5,570 matches
-
ei n-aveau înaintea lor decât această dispozițiune a regulamentului: să se îndoiască venitul fonciar. La compunerea comisiunilor mai nicăiri contribuabilii n-au fost reprezentați prin cei mai impuși dintre ei, ci prin cei mai neimpuși, luați într-un mod arbitrar; căci agenții fiscali, luați și ei după modul cum s-a spus, consultau mai mult intențiunea lor de a spori impozitul cu orice preț decât de-a face o lucrare de justiție și în adevăr producătoare pentru finanțele publice. La
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu că pot ajunge la o înțelegere (fig. 2). Fig. 1. Atitudini față de un conflict (Everard și Morris, 1996) 1 2 3 4 Con frunta re Inevitabil Evitabil Evitabil Inevitabil Implicare personală Acord Imposibil Imposibil Posibil Posibil Lupta pentru putere Arbitrare Soartă Frecvente probleme de comunicare și încurcături care sunt uneori frustrante și conduc la creșterea tensiunii și la stress, pentru toți „Paradisul nebunilor” Evitare Atenuare Amânare Inactivitate Rezolvarea problemei -Compromis Dai și iei Ridicată Scăzută 8 cei implicați Din tabelul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Rezolvarea problemei -Compromis Dai și iei Ridicată Scăzută 8 cei implicați Din tabelul prezentat se observă că, în coloanele 1 și 4, comportarea depinde de gradul de implicare personală. Pentru conflictul din a doua coloană, abordarea logică este apelul de arbitrare. Aceasta se poate întâmpla dacă implicarea personală este de importanță medie. Unde implicarea personală este de importanță deosebită, niciuna din părți nu riscă să piardă. Când implicarea personală este scăzută, decizia este lăsată în voia sorții sau conflictul poate să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
de partid”, subliniind că „orice încălcare sau știrbire a acestui principiu duce la izolarea activiștilor de colectivul din care fac parte, la tendințe de subapreciere și substituire a organelor de partid purtând în sine surse de greșeli și de hotărâri arbitrare” Cu aceeași ocazie, Ceaușescu i-a administrat și prima lovitură puternicului său rival, Alexandru Drăghici, impunând principiul conform căruia „un membru de partid nu poate deține decât o singură funcție de conducere politică ce necesită o activitate permanentă, fie în organele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aceasta și sfaturile populare au început - fără să aibă vreo directivă, aprobare - să ia măsuri de „dislocare”. Cuvântul acesta a devenit un termen consacrat acestor operațiuni. Partidul a primit și primește încă și azi numeroase reclamațiuni cu privire la modul nejust și arbitrar cu care au lucrat anumite organe. La timpul său am dat o dispoziție, în cursul anului 1952, în a doua jumătate. Însă o luaseră razna de tot. Am dat o dispoziție că nu se aprobă nici un fel de dislocări fără
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
arătat care a fost efectul moral și politic în rândurile clasei muncitoare și a membrilor de partid, cunoscând aceste chestiuni și cum organele de securitate au cerut ajutorul organelor de partid, pentru a micșora efectul dăunător al unor asemenea hotărâri arbitrare? Tov. Liuba Chișinevschi: Dacă există anumite acțiuni în regiuni pe care n-au dreptul să le cunoască organele regionale de partid, primii secretari? Tov. C. Doncea: Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej cunoaște că zilele trecute am primit o scrisoare de la un fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Asemenea mentalitate constituie un anacronism, o manifestare a vechiului, un mod nejust de a înțelege cerințele dezvoltării sociale și care pot deveni o frână în perfecționarea activității, în calea mersului nostru înainte”. Lipsa discernământului necesar a dus, adesea, la măsuri arbitrare împotriva unor cetățeni nevinovați. Unii activiști de partid și de stat au suportat privațiuni, constrângeri fizice și morale, au fost trimiși în judecată și condamnați pentru faptul că au avut păreri diferite cu privire la unele măsuri sau au comis greșeli în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
au. Respectul față de lege, față de adevăr și dreptate - se sublinia la recenta sesiune a Marii Adunării Naționale - trebuie să caracterizeze activitatea practică desfășurată de către toți ofițerii de securitate. Deoarece această activitate nu se înfăptuiește la întâmplare, după dorința sau interesul arbitrar al unor persoane - indiferent de răspunderea lor - ci pe baza legilor țării, în concordanță cu cerințele obiective ale dezvoltării societății. Respectarea legilor - care sunt expresia voinței și intereselor oamenilor muncii - constituie o garanție importantă pentru asigurarea unui climat social de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și intereselor legale ale cetățenilor. Îndrumate îndeaproape, organele de securitate, miliție, procuratură și justiție au obținut rezultate din ce în ce mai bune în îndeplinirea atribuțiunilor funcționale, în îmbunătățirea stilului și a metodelor de muncă, întărirea disciplinei și a vigilenței, înlăturarea abuzurilor și a arbitrarului din activitatea lor. Controlul a evidențiat totodată că în activitatea unor comitete județene municipale și orășenești de partid continuă să se mențină unele neajunsuri în ce privește sprijinul și îndrumarea organelor de securitate, miliție, procuratură și justiție, astfel: a)nu s-a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din 19 ianuarie 1859 a dispus ca persoanele ce transmit telegrame să fie identificate, iar telegramele care ar tulbura liniștea publică „să se tradeze direcției”. Aplicarea acestor dispoziții s-a făcut, violându-se regulamentele instituției. Au fost săvârșite nenumărate acte arbitrare. Funcționarea normală a acestui mijloc de comunicație a fost mult stingherită. Negustorii s-au plâns, au protestat și uneori au reclamat despăgubiri pentru pierderile ce li se pricinuiseră. Opinia publică a acuzat, pe bună dreptate, guvernele antiunioniste ca fiind principalele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fraze de autorul ei anonim. În concepția lui L. von Stein, Mitteleuropa reprezintă o uniune germano-austriacă menită să alcătuiască un organism unitar din punct de vedere geografic, economic, politic etc. Demonstrația acestei unități se întemeiază pe construcții logice, nu arareori arbitrare, ca de pildă trasarea liniei despărțitoare între nordul și sudul emisferei boreale în așa fel încât să poată deduce elementele necesare dovedirii unei pretinse opoziții între cele două regiuni, opoziție reductibilă numai prin intervenția Mitteleuropei sau a Austriei ca reprezentantă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nordul și sudul emisferei boreale în așa fel încât să poată deduce elementele necesare dovedirii unei pretinse opoziții între cele două regiuni, opoziție reductibilă numai prin intervenția Mitteleuropei sau a Austriei ca reprezentantă a acesteia din urmă. Nu mai puțin arbitrară este și opunerea Europei de vest față de cea de est, opoziție din care el desprinde misiunea Mitteleuropei: Germania să apere sudul șt nordul Europei centrale de atacurile din vest și est, iar Austria să civilizeze în numele Mitteleuropei Orientul. Mitteleuropa, susținea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoricului și se înculcă în demonstrația istoriografică în măsura în care cercetătorul științific a detectat mobilurile și interesele care îi diferențiază. Recunoaștem că insistența noastră ar fi jenantă pentru cititorul avizat, dacă am nesocoti șocul pe care ni-l provoacă adeseori selecția aparent arbitrară, dar, în realitate, premeditată, a istoricului partizan, fie și nedeclarat, dar ușor detectabil, al unei „teze”. Lăsând la o parte presa europeană prounionistă și zăbovind în câteva propozițiuni asupra celei antiunioniste, istoricul va remarca lesne că, spre deosebire de anii premergători Unirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și pătrunzător; deși tot el se raliase bunului simț atunci când raportase la Bruxelles că Unirea era voința generală a românilor, că „prezintă caracterul unui protest împotriva Conferinței de la Paris, care, contrar voinței Divanurilor, a pretins să impună moldo-vlahilor o constituție arbitrară”, că alegerea lui Cuza la Iași semnifica „triumful micii proprietăți și al partidei unioniste avansate” și se datora „stimei generale”. Cu foarte puține excepții (Buol, de pildă, presimțise” dubla alegere), oamenii politici ai vremii au fost de acord că îndoita
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi atinse - după părerea sa - prin dezvoltarea industriei printr-o politică comercială de încurajare și proteguire. Își dădea seama ce obstacole trebuiau învinse și cât de îndârjită va fi lupta pe această cale, de aceea și cerea „răspuns la măsuri arbitrare și dăunătoare prin represalii egale. Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, nu resignațiunea creștină”. A. D. Xenopol era pe deplin conștient că în această confruntare cu țările avansate România era net dezavantajată, de unde și accentele de scepticism în unele scrieri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
17. Ca un cercetător adevărat, Lupasco consideră însă că lucrarea sa nu constituie decît "prolegomene la o știință a contradicției"18. Așa se încheie Principiul antagonismului și logica energiei. Logica terțului inclus nu este doar o metaforă pentru un ornament arbitrar al logicii clasice, permițînd cîteva incursiuni aventuroase și trecătoare în domeniul complexității. Logica terțului inclus este o logică a complexității și chiar, poate, logica sa privilegiată în măsura în care permite traversarea, într-o manieră coerentă, a diferitelor domenii de cunoaștere. Logica terțului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
că atunci când oamenii au înțeles că pacea le este necesară, au renunțat la dorința nelimitată de putere și au fost gata să accepte dreptul și să se supună legilor. Prin urmare, legile umane sunt în întregime artificiale, decizii ale voinței arbitrare a suveranului, iar legile naturale precum justiția, echitatea, modestia nu modifică legile juridice, ci pot doar să ghideze voința suveranului 88. Deși este deseori prezentat doar ca un continuator al lui Grotius, Samuel Pufendorf (1632-1694) a elaborat o teorie ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dar precizează că legile naturii sunt și legi morale deoarece privesc moravurile oamenilor și comportamentul unora față de ceilalți, dar sunt și legi divine, pentru că provin de la același autor: Dumnezeu 158. Legile umane sunt în întregime artificiale, pure decizii ale voinței arbitrare a suveranului. Continuatorul lui Hugo Grotius, Christian Thomasius consideră că, dreptul are un caracter negativ, pe când morala unul pozitiv și pentru a îmbunătăți doctrina dreptului natural, face o triplă distincție între onorabil, drept și corect (în limba latină, honestum, iustum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
196. Legea naturii limitează puterea legislativă, care nu poate fi absolută. Potrivit teoriei lui J. Locke, omul nu poate ceda societății și, prin intermediul acesteia, puterii legislative decât o putere limitată de legea naturală, pentru că nimeni nu are putere absolută și arbitrară asupra lui însuși sau a altuia 197. În consecință, imperativele legilor naturale nu încetează în societate, ci dimpotrivă, în multe cazuri, ele devin mult mai puternice. Pentru că dreptul uman se circumscrie legii naturale, concluzia lui Locke este că normele edictate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
judecă în funcție de consecințele actului, arătând că este preferabil să fie salvată viața unui om, Kant judecă în termeni de aplicare fără șovăire a unor principii etice universale și necesare, dictate de conștiința morală. Alegerea între aceste două teorii este una arbitrară. Acest caz poate fi interpretat ca unul de conflict al datoriilor, un conflict între datoria de a nu minți și datoria de a apăra viața. Cum putem decide care dintre aceste datorii o surclasează pe cealaltă? Nici Kant și nici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
crede că moralitatea este normativă atunci când reflecțiile noastre asupra conceptelor morale ne determină să fim bucuroși că motivele morale au fost instalate în noi. Sancțiunile interne, așa cum a arătat, pot fi legate de orice fel de conduită, inclusiv de una arbitrară. Mill spune că: "asociațiile morale, care sunt creații în întregime artificiale, cedează treptat în fața forței dizolvante a analizei, pe măsură ce cultura intelectuală avansează; și dacă sentimentul datoriei, atunci când e asociat cu utilitatea ar părea la fel de arbitrar, dacă nu ar exista niciun
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă, pe scurt, n-ar exista o bază naturală de sentimente pentru morala utilitaristă, atunci s-ar putea ca și această asociere să fie eliminată prin analiză, chiar după ce a fost inculcată prin educație"149. Motivația utilitaristă ar părea astfel arbitrară, dar Mill continuă: "Dar există această bază de puternice sentimente naturale și ea constituie forța moralității utilitariste odată ce fericirea generală e recunoscută ca standardul eticii. Acest fundament trainic e acela al sentimentelor sociale ale omenirii dorința de a ne afla
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă nu este prinsă legătura ce există în sine a crimei și a distrugerii ei și apoi gândul valorii și al comparării ambelor după valoare, atunci se poate ajunge să nu se vadă într-o pedeapsă propriu zisă decât legătura arbitrară a unui rău cu o acțiune nepermisă"118. Hegel trasează limite și între pedeapsă și răzbunare față de care se deosebește în primul rând prin aceea că răzbunarea poate fi căutată doar de partea care a suferit vătămarea și se transmite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ei resimt imediat un puternic sentiment de repulsie; dacă alții le încalcă, ei sunt șocați și indignați. În situația descrisă de Hare, totul se petrece la nivel intuitiv, dar pot fi întâlnite situații în care oamenii se confruntă cu sentințe arbitrare și sancțiuni juridice atroce. În aceste situații trebuie exersată gândirea critică. Dacă începem să ne punem întrebări cu privire la pedeapsă, "regulile gândirii critice impuse de logica cuvintelor pe care le folosim în întrebările noastre ne vor constrânge să încercăm să stabilim
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
John Locke și Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert (doctrina drepturilor naturale); Școală fiziocrată (doctrina despre inviolabilitatea proprietății private); Jean-Jacques Rousseau (teoria voinței generale și a suveranității națiunii); Montesquieu (ideea separării puterilor); Voltaire (ideea că individul trebuie protejat de voință arbitrară a poliției sau a factorilor juridici), etc. ¶ George Washington este ales primul președinte al Statelor Unite (va avea continuitate pînă în 1797). ¶ Statele Unite introduc prima lege a brevetelor. ¶ Este publicat volumul Introduction to Principles of Morals and Legislation de Jeremy Bentham
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]