4,016 matches
-
frunze bogate și de culoare închisă. Scena însăși, atât rampa cât și culisele, se amenajează din elemente naturale și poate fi completată cu un pavilion, un chioșc-foișor, o colonadă sau o sculptură. Arbuștii au un rol important în cadrul plantațiilor. Astfel, arbuștii creează densitate, în cadrul masivelor, la nivelul ochilor privitorului, contribuie la dirijarea vederii spre anumite perspective, barează accesul în anumite direcții, izolează mici teritorii ș.a. Arbuștii pot fi plantați: izolat, în grupări sau în formă de garduri vii. Grupările de arbuști
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
un chioșc-foișor, o colonadă sau o sculptură. Arbuștii au un rol important în cadrul plantațiilor. Astfel, arbuștii creează densitate, în cadrul masivelor, la nivelul ochilor privitorului, contribuie la dirijarea vederii spre anumite perspective, barează accesul în anumite direcții, izolează mici teritorii ș.a. Arbuștii pot fi plantați: izolat, în grupări sau în formă de garduri vii. Grupările de arbuști se vor proiecta din cel puțin 3 exemplare, care se vor planta la o distanță de cel puțin 3 ori diametrul coroanei la maturitate, în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
arbuștii creează densitate, în cadrul masivelor, la nivelul ochilor privitorului, contribuie la dirijarea vederii spre anumite perspective, barează accesul în anumite direcții, izolează mici teritorii ș.a. Arbuștii pot fi plantați: izolat, în grupări sau în formă de garduri vii. Grupările de arbuști se vor proiecta din cel puțin 3 exemplare, care se vor planta la o distanță de cel puțin 3 ori diametrul coroanei la maturitate, în același fel încât să alcătuiască o grupare unitară, care să poată fi cuprinsă cu privirea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în același fel încât să alcătuiască o grupare unitară, care să poată fi cuprinsă cu privirea dintr-un singur punct. Structura grupărilor poate fi: omogenă (grupare alcătuită dintr-o singură specie) și pot fi: grupări de arbori și grupări de arbuști; eterogenă (alcătuită din mai multe specii) și pot fi: grupări de arbori, grupări de arbuști ți grupări mixte. Perdelele vegetale Sunt plantații sub formă de fâșii dense, regulate ca formă și neregulate sau regulate ca structură. Pot fi: perdele din
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
privirea dintr-un singur punct. Structura grupărilor poate fi: omogenă (grupare alcătuită dintr-o singură specie) și pot fi: grupări de arbori și grupări de arbuști; eterogenă (alcătuită din mai multe specii) și pot fi: grupări de arbori, grupări de arbuști ți grupări mixte. Perdelele vegetale Sunt plantații sub formă de fâșii dense, regulate ca formă și neregulate sau regulate ca structură. Pot fi: perdele din arbori sau perdele mixte (cu arbori și arbuști de talii diferite). Masivele Sunt plantații mari
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pot fi: grupări de arbori, grupări de arbuști ți grupări mixte. Perdelele vegetale Sunt plantații sub formă de fâșii dense, regulate ca formă și neregulate sau regulate ca structură. Pot fi: perdele din arbori sau perdele mixte (cu arbori și arbuști de talii diferite). Masivele Sunt plantații mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare. În planurile generale de amenajare masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot figura exemplarele componente. Pentru plantațiile întinse
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și etajată, în funcție de taliile speciilor care se asociază și de rapiditatea lor de creștere. Arborii se dispun descrescând ca talie spre periferia masivului. Distanțele între arbori variază de la 2 6 m, în funcție de densitatea dorită a masivului. Masivele de arbori și arbuști Au o structură complexă deoarece sunt alcătuite din arbori de diferite talii și arbuști de diverse dimensiuni, în funcție de întinderea masivului și importanța volumetrică dorită. Arhitectonica masivului este etajată, descrescând spre exterior iar dispunerea în plan a exemplarelor este de obicei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Arborii se dispun descrescând ca talie spre periferia masivului. Distanțele între arbori variază de la 2 6 m, în funcție de densitatea dorită a masivului. Masivele de arbori și arbuști Au o structură complexă deoarece sunt alcătuite din arbori de diferite talii și arbuști de diverse dimensiuni, în funcție de întinderea masivului și importanța volumetrică dorită. Arhitectonica masivului este etajată, descrescând spre exterior iar dispunerea în plan a exemplarelor este de obicei neregulată. În general arbuștii se amplasează la periferia masivului mixt, unde condițiile de lumină
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
complexă deoarece sunt alcătuite din arbori de diferite talii și arbuști de diverse dimensiuni, în funcție de întinderea masivului și importanța volumetrică dorită. Arhitectonica masivului este etajată, descrescând spre exterior iar dispunerea în plan a exemplarelor este de obicei neregulată. În general arbuștii se amplasează la periferia masivului mixt, unde condițiile de lumină sunt mai bune iar pe partea nordică a masivului se va amplasa speciile tolerante la umbră. Uneori în cazul masivelor străbătute de alei se pot prevedea grupări de arbuști toleranță
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
general arbuștii se amplasează la periferia masivului mixt, unde condițiile de lumină sunt mai bune iar pe partea nordică a masivului se va amplasa speciile tolerante la umbră. Uneori în cazul masivelor străbătute de alei se pot prevedea grupări de arbuști toleranță la umbră în apropierea aleilor. Masivele de arbuști Pot avea, în general, o formă în plan neregulat-alungită, cu lățimea maximă de 6-8 m. Structura lor poate fi omogenă (alcătuită dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
condițiile de lumină sunt mai bune iar pe partea nordică a masivului se va amplasa speciile tolerante la umbră. Uneori în cazul masivelor străbătute de alei se pot prevedea grupări de arbuști toleranță la umbră în apropierea aleilor. Masivele de arbuști Pot avea, în general, o formă în plan neregulat-alungită, cu lățimea maximă de 6-8 m. Structura lor poate fi omogenă (alcătuită dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii, din care una este dominantă). Distanțele între arbuști în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de arbuști Pot avea, în general, o formă în plan neregulat-alungită, cu lățimea maximă de 6-8 m. Structura lor poate fi omogenă (alcătuită dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii, din care una este dominantă). Distanțele între arbuști în masiv sunt următoarele: pentru arbuștii de talie medie mare: 0,75 1,5 m; pentru arbuștii cu diametrul mic: 0,3 0,75 m. Se pot alcătui și mase de arbuști scunzi, conținând în interior exemplare grupate de arbuști
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
o formă în plan neregulat-alungită, cu lățimea maximă de 6-8 m. Structura lor poate fi omogenă (alcătuită dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii, din care una este dominantă). Distanțele între arbuști în masiv sunt următoarele: pentru arbuștii de talie medie mare: 0,75 1,5 m; pentru arbuștii cu diametrul mic: 0,3 0,75 m. Se pot alcătui și mase de arbuști scunzi, conținând în interior exemplare grupate de arbuști înalți. Amenajările floricole reprezintă elemente de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Structura lor poate fi omogenă (alcătuită dintr-o singură specie) sau eterogenă (din mai multe specii, din care una este dominantă). Distanțele între arbuști în masiv sunt următoarele: pentru arbuștii de talie medie mare: 0,75 1,5 m; pentru arbuștii cu diametrul mic: 0,3 0,75 m. Se pot alcătui și mase de arbuști scunzi, conținând în interior exemplare grupate de arbuști înalți. Amenajările floricole reprezintă elemente de mare bogăție decorativă. Aceste amenajări se pot face sub formă de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
specii, din care una este dominantă). Distanțele între arbuști în masiv sunt următoarele: pentru arbuștii de talie medie mare: 0,75 1,5 m; pentru arbuștii cu diametrul mic: 0,3 0,75 m. Se pot alcătui și mase de arbuști scunzi, conținând în interior exemplare grupate de arbuști înalți. Amenajările floricole reprezintă elemente de mare bogăție decorativă. Aceste amenajări se pot face sub formă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete, grupări libere, plante solitare, etc. Criterii de alegere a speciilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
arbuști în masiv sunt următoarele: pentru arbuștii de talie medie mare: 0,75 1,5 m; pentru arbuștii cu diametrul mic: 0,3 0,75 m. Se pot alcătui și mase de arbuști scunzi, conținând în interior exemplare grupate de arbuști înalți. Amenajările floricole reprezintă elemente de mare bogăție decorativă. Aceste amenajări se pot face sub formă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete, grupări libere, plante solitare, etc. Criterii de alegere a speciilor floricole Speciile floricole, prin habitus, frunze și flori
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
plante anuale sau perene, rabate de primăvară, vară sau toamnă. Bordurile se proiectează în scopul creării unui cadru pentru peluze, ronduri, rabate, pentru despărțirea potecilor de gazon, cărora le dă un aspect ordonat și îngrijit. Acestea se pot amenaja cu arbuști scunzi sau plante floricole. Se pot folosi exemplare aparținând speciilor: Aster sp., Lobelia sp., Tagetes sp., Phlox sp., Pyretrum parthenifolium aurem, Centaurea candidissima, Salvia argentea, Coleus sp., Vinca minor, Stachis lanata etc. Benzile sunt mai înguste decât bordurile și se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
care vor fi decorate cu numeroase elemente ornamentale (vase, statui, bazine de apă etc.). În amenajările în stil natural sau modern, parterele se vor proiecta ca niște suprafețe gazonate libere spre centru și decorate cu pete de flori, specii de arbuști și eventual arbori amplasați mai spre periferie. La proiectarea parterelor se va ține seama că: amplasarea parterelor este indicată în jurul clădirilor, la intrări și ieșiri, în apropierea centrelor compoziționale etc.; suprafața parterelor va fi proporțională în raport de cea a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Își amintește că a văzut la Châtres (astăzi Arpajon) bărbați și femei care alergau la lumina torțelor, dansând și tropăind pentru a sărbători culesul viilor. Nu departe de acolo, nu se mai satură să admire, la un castel, tisele și arbuștii tunși sub forma unor personaje pitorești sau preluate din mitologie, pe care le enumeră. Răsturnare de situație, același Hentzner, trecând prin Toulouse, se plânge că autohtonii se holbează la străini, cum era și el, ca și cum „ar fi niște animale necunoscute
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ENCARTA Luiza VASILIU Ghid de fapte bune Cea mai veche faptă bună de care-mi aduc aminte s-a întâmplat prin primară, când o bătrână m-a rugat s-o ajut să-și curețe boule de neige-ul din curte (un arbust cu flori mari, albe, ca bulgării de zăpadă). Nu mai știu de ce trebuia curățat, dar important e că m-am oprit din drum și că am ajutat și eu cum am putut. De atunci, viața mea de om care face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
larg cuprinzând plante ca: dovleceii, castraveți, pepeni, tomate, ardei, cartof, spanac, salată, sparanghel, cicoare, varză, ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac, mărar, țelină, revent, fasole, mazăre, lucernă, sfeclă, tutun, lufă, porumb, cânepă, mentă, șofrănel, coriandru și numeroase alte specii de plante floricole, arbuști ornamentali, arbuști fructiferi, pomi fructiferi și plante din flora spontană. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă prin intermediul speciilor de Cuscută și prin afide. Acestea răspândesc virusul timp de cel mult două ore apoi acesta dispare din corpul lor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante ca: dovleceii, castraveți, pepeni, tomate, ardei, cartof, spanac, salată, sparanghel, cicoare, varză, ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac, mărar, țelină, revent, fasole, mazăre, lucernă, sfeclă, tutun, lufă, porumb, cânepă, mentă, șofrănel, coriandru și numeroase alte specii de plante floricole, arbuști ornamentali, arbuști fructiferi, pomi fructiferi și plante din flora spontană. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă prin intermediul speciilor de Cuscută și prin afide. Acestea răspândesc virusul timp de cel mult două ore apoi acesta dispare din corpul lor. Transmiterea prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prevăzute (vezi 8.10.4. ) previn atacul ciupercii patogene. 8.10.11. Alte boli ale culturilor de ciuperci mucegaiuri verzi Trichoderma sp., Penicillium sp.; mucegaiuri cenușii Aspergillus sp., Rhizopus sp.; pânza de păianjen Dactylium dendroides. CAPITOLUL IX BOLILE POMILOR ȘI ARBUȘTILOR FRUCTIFERI 9.1. Bolile mărului și părului Viroze 9.1.1. Mozaicul mărului Apple mosaic virus Mozaicul la măr este o boală frecventă în livezile din Europa și America. A fost observată în anul 1928 de H.L. White, iar la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din 5 mai 1993 se instituie obligația efectuării a cel puțin două controale în iunie și septembrie în pepinierele și livezile de gutui, păr și măr. Reducerea infecțiilor se realizează prin sacrificarea și arderea pomilor infectați puternic cât și a arbuștilor din gardurile vii din pepiniere, în special din specia Cotoneaster (bârcoace). Pomii slab atacați sunt curățați prin tăierea ramurilor atacate, la 50 cm de locul atacat pe ramură. Instrumentele cu care se efectuează tăierile se dezinfectează cu alcool etilic 70
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai târziu, după căderea frunzelor. În livezi se va aplica o agrotehnică superioară, acordându-se toată atenția administrării de îngrășăminte pomilor tineri, în primii ani de creștere. 9.1.16. Uscarea ramurilor Nectria cinnabarina Boala apare pe ramurile pomilor și arbuștilor fructiferi precum și la speciile forestiere debilitate, datorită acțiunii temperaturilor scăzute sau dacă acestea sunt atacate de insecte, rapăn, monilioză etc. Simptome. Atacul devine evident în perioada de vegetație când ramurile se usucă, scoarța se usucă, iar la nivelul acesteia apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]