2,792 matches
-
uneia părelnice, că vrea să dea aramă și să ia aur. Socrate nu se lasă tras pe sfoară, nu-l interesează astfel de târg, iubirea nu are la bază ideea de schimb. În Iliada (VI, 234), Glaukos dă aurul pe aramă și Homer ne spune că Zeus i-a luat mințile. Înaintea scenei seducției Alcibiade vorbește despre patima lui Socrate pentru tinerii frumoși; tot el, era și cel mai în măsură, spune că, în fond, pe Socrate puțin îl preocupă frumusețea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nici o tehnică, nici inovatoare, nici tradițională. Nu-și pune probleme de artă: arta cea mare a acestui poet e de a spune adevărul cel mai omenesc în forma cea mai lapidară. Materia lui verbală e rezistentă ca piatra sau ca arama. Acesta masivă carte are o valoare exemplară de comandament moral. Ea nu contrazice, ci pur și simplu anulează toate prejudecățile estetizante despre incongruența poeziei cu etica civică. Și mai ales a elegiei cu viața cetății. Acum se va înțelege cât
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nebunie”; „Mânia din om face neom”; Când ești orb de mânie, dispare adevărul”.) Cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (Râvnind la mai multe lucruri deodată, lacomul nu obține, drept pedeapsă, nici unul.) Omul la beție Își dă arama pe față. Starea de beție tulbură În așa măsură mințile celui În cauză, Încât acesta nu-și mai poate controla ambițiile ascunse, resentimentele față de alții sau moravurile: „Vinul nu păstrează secretele și nici un respectă promisiunile”; „Cel cuprins de băutură nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care apa curgea cu un debit de 8 m3/s. · Cele mai vechi relatări despre tratarea apei au fost descoperite în Codul medical sanscrit, datând din anul 2000 î.e.n. Apa, pentru a fi proprie consumului, trebuia fiartă în vase de aramă, expusă la soare, filtrată prin mangal și răcită în vase de pământ. Pe Peretele Egiptean a fost găsită o pictură datând din vremea faraonului Amenhotep II (1447- 1420 î.e.n), care reprezintă Apeduct roman 57 sifonarea apei sau a
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Zile de vară, București, 1951; Mălina, București, 1957; Hora titanilor, București, 1960; Cântecul Bistriței, București, 1961; Lacul Omului, București, 1975; Voinic înflorit. Legende și povestiri despre Ștefan cel Mare, București, 1975; Femei ale acestui pământ, I, București, 1979; Muntele de aramă, București, 1982. Traduceri: Hans Christian Andersen, Povești, București, 1945. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 323-324; Savin Bratu, „Mălina”, GL, 1957, 42; Popa, Dicț. lit. (1977), 345; Cosma, Romanul, I, 33; Dicț. scriit. rom., III, 163-164. A.F.
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
Soceavă, în Varlaam, Cazania. 1643, îngr. J. Byck, București, 1966, 451-460; Martiriul sântului, slăvitului martir Ioan cel Nou carele s-a martirizat în Cetatea Albă, în Episcopul Melchisedec, Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac, București, 1884, 85-100. Repere bibliografice: George Aramă, Grigorie Țamblac, Iași, 1892; Apolon Andrieș, Grigorie Țamblac, mitropolitul Moldovei, București, 1902; Iorga, Ist.lit., I, 98-100; Emil Turdeanu, Grégoire Camblak: faux arguments d’une biographie, „Revue des études slaves”, 1946; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 38-40; Djordje Sp. Radojicić, Nicodim de
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
București, 1935; Cântece de dragoste și moarte, București, 1935; Th. Aman, București, f.a.; Pictorul Alexandru Satmary, București, 1935; Versuri, București, 1938; Cântece tăcute, introd. Mihail Petroveanu, București, 1965; Versuri în proză, București, 1965; Scrieri, I-II, București, 1968; Lupii de aramă, îngr. și pref. Doina Modola-Prunea, Cluj-Napoca, 1975; Versuri, București, îngr. și postfață G. Gheorghiță, 1979. Traduceri: H. Ibsen, Peer Gynt, București, 1925, Casa cu păpuși (Nora), pref. Vera Călin, București, 1957, Pretendenții coroanei (Os domnesc), București, 1958; Carmen Sylva, Poezii
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
lui Luke“ Stadiul investițiilor la zi: Fondul Wetherby’s Gilt 20% Fondul European de Creștere Somerset 20% Fondul de Acumulare Start Right 30% Restul Încă neinvestit Fond B: „Portofoliul lui Becky“ Stadiul investițiilor la zi: Aur (medalion Tiffany, inel) 10% Aramă (brățară) 5% Acțiuni la First Mutual Bank, Bangladesh 10% Acțiuni la fabbesthandbagsonline.com 10% Haină vintage Dior 5% Sticlă de șampanie 1964 5% Acțiuni la calul de curse „Baby Go For It“ 5% Ochelari de soare „purtați cîndva de Grace
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de el din lirica germană (Eichendorff, Uhland, Goethe, Lessing), dar și din literatura latină (Ovidiu, Horațiu) sau din autori francezi (Maupassant, Hugo, Coppée). O notă deosebită o face tălmăcirea lui P. P. Stănescu după Leonid Andreev, cu povestirea Clopotul de aramă. M.Ș.
FARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286962_a_288291]
-
a impresionat nu drama protagonistului, ci a învățătorului Herdelea, exclus din învățământ pentru că își apăra limba strămoșească. În diverse periodice și antologii a publicat traduceri din scrierile lui D. R. Popescu, Gib I. Mihăescu, Urmuz, Ruxandra Niculescu, Adrian Rogoz, Horia Aramă, Vladimir Colin, Gheorghe Săsărman. Traduceri: Rumania no minwa [Antologie de basme românești], Tokio, 1978; Mircea Eliade, Honigberger hakushi no himitsu [Secretul doctorului Honigberger], Kyoto, 1982, Jukyuhon no bara [Nouăsprezece trandafiri], Tokio, 1993, Reijo Christina [Domnișoara Christina], Tokio, 1995, Yoseitachi tachi
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
Accentuăm azi superioritatea liniei strategice pe care o înfățișează provincia olteană pe frontul vieții noastre morale și sociale”, cu „autohtonii ei stângaci”, însă „treji, autentici și creatori de realități morale”. Publică versuri George Voevidca, Al. Iacobescu (care mai semnează Daniel Aramă, Th. Roman și t.r.), prezent și cu note diverse, proză, traduceri din Jeanne Loiseau, Paul Bourget ș.a. Alte proze mai apar sub semnăturile Gr. Cristescu, Gr. Bran. Ioan Timuș colaborează cu entuziaste însemnări - Din Japonia. Ceva despre literatura japoneză
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
București, 1964, Scrisoare mamei, Iași, 1970, Poezii și poeme, pref. Lucian Raicu, București, 1976; M.I. Lermontov, Demonul, Iași, 1939, Poeme, București, 1954, Versuri - Stihi, ed. bilingvă, București, 1964; Iosif Utkin, Tălmăciri, București, 1945; A. S. Pușkin, Poeme, București, 1947, Călărețul de aramă, București, 1949, Fântâna din Bakcisarai, București, 1949, Poltava, București, 1949, Povestea craiului Saltan..., București, 1949, Țiganii, București, 1949, Poezii, București, 1953, Opere alese, I, pref. Tamara Gane, București, 1954, Evgheni Oneghin, București, 1955, Lirice, București, 1957, Poeme, București, 1957, Versuri
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
Romulus Bărbulescu (redactor literar), Florin Munteanu (redactor științific), Călin Popovici (prezentare grafică). Intenția declarată a publicației este promovarea literaturii SF. Rubrici: „Forum”, „Spațiu”, „Opus XXI”, „Univers SF”, „Film”, „Meridian”. Alături de incitante articole de știință prospectivă, se publică proză de Horia Aramă, Mihai Răuță, Romulus Bărbulescu, George Anania, precum și traduceri din literatura științifico-fantastică a scriitorilor Arthur C. Clarke, Brian Aldiss, Isaac Asimov, Ph. J. Farmer, H. Ellison. Transpunerile în românește sunt semnate de Cornelia Alexoi-Columbeanu, Mihai Bădescu, Constantin Cozmiuc, Ion Doru Brană
STRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289983_a_291312]
-
o statuie (γ∅6©였<); această statuie era peste măsură de mare și înfățișarea ei era aleasă; stătea înaintea ta și priveliștea era grozavă. 32 Statuia avea capul de aur curat, pieptul și brațele de argint, pântecele și coapsele de aramă, 33 pulpele de fier, iar picioarele o parte de fier și o parte de lut (≡ γ∅6φ< Η ≡ 6γν∀8← ΠΔΛΦ∴≅Λ ΠΔ0Φϑ≅¬, ∀⊇ Πγ℘ΔγΗ 6∀ℜ ϑ∈ Φϑ↑2≅Η 6∀ℜ ≅⊇ ∃Δ∀Π∴≅<γΗ ∀⇔ϑ↑Η Δ(ΛΔo
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
munte, fără mâini (<γΛ Πγ4Δ™였<), și a lovit statuia peste picioarele de fier și de lut și le‑a sfărâmat de tot. 35 Atunci au fost sfărâmate dintr‑o lovitură (ϑϑγ ƒ8γΒϑβ<20Φ∀< γ∅Η Β∀>) lutul, fierul, arama, argintul și aurul și au ajuns ca pleava de pe arie vara și vântul le‑a ridicat și nu s‑a mai găsit locul lor; iar piatra care a sfărâmat statuia a crescut munte mare și a umplut tot pământul. În
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de aur este simbolul regelui babilonian, „rege al regilor, căruia Dumnezeul cerului i‑a dat un regat puternic, întărit și respectat”; „brațele și pieptul de argint” închipuie „un alt regat, mai mic” decât cel babilonian; iar „pântecele și coapsele de aramă”, un al treilea regat, inferior, la rândul său, celui de‑al doilea și așa mai departe. Cât despre „degetele picioarelor, o parte de fier și o parte de lut”, acestea arată alcătuirea ultimului regat „dintr‑o parte tare și una
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ioan, iar de aici va trece în literatura patristică încă de la începuturile acesteia. În ciuda asemănării lor, capitolele 2 și 7 oferă două viziuni diferite asupra istoriei, contradictorii chiar. Într‑adevăr, simbolul statuii (capul de aur, pieptul de argint, coapsele de aramă, picioarele de fier și lut) se construiește în jurul ideii de decadență ireversibilă a imperiilor, plecând de la o „vârstă de aur” către o „vârstă de lut”, în timp ce imaginea celor patru fiare propune un scenariu in crescendo, plecând, de această dată, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
În prima etapă, acțiunea Adversarului se desfășoară în ascuns, cu o oarecare discreție datorată prudenței. În rai, de pildă, el a ispitit‑o pe Eva strecurându‑se în pielea șarpelui. În cea de‑a doua etapă însă, el „își dă arama pe față” acționând direct, la lumina zilei, prin oameni și mai ales prin Anticrist, chintesența însăși a tuturor apostaziilor. Nu mai are nici o reținere, căci știe că a fost condamnat, prin gura lui Isus, la focul veșnic (cf. V, 26
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în gură, arată cele trei neamuri: perși, mezi și babilonieni, adică, după aur, argintul din statuie (Dan. 2,32). Urmează a treia fiară, leopardul, care sunt elinii (Dan. 7,6). Căci după perși, a domnit Alexandru Macedon, învingătorul lui Darius - arama din statuie. 2Fraza fiara avea patru aripi de zburătoare și patru capete arată cât se poate de limpede cum a fost împărțită în patru împărăția lui Alexandru: într‑adevăr, spunând patru capete, a ținut să amintească cele patru regate ivite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
capete, a ținut să amintească cele patru regate ivite din împărăția lui Alexandru. Murind, Alexandru și‑a fărâmițat împărăția în patru. 25,1Apoi, zice [a văzut] o a patra fiară înspăimântătoare și înfricoșătoare. Avea dinți de fier și gheare de aramă (Dan. 7,7). Cine să fie dacă nu romanii, adică fierul, împărăția de acum. Pulpele ei de fier, zice (Dan. 2,3). După aceasta, ce mai rămâne, iubitule, decât tălpile de la picioarele statuii care sunt în parte de fier, în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ființă anume, ușor de reperat într‑un tablou taxonomic, ci este reprezentat printr‑un monstrum a cărui constituție însumează o serie de trăsături fără legătură între ele: „o fiară îngrozitoare, nespus de înfricoșătoare, cu dinți de fier și unghii de aramă?”. Și de asemenea (IV, 8, 4‑7): Pentru că babilonienii nu alcătuiau decât o singură națiune și pentru că erau stăpânii necontestați ai lumii, Daniel a avut dreptate să‑i compare cu o „leoaică”, anume cu un animal de formă bine stabilită
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
83, coll. 525B‑532B). In Danielis VII (PG 81, 1417D‑1437B) „Apoi, spune textul, am privit în vedenia mea de noapte și iată o a patra fiară înspăimântătoare și nespus de înfricoșătoare; avea dinți mari de fier și gheare de aramă; mânca și sfâșia, iar resturile le călca în picioare; ea se deosebea cu mult de toate celelalte fiare de mai înainte” (Dan. 7,7). El numește „a patra fiară” Imperiul Roman, dar nu o îi atribuie un nume clar, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
astăzi își vor afla sfârșitul în scurtă vreme. Apoi spune: „Aș vrea să cercetez cu grijă cele spuse despre a patra fiară, căci ea era diferită de toate celelalte și foarte de temut; avea dinți de fier și gheare de aramă, mânca și sfărâma, iar resturile le călca în picioare” (Dan. 7,19). Să ținem seama de faptul că el spune că dinții sunt de fier iar ghearele de bronz. Pentru că Imperiul Roman primește tribut din partea tuturor, de aceea a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de faptul că el spune că dinții sunt de fier iar ghearele de bronz. Pentru că Imperiul Roman primește tribut din partea tuturor, de aceea a spus „dinți de fier”. Pe de altă parte, se prea poate să fi spus „gheare de aramă” din pricină că mulți macedoneni - „ghearele fiarei” - se înrolează în infanteria Imperiului; al treilea imperiu era numit „de aramă”. Apoi „am vrut să aflu”, spune el, „adevărul despre cele zece coarne care erau pe capul său și despre celălalt care creștea și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
primește tribut din partea tuturor, de aceea a spus „dinți de fier”. Pe de altă parte, se prea poate să fi spus „gheare de aramă” din pricină că mulți macedoneni - „ghearele fiarei” - se înrolează în infanteria Imperiului; al treilea imperiu era numit „de aramă”. Apoi „am vrut să aflu”, spune el, „adevărul despre cele zece coarne care erau pe capul său și despre celălalt care creștea și înaintea căruia au căzut celelalte trei și avea ochi și gură care spunea enormități și înfățișarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]