1,444 matches
-
ambele cazuri, mișcarea este aceeași din moment ce este vorba de a porni de la niște premise (date, Fapte) pe care nu le-am putea admite fără a admite și cutare sau cutare concluzie-aserțiune (C). Între cele două, trecerea este asigurată de "demersuri argumentative" care iau forma unor înlănțuiri de argumente-dovezi corespunzătoare fie suporturilor unei legi de tranziție, fie unor micro-lanțuri de argumente sau unor mișcări argumentative încastrate. Pornind de la modelul lui S. E. Toulmin (1958) pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fără a admite și cutare sau cutare concluzie-aserțiune (C). Între cele două, trecerea este asigurată de "demersuri argumentative" care iau forma unor înlănțuiri de argumente-dovezi corespunzătoare fie suporturilor unei legi de tranziție, fie unor micro-lanțuri de argumente sau unor mișcări argumentative încastrate. Pornind de la modelul lui S. E. Toulmin (1958) pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a fost primul care l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tranziție, fie unor micro-lanțuri de argumente sau unor mișcări argumentative încastrate. Pornind de la modelul lui S. E. Toulmin (1958) pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a fost primul care l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19 Această schemă trebuie completată în lumina unui principiu dialogic care ne permite să ținem cont de posibile restricții: Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. Argumentația
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19 Această schemă trebuie completată în lumina unui principiu dialogic care ne permite să ținem cont de posibile restricții: Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. Argumentația este astfel inseparabilă de polemică. A apăra o teză sau o concluzie se reduce întotdeauna la a apăra împotriva altor teze sau concluzii, tot așa cum a intra într-o polemică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de a fi supusă refutației este, după părerea mea, una dintre caracteristicile sale fundamentale și o distinge net de demonstrație sau deducție, care, în interiorul unui sistem dat, se prezintă ca irefutabile. (Moeschler 1985: 47) Am propus să se dea secvenței argumentative prototipice complete o formă care lasă loc contra-argumentației: Schema 20 Această schemă nu are o ordine liniară obligatorie: (noua) teză (P. arg 3) poate fi formulată încă de la început și reluată sau nu de o concluzie care o întărește la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
anterioară (P. arg 0) și consolidarea (P. arg 2) pot fi subînțelese. Această schemă comportă de fapt două nivele: - Justificativ (P. arg 1 + P. arg 2 + P. arg 3): la acest nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet al legendei unei fotografii din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul lui § 5, cap. 4, este un bun exemplu de organizare periodică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet al legendei unei fotografii din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul lui § 5, cap. 4, este un bun exemplu de organizare periodică legată, atît de elaborată, încît se apropie mult de o secvență
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet al legendei unei fotografii din presă pe care l-am studiat la sfîrșitul lui § 5, cap. 4, este un bun exemplu de organizare periodică legată, atît de elaborată, încît se apropie mult de o secvență argumentativă elementară: T62 [e1] Dominique Perret, schior extrem: "[e2] [neg.C] Noi NU sîntem niște kamikaze sinucigași: [e3] [F1] DESIGUR, ne asumăm riscuri, [e4] [F2] DAR ele sînt calculate". Dacă aplicăm T62 la schema 19, vedem că P. arg 4 este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e2] [neg.C] Noi NU sîntem niște kamikaze sinucigași: [e3] [F1] DESIGUR, ne asumăm riscuri, [e4] [F2] DAR ele sînt calculate". Dacă aplicăm T62 la schema 19, vedem că P. arg 4 este locul de inserție a unei noi mișcări argumentative (consolidată cu principiile Pp1 și Pp2 și sprijin pe bazele B1 și B2): Schema 21 Aserțiunea dintre ghilimele, cum s-a văzut, este o întreprindere de reluare, de către locutor, a definiției implicite a lui "noi" ca "sportivi de extrem" care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asuma riscuri înseamnă a-ți risca viața [B1], iar a-ți risca viața voluntar este un comportament sinucigaș comparabil cu cel al japonezilor din cel de al doilea război mondial [Pp1]. În schimb, înlănțuirea se referă, prin mijlocirea unui DAR argumentativ, la restricție. Dacă a-ți asuma riscuri (F1) este un comportament sinucigaș (C), a-ți asuma riscuri calculate, ca un profesionist, corespunde unui "cu condiția să... / numai dacă..." exemplar. Faptul F2 de a calcula riscurile [e4] antrenează non-C (nu este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
C), a-ți asuma riscuri calculate, ca un profesionist, corespunde unui "cu condiția să... / numai dacă..." exemplar. Faptul F2 de a calcula riscurile [e4] antrenează non-C (nu este un comportament sinucigaș, chiar dacă nu pot fi eliminate toate pericolele [e2]). Schema argumentativă a lui T62 poate fi explicată mai clar prin modelul de bază al secvenței argumentative. Enunțul [e2] respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dacă..." exemplar. Faptul F2 de a calcula riscurile [e4] antrenează non-C (nu este un comportament sinucigaș, chiar dacă nu pot fi eliminate toate pericolele [e2]). Schema argumentativă a lui T62 poate fi explicată mai clar prin modelul de bază al secvenței argumentative. Enunțul [e2] respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o putem numi inserată. În absența unei consolidări explicite a inferențelor care duc de la [e3] la concluzia neexprimată (C
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o putem numi inserată. În absența unei consolidări explicite a inferențelor care duc de la [e3] la concluzia neexprimată (C) fapt dezvoltat, bănuim, în interviul însoțit de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este vorba de o suită de trei perioade descriptive urmate de o perioadă argumentativă care se compune dintr-o concluzie [D2], introdusă prin ȘI ASTFEL (și merită astfel să nu le lipsească pîinea pe care au semănat-o) și printr-un argument [D1] (îi scutesc pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
merită astfel să nu le lipsească pîinea pe care au semănat-o) și printr-un argument [D1] (îi scutesc pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască). Segmentul periodic D formează o secvență argumentativă cuprinzătoare care îi încredințează segmentului [A] (vezi niște animale sălbatice [...] cu o dîrzenie nebiruită) rolul de enunț al unei teze anterioare (care afirmă animalitatea țăranilor), iar celorlalte două perioade un rol de consolidare a trecerii de la argumentul [D1] la concluzia
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o dîrzenie nebiruită) rolul de enunț al unei teze anterioare (care afirmă animalitatea țăranilor), iar celorlalte două perioade un rol de consolidare a trecerii de la argumentul [D1] la concluzia [D2]. Putem rezuma astfel ansamblul lui § 128 sub forma unei secvențe argumentative canonice: Teză anterioară P. arg 0 PdV1 al lui TU [A] // RESPINGERE Propoziție p [D1] [regulă cauzală de trecere] Propoziție q [D2] Argumente P. arg 1 Consolidare cu PdV2 în [B și C] Concluzie Trecere de la un sentiment de Milă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
regulă cauzală de trecere] Propoziție q [D2] Argumente P. arg 1 Consolidare cu PdV2 în [B și C] Concluzie Trecere de la un sentiment de Milă Teză nouă la indignare și la Dreptate P. arg 3 P. arg 2 Această mișcare argumentativă transformă descrierea țăranilor în pledoarie împotriva mizeriei satelor (gen retoric judiciar, sprijinit pe indignare). Revenirea la PdV inițial al lui TU (un fel de teză anterioară) este un apel la schimbare socială (teză nouă). Primele trei perioade fac apel la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
așa fel încît lumea să fie văzută de potențialul cititor-auditor conform cu credința propusă de enunțător. A. Rabatel își încheie analiza prezentativelor printr-o observație care merge mult mai departe decît utilizările narative pe care le descrie: Prezentativele manifestă o forță argumentativă indirectă de temut, deoarece [...] ne (pe noi, cititorii) invită să împărtășim cu focalizatorul inferențe desprinse din observarea faptelor, asupra lumii evidențelor, despre care știm că nu sînt chiar atît de eficace decît atunci cînd sînt împărtășite, fără știrea noastră. (2001
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3] și "morală a povestirii" comportă un conector DACĂ specific inducției de tipul [DACĂ p ATUNCI q]: " DACĂ într-o zi voi avea responsabilități [p], nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "Ne-au înșelat" [q]". Acest DACĂ argumentativ diferă de DACĂ explicativ pe care-l întîlnim în (75e): "DACĂ, în adîncul meu [...], DACĂ în adîncul meu am încredere în voi [p], ACEASTA E PENTRU CĂ [...] veți face alegerea bună pentru Franța [q]". Aceste două utilizări ale lui DACĂ diferă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
necesită o întrerupere a dialogului și stabilirea unor zone discursive de tranziție. Cf. schema 18). Insertarea secvențelor descriptive este supusă unor reguli comparabile și aceasta duce, cel mai adesea, la o dialogizare a procedurii descriptive (T67). Insertarea secvenței explicative și argumentative pare mai suplă, comportamentele argumentative și explicative fiind integrate mai ușor în co-construirea unui text dialogal. Pluri-gestionarea conversației are totuși consecințe asupra întinderii în general limitată a secvențelor-replici monologale. În discursurile scrise, în schimb, cele cinci tipuri de bază se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și stabilirea unor zone discursive de tranziție. Cf. schema 18). Insertarea secvențelor descriptive este supusă unor reguli comparabile și aceasta duce, cel mai adesea, la o dialogizare a procedurii descriptive (T67). Insertarea secvenței explicative și argumentative pare mai suplă, comportamentele argumentative și explicative fiind integrate mai ușor în co-construirea unui text dialogal. Pluri-gestionarea conversației are totuși consecințe asupra întinderii în general limitată a secvențelor-replici monologale. În discursurile scrise, în schimb, cele cinci tipuri de bază se află la egalitate chiar dacă, desigur
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Maiestatea Sa îi cinstește pe oamenii de litere, nu pot avea nici un alt sprijin mai îndreptățit și mai prielnic decît în domnia-ta, Monseniore, căruia îi sînt pe deplin îndatorat pentru cea pe care am avut-o mai înainte. <3-CORPUL ARGUMENTATIV AL SCRISORII> Nu am meritat-o niciodată, însă cel puțin m-am silit să nu fiu cu totul nevrednic de ea prin felul în care am întrebuințat-o. Nu am folosit-o deloc pentru trebuințele mele, ci ca să-i țin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau dialogal. Conceptul de "dominantă", pe care-l aplicăm aici la caracterizarea globală a textelor, a fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către Bally și Jakobson. Acest concept are o mare importanță în Traité de stylistique
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]