25,604 matches
-
de urmași. Dorința pentru pacea gliei Și pentru tihna-n cuibul lor, Pentru sădirea bucuriei, Le-a fost marcaj învingător! Am datoria de-a cinsti, Prin versul meu de închinare, Pe cei ce veșnic vor clădi Istoria nemuritoare! Referință Bibliografică: Argintul brazilor cărunți! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ARGINTUL BRAZILOR CĂRUNȚI! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383778_a_385107]
-
duse la Muzeul Național. În această privință, merită menționată altă relatare a călătorului turc Evlia Celebi: „Poarta de apus care dă spre tinda bisericii...este o poartă ale cărei canaturi sunt lucrate în sidef curat, cu fire și solzi de argint și cu o frumoasă argintărie în relief, cu înflorituri negre...Este de necalculat prețul cădelnițelor împodobite cu pietre rare și fel de fel de cruci lucrate cu artă.” Turcul...de, cu prețăluiala! Am închis ochii și le-am admirat frumusețea
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PEISAJ Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Tufișuri verzui... Umbrele negre-ale stâncilor cad pe pământ... Câmpuri cu miriști rostogolite Reflexe de apă... Munții se-nvăluie-n aburi de-argint strecurat. Nori nemișcați - blocuri metalice - apasă pe visuri... Sus, foarte sus, pe stânca cea mai înaltă stă atârnat un copac... Figură de visător... La picioare, supărat, un torent... Se-aude plânsetul muntelui... Și eu, rătăcind printre toate... ................................................................................... http://cugetdeciexis.blogspot
PEISAJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383789_a_385118]
-
mă agăț de brațul tău și visez...Văd valurile Dunării argintii cum sclipesc printre sălciile cu frunze de aur. Atunci plutesc pe gânduri moi, de mătase și mă simt ca un fulg...ușoară...ușoară... -Prostii! Dunărea nu are valuri de argint.Valurile ei sunt de plumb, vineții, pline de zoaiele Europei. N-ai fost atentă! -N-ai fost atent, tu, prostule! N-ai observat cum clipocesc valurile de argint printre sălciile strălucitoare? Cum scot sunetele alea cristaline...prelungi...misterioase...Să mă duci
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
mă simt ca un fulg...ușoară...ușoară... -Prostii! Dunărea nu are valuri de argint.Valurile ei sunt de plumb, vineții, pline de zoaiele Europei. N-ai fost atentă! -N-ai fost atent, tu, prostule! N-ai observat cum clipocesc valurile de argint printre sălciile strălucitoare? Cum scot sunetele alea cristaline...prelungi...misterioase...Să mă duci mâine pe Faleză! -Bine! Hai să dormim acum! Dormi!..dormi!.. Se luară în brațe, ținându-se strâns, parcă să nu se piardă. În curând adormiră, sforăind dulce
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DORINȚĂ Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Dorință Învață-mă privirea să-ți alint Și ochii plânși învață-mă să-i șterg, În nopți tăcute,clinchet de argint, Învață-mă pe care drum să merg. Arată-mi unde-i nemărginirea Și unde a sfârșit timpul trecut, Voi chema din infinit iubirea Făr-acea teamă de necunoscut. Fii gândul meu, gând voi fi cu tine Iar zâmbetul nu-mi va
DORINȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380145_a_381474]
-
puse pe multele răni deschise ale omului și ale omenirii. Cu respectul cuvenit, pentru tot ce a făcut spre binele și frumosul culturii, îmi exprim întreaga prețuire și dedic autorului cărții ”SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN”, colonelului Viorel Ciobanu, versurile: ,,Argintul brazilor cărunți / Depus pe fruntea milenara / Și azi vorbește despre mulți, / Care-au slujit această țară./.../.../ Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi/ Istoria nemuritoare!”/ (din poezia ,,Argintul brazilor cărunți”- Virginia
SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380123_a_381452]
-
Viorel Ciobanu, versurile: ,,Argintul brazilor cărunți / Depus pe fruntea milenara / Și azi vorbește despre mulți, / Care-au slujit această țară./.../.../ Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi/ Istoria nemuritoare!”/ (din poezia ,,Argintul brazilor cărunți”- Virginia Vini Popescu - vol. ,,ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS”-Editură Anamarol, 2016 ). Prof. dr. VIRGINIA POPESCU Referință Bibliografica: SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU / Virginia Vini Popescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2034, Anul VI, 26
SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380123_a_381452]
-
puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-odată dispare. Referință Bibliografică: CRĂIASA ZĂPEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380182_a_381511]
-
prinse-n lanțuri ard de doruri în scrum, nisipul mă-nghite sub lucirea-i de sticlă, prin clepsidre de viață, mă dezbrac ca un fum! Sunt doar o răscruce sub căderea-ți de brumă, pe buze-mi adormi înserări de argint, te-așezi pe lințoliu-mi cu taina-ți de humă, sub scripca-ți de raze, diminețile-ți simt! Referință Bibliografică: SUNT DOAR O RĂSCRUCE! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1860, Anul VI, 03 februarie 2016. Drepturi de
SUNT DOAR O RĂSCRUCE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380183_a_381512]
-
al acestui început de mileniu, de muncă concretizată în poziție de leader al unui renumit sistem educațional din Statul Georgia, SUA conducând echipa ESOL ca senior specialist, având și din țară (Iași 2011) recunoașterea meritelor sale, când primește Medalia de argint și Diplomă de excelență, „Pro Amicitia, Pro Fidelitate”, fiind numita Ambasador al Păcii pentru Statul Arkansas, Profesor al Anului și Profesor de Excelență în Statul Georgia și mentor al programelor internaționale din cadrul Universității Statului Georgia (Georgia State University), SUA. Definiți
De vorbă cu un vizionar – visător [Corola-blog/BlogPost/94072_a_95364]
-
da mâna cu cineva : Obiceiul vine din antichitate, când două persoane care se întâlneau vroiau să demonstreze că mâna nici unuia nu conține o armă. 5. “A-și da arama pe fata”: În evul mediu, falsificatorii monedelor de aur ori de argint le făceau din arama și le acopereau numai cu un strat subțire de aur ori argint. După un timp de folosire, se rodea acea pojghița rămânând numai materialul inițial, arama. 6. “A trăi că în sânul lui Avraam“: Expresia care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
demonstreze că mâna nici unuia nu conține o armă. 5. “A-și da arama pe fata”: În evul mediu, falsificatorii monedelor de aur ori de argint le făceau din arama și le acopereau numai cu un strat subțire de aur ori argint. După un timp de folosire, se rodea acea pojghița rămânând numai materialul inițial, arama. 6. “A trăi că în sânul lui Avraam“: Expresia care înseamnă” a trăi fericit”, se trage de la Evanghelia lui Luca (c.XVI,v.22 și 23
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
în România și un om în al cărui cuvânt te poți încrede. Or, prietenul Vasile Coman îmi spune că la SC Larechim, un grup de chimiști și metalurgi lucrează, de câțiva ani, la o tehnologie de extragere a aurului și argintului din reziduuri miniere, prin metode nepoluante, care au mai ales meritul că evită cumplitele tehnologii pe baza de cianuri. Cele pentru care, vă amintesc, Ungaria ne-a reclamat la Parlamentul European, atunci când am poluat criminal râul Tisa. Băimărenii din echipa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
de energie. Și au mai venit cu încă o invenție privind extragerea arsenului din pirite aurifere (brevet RO 120980 / 28.08.2003). În laboratoarele și atelierele răposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalație pilot pentru recuperarea aurului și argintului, din piritele de la Șuior. Odată instalația pusă la punct, și după un șir lung de experimente (24 șarje de câte 200 kg pirite), ei au ajuns să poată asigura un proces constant de recuperare. Pe care îl pot sintetiza în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
uscătoarele instalației s-au pompat 400 kg pirite aurifere (3 șarje au fost rebutate), tratate cu tiosulfat de sodiu în soluție; în urma operațiilor, chimiștii băimăreni au obținut 43,97 g aur (cu un randament de 99,5% !) și 165,7g argint (randament 91,4%), în 30 ore-manoperă, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500kwh energie electrică și 3 metri cubi de apă. Dar din prelucrare rezultă și un produs secundar de mare valoare, trisulfura de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
calcul simplu ne arată că din cele 500.000 tone aflate în haldele de la Flotila centrală se pot obține, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume amețitoare - preiau cifra din raportul băimărean: 341.890 mi euro!! Și chiar dacă aurul și argintul recuperate din haldele Maramureșului nu reprezintă decât 20% din această sumă, să recunoaștem că averea din deșeurile minelor aurifere este uriașă, putând să acopere datoriile externe ale României - așa cum s-a întâmplat, de pildă, cu celebrul zăcământ de la Comstock din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
a sec. al XIX-lea, care a echilibrat balanța comercială a SUA în acea vreme. Or, noi și urmașii noștri nu avem moștenire din istoria milenară a mineritului doar haldele maramureșene (cu 10-12 g aur per tonă și 50 g argint per tonă), ci și pe cele de la Roșia Montană (2 g aur și 15 g argint per tonă), și Certej - Deva (8-10 g aur și 150 g argint per tonă). Adica: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
noi și urmașii noștri nu avem moștenire din istoria milenară a mineritului doar haldele maramureșene (cu 10-12 g aur per tonă și 50 g argint per tonă), ci și pe cele de la Roșia Montană (2 g aur și 15 g argint per tonă), și Certej - Deva (8-10 g aur și 150 g argint per tonă). Adica: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă.” Eroii cercetării științifice din Maramureș sunt dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
doar haldele maramureșene (cu 10-12 g aur per tonă și 50 g argint per tonă), ci și pe cele de la Roșia Montană (2 g aur și 15 g argint per tonă), și Certej - Deva (8-10 g aur și 150 g argint per tonă). Adica: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă.” Eroii cercetării științifice din Maramureș sunt dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Năftănăilă și neobositul meu prieten, dr. ing. Vasile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
acum, este sesizată și mass media, după o primă relatare a problemei la postul educațional TV România de Mâine. Fac fixarea temei - așa cum am învățat la cursurile de pedagogie - o fac pentru politicieni: Pentru 1 kg aur și 5 kg argint extrase din haldele de pirite se consumă 0,7 t tiosulfat de sodiu, între 0,2 și 0,9 t var, 0,02 t NaOH, 0,5 t sulfat de amoniu și „activatori” circa 0,03 t. În total, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
de a scrie acest eseu sau despre provocarea de a-ți împrăștia gândurile pe o bucată de hârtie în general. Aș putea să vă spun și eu câteva lucruri despre teama de a deschide un suflet ferecat cu lacăt de argint și a lăsa să iasă un șuvoi nestăvilit de emoție în stare pură sau despre momentele în care muza inspirației te părăsește, în care foaia rămâne albă și se uită insistent la mâna ta neputincioasă. Prefer însă ca astăzi să
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
la propunerea generalilor Hubert Loizillon[8] și Ghe. Negrescu[9], membru pionier al Asociației Aeronautice Internaționale „Vieilles Tiges” (din octombrie 1976); iar în iunie 1977, imediat după stabilirea sa la Paris la invitația aceleiași asociații, este onorat cu „Medalia de argint a orașului Paris”, aceasta fiindu-i înmânată de însu și Jacques Chirac, în acea vreme primar al Parisului. Generozitatea primirii pe care Franța i-a rezervat-o la apusul vieții l-a făcut s-o considere a doua sa patrie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
Botoșani, acad. Mihai Compoi, reputat eminescolog, a salutat distinsa adunare, exprimându-și părerea de rău că starea sănătății nu i-a permis să ajungă și pe 11 iunie 2016, la festivitatea decernării Premiilor Eminescu “Teiul de Aur” și “Teiul de Argint” ale Editurii Geea Botoșani, conduse de Elena Condrei, dar și gratitudinea față de organizatori și de membrii juriului care i-au acordat la actuala ediție, a XV-a, “Teiul de Aur” pentru Literatură, și, de asemenea, față de Lucia Olaru Nenati, autoarea
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
cu optimism, toate speciale. Și dacă critică ce i se pare nelalocul lui în societatea din țară acum, nu uită să accentueze și lucrurile frumoase și bune care ne caracterizează ca români (mamele care se dăruiesc copiilor, doctorul pentru care arginții n-au valoare, etc.). Sunt mai multe lucruri despre care vorbește Lucia în Scrisori din prezentul meu pe care le împărtășesc întru totul cu ea, precum convingerea că și bucovinenii și basarabenii sunt români și trebuie integrați în cultura noastră
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]