2,248 matches
-
nu e nevoie ca acestea să corespundă întru totul realităților probate documentar), cu nenumărate inserte ale unor rememorări de momente cruciale din trecut, ale unor prieteni și prietenii, ale unor trăiri afective sau angajamente sociale etc., totul cu acribia unui arheolog care caută a reconstitui, din imaginație, după frânturi de ziduri, cetatea de odinioară, sau mai bine, a unui antropolog care, descoperind scheletul unui animal preistoric, caută să pună pe acesta carnea și blana/pielea potrivită pentru a obține (?!) imaginea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cunoaștere a epocii", iar în ceea ce privește readucerea în actualitate a postumelor, Dan Mănucă atrage atenția asupra faptului că editoarea "le grupează după un criteriu" ce "contribuie la reconstituirea a ceea ce am putea numi stilul psihologic sau ideatic. Procedeul este acela al arheologului, care nu numai că nu neglijează contextul, dar îl folosește cu larghețe pentru a-și defini obiectul cercetării. Datorită acestui fapt, editoarea a putut realiza lecțiuni corecte, extrem de dificile pentru cine nu cunoaște ansamblul operei eminesciene [...]. Lecțiunea Aureliei Rusu este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fost casa din Histria, un autohton ori un grec, dar acela a podit-o cu câteva sute de gâturi de amforă recuperate. Oricum, locul Își spunea cuvântul. Există o mare deosebire Între ceramica autohtonă și cea romană. Dacă ultima, vorba arheologilor, e făcută dintr’o pastă fină, cea autohtonă e dintr’o pastă grosieră. De ce? Pentru a nu crăpa În timpul uscării, În argilă trebuie adăugat un așa-numit degresant. Ceramica romană, realizată În condiții industriale, folosea În această calitate nisipul. Cea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
păstra și transporta nu rezerve, ci marfă. Evoluția ceramicii, care a atins performanțe atât ca dimensiuni - ca de exemplu acele vase de câte doi metri cubi pe care oricine le poate vedea la Constanța - cât și complexitate - și aici un arheolog ar putea susține și mai bine cauza - a fost limitată de o altă tehnologie, mai bună, aceea a sticlei. Mai bună, pentru că a oferit o etanșeitate perfectă, dar și posibilități de modelare deosebită - un exemplu e aparatura de laborator, uneori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unei cauze chimice, colo uneia mecanice, dincolo uneia sociale ș.a.m.d. Totul e să le observăm și să reacționăm, evident În cunoștință de cauză. Nu putem obliga omul să nu lase nici o urmă pe unde calcă. În fond, dacă arheologii nu duc lipsă de obiectul muncii e pentru că omul a lăsat dintotdeauna gunoaie În urma sa. Iar când dorim să facem ceva bun, cel puțin așa consider eu demersurile mele, utilizăm hârtie, undele cu frecvența de 1053 kHz și becul la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
naturii Încă un alt spațiu, doar pentru a-l murdări. Avem, În interiorul orașelor, destule maidane pentru a nu cere naturii loc de bidonville la periferie. Desigur, producem astăzi piesele arheologice ale viitorului. Doar că trebuie să avem grijă, căci dacă arheologii de astăzi sapă metri cubi de pământ pentru a găsi un ciob, s’ar putea ca aceia viitori să scormone tot atâtea fiare pentru un pumn de pământ. Să ne amintim, atunci când așternem o temelie ori un trotuar, că dedesubt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
circumferinței? Cine a văzut - a sacris - lumea ca alchimiștii, Haos al materiei prima ce trebuie să sufere transmutația și imolarea, apoi Mysterium Coniunctionis, căutând Piatra Filosofală și aspirând către Marea Operă? Minunile Curții-de-Argeș Se văd trei, însă există dispute între arheologi cum că ar fi mai multe monumente construite pe temeliile celor preexistente. Sunt celebrări în piatră ale dorului de Dumnezeu al românilor: ruina Bisericii Sân Nicoară, Biserica Domnească Sf. Nicolae și Biserica episcopală, numită și Mănăstirea Curtea de Argeș. Acestea sunt monumentele
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
corespundea celui mai simplu și mai vechi model arhitectural religios. Cea de-a doua biserică, ce se găsește în interiorul curții domnești, s-a înălțat, se pare, pe ruinele unui mai vechi lăcaș de cult din secolul XIII , fapt relevat de arheologi, care au confirmat că molozul provenit de la biserica din incinta curții, ruinată în 1330, a fost risipit în jurul noii biserici Sf. Nicolae Domnesc și în fața turnului intrării, în 1351-1352. Noul lăcaș, conservat până astăzi în stare bună, ctitorie începută de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
leneși, alcoolici, promiscui, avari, cinici sau mincinoși. Dacă sunt sau nu așa rămâne o chestiune empirică, asupra căreia nu avem nicio perspectivă, și în timp ce, fără îndoială, ar fi interesant și educativ să comparăm politicienii cu (să spunem) arhitecții, artizanii, academicienii, arheologii, anesteziștii, astronauții, șoferii de ambulanță sau contabilii asupra oricăreia dintre aceste variabile, nu acesta a fost scopul nostru. Ceea ce știm cu siguranță din sondajele de opinie făcute în Regatul Unit este că percepția publică asupra politicienilor este proastă: ei se
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
și a numeroase studii istorice, filologice și arheologice, m-a vizitat la redacție, cerându-mi informații cum și unde poate vedea palimpsestele descoperite de colaboratorul nostru și cărora le supunea toată grija și atenția reputației sale de istoric, filolog și arheolog. În Noua Revistă Română din 4 mai 1914 a apărut reprodu cerea capacului de pe cutia cu Crema Simbolică Minulescu, marca Trei Corăbii, depozit general Terasa; cremă capabilă, spune notița redacțională, „să lustruiască ghetele intelec tua lității noastre poetice“, cu observația
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau să-i lași săși vadă de drumul lor în viață? Hâncu a tăcut malc și noi ne-am văzut de drumul nostru în viață. Peste ani, Mitică Vâlceanu, pe care abia aștept să-l revăd, a devenit un excelent arheolog, azi undeva prin Statele Unite sau Germania, Tavi Loghin a ajuns un foarte apreciat profesor universitar de drept, decan si prorector la Universitatea din Iași iar eu am terminat cu Diplomă de Merit, Institutul de Medicină si apoi doctoratul. Tot tata
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
turistică“ o depășește pe a tuturor din regiune, este Machu Picchu, care În limba indigenă Înseamnă Muntele Vechi. Numele este rupt complet de așezarea care i-a adăpostit În interiorul ei pe ultimii membri ai unui popor liber. Conform lui Bingham, arheologul (nord-american) care a descoperit ruinele, locul reprezenta mai mult decît un refugiu Împotriva invadatorilor, era așezarea originară a rasei dominante quechua și o locație sacră pentru ei. Mai tîrziu, În perioada cuceririi spaniole, a devenit și ascunzătoarea armatei Învinse. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
decît un refugiu Împotriva invadatorilor, era așezarea originară a rasei dominante quechua și o locație sacră pentru ei. Mai tîrziu, În perioada cuceririi spaniole, a devenit și ascunzătoarea armatei Învinse. La o primă vedere, se observă indicii care arată că arheologul menționat mai sus avea dreptate. În Ollantaytambo, de exemplu, cele mai importante construcții defensive sînt Îndreptate În partea opusă locului unde se află Machu Picchu, chiar dacă versantul din spate nu e destul de abrupt pentru a asigura o apărare eficientă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lui Machu Picchu au dat dovadă de Înțelepciune cînd au ales acest loc. În realitate, nu prea contează care sînt originile primitive ale acestui oraș. În orice caz, cel mai bine e să lași dezbaterile pe acest subiect În seama arheologilor. Oricum, ce este important și incontestabil este că aici am găsit cea mai pură exprimare a celei mai puternice rase indigene din cele două Americi - neatinsă de o civilizație cuceritoare și plină de comori imense și evocatoare, păstrate Între pereții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lor confortabile nu pot decît să bănuiască condițiile În care trăiesc acești indieni, din frînturile pe care le prind În timp ce depășesc În viteză trenul nostru care s-a oprit pentru a-i lăsa să treacă. Pentru că Întîmplarea a făcut ca arheologul american, Bingham, să fie cel care să descopere ruinele și apoi să-și prezinte descoperirea În articole ușor accesibile publicului larg, ceea ce Înseamnă că Machu Picchu este acum foarte cunoscută În nord și că majoritatea nord-americanilor care vizitează Peru vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
altceva nu merită văzut.) Muzeul de arheologie din Cuzco este destul de sărac. CÎnd autoritățile și-au deschis ochii și și-au dat seama că imensele comori era scoase din țară prin contrabandă, era deja prea tîrziu. VÎnători de comori, turiști, arheologi străini, absolut oricine era interesat cît de puțin de acest subiect, au jefuit În mod sistematic acestă regiune, iar autoritățiile nu au mai putut să adune pentru muzeu decît ceea ce mai rămăsese: realmente doar resturile. Chiar și așa, pentru oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
după câ teva lecții le cream iluzia că pot cât de cât să se descurce în meandrele limbii ruse. Printre elevele de care îmi amintesc cu simpatie erau doam na Lafcadi, fiica lui Ion Luca Caragiale, și doamna Zirra, soția arheologului cu care aveam să colaborez mult mai târziu, în perioada carierei mele cinematografice. Tecuci, 27 august 1952 Dragă Mihai și dragă Pierre (sau invers), Îmi pare rău că atunci când mă veți căuta (sper), veți găsi în locul meu numai foaia asta
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mă prefera pe mine ca asistent de regie... Până la terminarea facultății și după terminarea ei, am lucrat cu dânsul la toate filmele sale. Iulie 1956 În calitate de asistent al lui Bostan la Histria. Uluit de pitorescul peisajului și al grupului de arheologi: Vlad Zirra (soțul fostei mele eleve de la Institutul Cantacuzino), 228 familia Pippidi, Petre Alexandrescu (Petruț), Alexandru Vulpe, Radu Florescu, Aurelian Petre și alții, și alții, și alții... Dar tot acest amalgam de impresii inedite doar din loc în loc și din
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și tot mai emoționat, amintindu-mi perioada fascinantă și neprihănită a copilăriei apusă pentru totdeauna, însă păstrată surprinzător de proaspătă și de reală într-un colț al creierului meu ca în picăturile rășinoase și colorate ale chihlimbarului descoperite de neobosiții arheologi dornici să ne aducă în prezent fragmente din trecutul bine conservat. "Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea; ca mâine peste inimi va izbuti tăcerea, și n-om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fiind coleg de facultate cu Pricopiuc Varuca, de la Liceul „Elisabeta Doamna”. Studiile superioare de la Universitatea din București și practicile făcute pe diferite șantiere ale unor obiective istorice, îndrumat de personalități de seamă, au fost un bun prilej pentru formarea viitorului arheolog. Imediat după absolvire a fost angajat la Institutul de Arheologie București. A lucrat ca arheolog - cercetător, mai întâi la Șantierul arheologic de la Histria, unde s-au făcut unele descoperiri importante, printre care și marea necropola tumulara, la care a participat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
din București și practicile făcute pe diferite șantiere ale unor obiective istorice, îndrumat de personalități de seamă, au fost un bun prilej pentru formarea viitorului arheolog. Imediat după absolvire a fost angajat la Institutul de Arheologie București. A lucrat ca arheolog - cercetător, mai întâi la Șantierul arheologic de la Histria, unde s-au făcut unele descoperiri importante, printre care și marea necropola tumulara, la care a participat direct și Valceanu Dumitru. Descoperirile, din săpăturile arheologice de la Histria, făcute printre alții și de către
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
întâi la Șantierul arheologic de la Histria, unde s-au făcut unele descoperiri importante, printre care și marea necropola tumulara, la care a participat direct și Valceanu Dumitru. Descoperirile, din săpăturile arheologice de la Histria, făcute printre alții și de către colegul nostru, arheologul Valceanu Dumitru, sunt precizate astfel în revistă muzeelor: ...„Ajunge să menționam aici, pe scurt, deschiderea unor sectoare de lucru într-una din zonele sacre ale orașului grecesc (care a beneficiat de colaborarea, printre alții, a lui D.M. Pippidi, a Gabriellei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
DUMITRU (1934-2002), general și jurist... 252 79. POPOVICI, TIBERIU (1924-2001), artist liric și profesor........................................................... 254 80. PORUMBESCU, NICOLAE (1918-1999), arhitect...... 256 81. POTERAȘU, FLORIN MIHAI(1941-2001), inginer constructor....................................................... 260 82. PRUNĂ, TIBERIU (1936-2003), psiholog................. 263 83. PUȘCAȘU, N. NICOLAE (1933-2002), arheolog......... 265 R 84. RADINSCHI, CONSTANTIN (1920-2003), pictor...... 268 85. RUGINĂ, LUCIAN (1937-1995), inginer zootehnist.... 273 86. RUGINĂ, VALERIU (19262003), medic................. 275 87. RUSANOVSCHI, VASILE (1929-1999), inginer agronom.......................................................... 279 S 88. SAVIUC, VICTOR (1929-1999), inginer electrotehnic.. 281 89. SELMICIU, IOSIF (19091972
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea Iași. REFERIRI ARTICOLE: -DAFINOIU, I. și STAN, A., Prof.dr Tiberiu Prună. Necrolog, Iași februarie 2003, 4p. mss (în arhiva autorului) -PRUNĂ, TIBERIU, Memoriu de titluri și lucrări, Iași 2003, 10p. PUȘCAȘU, N. NICOLAE (1933-2002) ARHEOLOG Personalitate de seamă a arheologiei ieșene, Nicolae N. Pușcașu și-a legat numele de istoria medievală a orașului Iași, luptând pentru păstrarea vestigiilor acestuia. S-a născut la 4 decembrie 1933 la Onești unde a urmat școala primară. A absolvit
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Voroneț (1964-1965); Biserica Mănăstirii Putna (1968-1971); Biserica Mănăstirii Dobrovăț, județul Iași (1974-1975) etc. În 1973 a beneficiat de o bursă de studii a statului francez la Centrul de Studii ale Civilizației Medievale de la Poitiers. Din martie 1975 a lucrat ca arheolog la Complexul Muzeal Național Moldova din Iași și al Oficiului pentru Patrimoniu Național. Din punct de vedere arheologic, orașul Iași a beneficiat mult de prezența arheologului Nicolae Pușcașu, prin faptul că, în anii pe care îi putem numi „perioada Pușcașu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]