la Calcutta, de Manisha Granthalaya. O ediție postuma, în 1992. La
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
was supported by francophile Satyajit Ray, who showed up on the set to give his blessings, and whose technicians were employed în the shooting of the film." http://www.press.uchicago.edu/Mișc/Chicago/143651.html. 10 Maitreyi Devi, În arșiță dragostei, idem, op. cît., [p.92]. 11 Georgeta Răboj, Dan Oprina, Teatrul național radiofonic, volumul al II-lea, (1973-1993), Editura Casă Radio, București, 1998, p. 186. 12 Cristina Scarlat, "În India, pe urmele lui Maitreyi și ale lui Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
București, 1998, p. 186. 12 Cristina Scarlat, "În India, pe urmele lui Maitreyi și ale lui Mircea Eliade", convorbire cu Adelina Patrichi, în volumul Mircea Eliade. Hermeneutica spectacolului, I, Convorbiri, Editura Timpul, Iași, 2008, pp. 221-247. 13 Maitreyi Devi, În arșiță dragostei, Editura Taj, București, 2012. Adelina Patrichi-în dosarul foto anexat volumului [p. 93]. 14 http://en.wikipedia.org/wiki/Hum Dil De Chuke Sanam. 15 Ginu Kamani, A Terrible Hurt..., idem.: " În 1973, Devi arranged to be invited by the University of Chicago to
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem. alună d. lat. abellona + suf. colectiv - iș. ARȘIȚA, munte, deal și poiană, pe malul drept al râului Cașin. Pădurea de pe munte a fost defrișată prin ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
drept al râului Cașin. Pădurea de pe munte a fost defrișată prin ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele dicționare (Candrea - Adamescu, Șăineanu) indică o etimologie multiplă (poloneză, rusă, cehă și slovenă), în cel al lui
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
izvor, șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
care, la rândul lor, au alte subclase) stabilite de Iorgu Iordan, în monografia de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
revarsă prin iarbă, constituie un pericol pentru turiști. Lacul Natron, a cărui apă are culoarea roz, este cel mai mare din zonă având 64 km lungime și 16 km lățime. Depozitele uscate de sodă, de pe malul lacului, ating 650C în arșița amiezii. Lacurile Natron și Magadi constituie unica sursă de apă dulce și adăpostesc o specie de pește - tilapia, care s-a adaptat condițiilor din apa fierbinte. Lacurile Nakuru și Elmenteita și-au restrâns suprafața datorită evaporării. În apele lacurilor își
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Nicolae Panaite se descrie, finalmente, ca un homo viator printre verbele și substantivele alături de care se visează un Noe postmodern: "într-un imperiu al poverii și al verbelor/ întins până la pârâul mongol/ călătoresc într-o arcă de substantive/ ieșind din arșiță clorofilă alcool ... // (...)// în călătoria mea din amurg,/ mă opresc deasupra unde au fost "Trei salcâmi",/ și cad în genunchi pentru rugăciunea de-nviere,/ în dangăt de clopot și-n lătrături de câini.// un cărbune plutitor mi-a atins chipul/ unde
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
țara aceea copilărească/ De care/ Un misterios prăpăd/ Ne desparte/ În van". Moartea sau consecința acesteia contribuie la demolarea exteriorului, în favoarea interiorului și a refugiului: "În dimineața de după moarte/ Va fi răcoare ca în zorii cețoși de septembrie,/ Când din arșița lubrică a verii/ Mă dezmeticesc în aerul alb,/ Străină de arborii încâlciți în lumina lânoasă/ Voi fi trezită ca în sptembrie, devreme/ Și, ca în sptembrie,/ destul de singură ca să aud/ Văzduhul cum picură înspre amiază/ Pe obrazul gutuilor ud/ Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
prin Orologiul "Păun" din Ermitaj ar trece trenul cu unghiile negrilor Ca și cum m-aș acoperi cu mine cînd mi-e frig de mine Ca și cum aș avea soarele ascuns în buchetul lui Caravagio din "Le joueur de luth" Ca și cum aș fi arșița potolită de tine cînd semeni cu un regesc cimitir Ca și cum aș fi semnul egal între viață și povară Ca și cum n-ar fi permisă călătoria în trăsuri pentru pasărea paradisului Ca și cum ziua fulguie funingine din cruciadele în care am murit iar
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
că e cazul, amintesc, totuși, despre Academia din Atena ca despre o instituție și idee, funcționale, În același timp, chiar și pe vremea când, pentru o nouă carte, trebuia să treci marea, până În Egipt, sau să te lași prăjit de arșița soarelui, până departe, pe drumuri pustiite, spre școlile zidite În Îndepărtata Ionie. Asta e! Nimic, de când lumea, nu a cerut un mai mare sacrificiu decât setea de cunoaștere, de cultură, de civilizație! Mă Întreb Însă (firește, având În vedere relaționările
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat. Altele au căzut pe loc pietros, unde n-aveau pământ mult și îndată au răsărit, că n-aveau pământ adânc; Iar când s-a ivit soarele, s-au pălit de arșiță și, neavând rădăcină, s-au uscat. Altele au căzut între spini, dar spinii au crescut și le-au înăbușit. Altele au căzut pe pământ bun și au dat rod: una o sută, alta șaizeci, alta treizeci. Cine are urechi de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
gene pentru ameliorarea plantelor, întrucât în structura lor ereditară, se regăsesc gene sau complexe de gene, care s au format și dezvoltat sub presiunea factorilor naturali de mediu, devenind rezistente la acțiunea lor distructivă. Însușiri precum rezistența la secetă și arșiță, la temperaturi extreme ridicate sau scăzute, caracterizează unele genotipuri din acest grup de plante. Nevoia crescută de gene valoroase, pentru combaterea pe cale genetică a adversităților de mediu, de toate tipurile, a făcut ca cercetătorii să conștientizeze valoarea speciilor sălbatice și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de adaptare la condițiile climatice locale, în care s-au format și dezvoltat reprezintă adevărata pierdere. De aceste trăsături de adaptare au nevoie formele moderne de plante nou introduse, acestea fiind deficitare în asemenea caractere. Însușiri precum rezistența la secetă, arșiță și ger sunt deosebit de necesare în condițiile țării noastre, din cauza secetelor puternice, prelungite și frecvente din ultimul timp, sau a iernilor deosebit de friguroase. Pierzând genele de rezistență a acestor forme înlocuite se irosesc posibilități nebănuite de ameliorare a plantelor, cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
acum când, după o zi de muncă, noaptea era atât de scurtă. Mă Întreb ce-ar face acum tinerele noastre din sat dacă ar trebui să bată cu piciorul un drum așa de lung după o zi de muncă sub arșița dogoritoare a verii? Ar mai avea ele chef de hârjoană prin poienile Padinei? De aici, după ultima mulsoare din zori, duceau surplusul de lapte până la Toplița unde-l vindeau pe câțiva bani nevestelor fabricanților ca să-și cumpere câte ceva din cele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și apoi Îi trăgeau pe pari ca, stând acolo, să se usuce. A sta cât este ziua de mare aplecat sub arșița soarelui de august și Început de septembrie, nu era prea confortabil pentru bietele noastre mame și surori. Și mâna trebuia să le umble repede căci postata era mare și ziua lungă. După orz se secera grâul, apoi secara și ovăzul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
verdictelor; aluzie ironică la lipsa de profesionalism a muntenilor. 25 r. 30 34 : „ocupat 30 de oare pe săptămână cu școala primară, plus dusul și întorsul de 2 ori pe zi, cine știe de unde, prin ploaie și noroi, ger sau arșiță, cum se întâmplă, nu e lucru tocmai ușor pentru omul vrâstnic și greoi.” înșiruirea condițiilor grele pe care le suportă zilnic dascălul bolnav și vârstnic, privite nu ca o lamentare, ci ca o motivare pentru eventualele acuze superficiale de întârziere
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
îmi reda pînă și cele mai neînsemnate cuvinte, silindu-se întotdeauna să mă facă să le găsesc cele mai spirituale din lume. Mă certa uneori că nu-s destul de simțitor la ce-mi spune, mă învinuia mereu de nepăsare față de arșița iubirii. Scapin (13) Nu văd unde vreți să ajungeți. Ultima replică a lui Scapin sancționează digresiunile lui Octave și apare ca o cerere de povestire care să prevadă Complicația-Pn2', de fapt o ieșire din Orientarea-Pn1'. Fiind introdusă prin expresia "Într-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Boarelui (Dealul Mohului), dintre secetă și ploaie au fost transferate în plan erotic, nu în thanatic. Dar Lazăr, cel căzut din copac, se pare că nu poate suporta destinul dendrologic și floral. Se naște ca să moară, asemenea plantei răpuse de arșiță ori copacului doborît de secure. Căderea poartă în sine simbolicul. Eroul repetă destinul copacului. Moartea este așteptată ca fapt existent în firea lucrurilor ori este „ajutată”; motiv pentru care nimeni din această familie de personaje mitice nu schițează vreun gest
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]