2,292 matches
-
o măsură mai mică sau mai mare, tipul literar al baladei, în varianta Alecsandri. D. rămâne nestrămutat pe poziția sa, argumentată repetat: „Miorița este o creație străveche vrâncenească, generată de realități ale vieții păstorești arhaice, care au dat naștere unui arhetip Mioara”. Peste acest arhetip s-au altoit, în numeroase texte, teme din varianta Alecsandri: „însurătoarea alegorică” și „cadrul păstoresc”. Culegeri: Ținutul Vrancei, București, 1930; Folklor din Râmnicul Sărat, I-III, Focșani, 1933-1948; Reflexiuni despre cântecul și versul popular, Focșani, 1946
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
sau mai mare, tipul literar al baladei, în varianta Alecsandri. D. rămâne nestrămutat pe poziția sa, argumentată repetat: „Miorița este o creație străveche vrâncenească, generată de realități ale vieții păstorești arhaice, care au dat naștere unui arhetip Mioara”. Peste acest arhetip s-au altoit, în numeroase texte, teme din varianta Alecsandri: „însurătoarea alegorică” și „cadrul păstoresc”. Culegeri: Ținutul Vrancei, București, 1930; Folklor din Râmnicul Sărat, I-III, Focșani, 1933-1948; Reflexiuni despre cântecul și versul popular, Focșani, 1946; Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
din exil, adevărate reculegeri anxioase, folosesc un limbaj diferit față de cel al creației anterioare, tinzând spre arhaicizare ecleziastă sau incluzând construcții metaforice, termeni și sufixări ce respiră aerul de incantație liturgică al poeziei tradiționaliste interbelice. Pasionat de marile mistere, de arhetipuri și de simbolismul hieroglifelor, L. practică un lirism al esențelor și îmbină fervoarea religioasă cu grația formală. SCRIERI: Ora 25, București, 1946; Dresoarea de fluturi, București, 1968; Timpul oglinzilor, București, 1968; Altceva decât umbra, București, 1969; Ninsoarea neagră, București, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
Ce este comunitatea creștină? așa cum arată foarte bine pr. Gheorghe Popa, „comuniunea cu apostolii era fundamentală pentru Biserica primară, întrucât ei reprezentau atât cele 12 seminții ale lui Israel, cât și imaginea Noului Israel, care era comunitatea creștină”. Acesta este arhetipul comunității creștine dintotdeauna. Există trei sensuri date comunității creștine: a) adunare a credincioșilor creștini în jurul lui Hristos la Sfânta liturghie, grupați în apropierea Sfântului Potir. Aici, comunitate înseamnă, în fond, Biserică; b) corpusul celor 12 seminții ale lui israel; c
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
popular, are 250 de imnuri în Rig Veda. „El este eroul prin excelență, modelul exemplar al luptătorilor, adversarul redutabil al populațiilor Dasyu ori Dasa.” Este demiurg, personificare a exuberanței vieții, a energiei cosmice și biologice. Băutor de soma, indra este arhetipul forțelor genezice: declanșează uraganele, stârnește ploaia, comandă apele. Mitul central din Rig Veda este cel în care Indra îl învinge pe Vṛtra, balaurul uriaș care închide apele în „adâncul muntelui”. Este vorba despre motivul mitic universal al confruntării dintre un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Agni. „în Veda, zeul agni reprezintă prin excelență sacralitatea focului, dar el nu se lasă circumscris de aceste hierofanii cosmice și rituale.” asemenea lui Hermes, agni este crainic între cer și pământ. Prin mijlocirea lui, ofrandele ajung la cer. Este arhetipul preotului, fiind numit sacrificator sau capelan. De aceea imnurile care Îi sunt închinate se găsesc la începutul Rig Vedei. Este zeul veșnic tânăr fiindcă renaște cu fiecare foc ritual. Are rol apotropaic: alungă întunericul, îndepărtează diavolii, apără de boli și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
iar pe de altă parte abordările care mizează pe schimbare și context (așa cum se petrec lucrurile în disciplinele istorice).18 Chiar dacă primele abordări, cele structurale, neagă impactul contextului și al timpului asupra schemelor elementare iar celelalte, istorice, neagă însăși existența arhetipurilor, cele două viziuni sunt complementare.19 Robert Segal, o autoritate în domeniu, afirmă tranșant că nici nu există, practic, studiu al mitului propriu-zis, ci studii ale altor domenii, care se aplică și mitului: teorii antropologice (teorii ale culturii în care
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mod subiectiv, tot ceea ce spune, ce face și gândește constituind reacția sa internă la aceste proiecții generale. În abordarea arhetipală, angrenată în siajul lui Jung, conform căreia oamenii operează pe baza aceluiași proces de structurare psihică, nucleul este reprezentat prin arhetipuri, un fel de "amprente primare", care dau formă vieții cotidiene haotice (acestea nu sunt inventate ci experimentate, conținutul fiindu-le personal, însă modelul formativ pe care îl respectă fiind impersonal și universal: sub eul conștient se află subconștientul personal care
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
însă alte idei nonconformiste, care au stârnit de asemenea atât emulație, cât și antipatie. Punctul central al teoriei sale, opoziția dar și complementaritatea dintre "subconștientul colectiv" (comun tuturor, fundamentat pe biologie, exprimat prin marea descoperire sau "invenție" a lui Jung, arhetipul) și "subconștientul individual" (strict personal, determinat sociologic, biografic) a generat o literatură secundară chiar mai bogată decât cea tributară lui Freud. Deși Jung exprimă un punct de vedere romantic, greu digerabil în lumea științifică "tare", riguros metodologică, interpretarea de la care
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
consideră că "miturile și basmele populare nu sunt creația ethosului colectiv ci disimulează principiile unei ordini dictate de voința divină", istoria vizibilă fiind dublată de o alta, în care fiecare dintre noi joacă "rol" secund.171 Mitul nu poate fi arhetip deoarece el este efect și nu cauză, (un "adevăr secund", după formula lui Coomaraswami), Eliade plasându-se în eroare, consideră Lovinescu, atunci când ignoră originea celestă a mitului, "verticalitatea lui solară" fără de care "mitologia este un haos de puerilități, un muzeu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în lumină rețeaua de corelații existente", tabloul liniilor de convergență și similitudinile, pentru că "dincolo de contradicțiile aparente, va apărea astfel ceea ce s-ar putea considera a fi structurile fundamentale ale realității mitice, construite pornindu-se de la aceleași scheme conducătoare, în jurul acelorași arhetipuri, din aceleași imagini și din aceleași simboluri".196 Evident, analiza ar fi incompletă fără viziunea istorică, în completarea sondării mitologice, care să confere o nouă perspectivă, centrată pe eveniment, pe context, pe ceea ce asigură unicitatea evenimentului sau a personajelor. Mitul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
elemente inteligibile, ci prin repetarea mitului însuși, ca "formă redundantă a imaginarului" ce funcționează prin impregnare și înțelegere globală, nu prin descompunere și explicare progresivă, iar în al doilea rând simbioza inextricabilă între nucleul intrinsec și activatorii de sens, invarianți, arhetipuri cu rolul lor generator de forme simbolice.204 Povestirile mitice aparțin unui spațiu-timp figurativ extramaterial, unei lumi imaginale, topica culturală a imaginației mitice bazându-se în profunzime pe schema tripartită a facultăților noastre de reprezentare, cu sufletul plasat între percepțiile
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
În Europa medievală sunt preluate trei importante filoane simbolice (Biblia, antichitatea greco-romană și lumile barbare) din care nimic nu dispare, totul combinându-se și acoperindu-se, dezvoltând noi atribuite simbolice, dar aceasta fără existența unor sisteme simbolice transculturale, sprijinite de arhetipuri. Pentru Pastoureau, totul este determinat cultural, și orice obiect ales pentru investigație trebuie raportat la societatea care îl întrebuințează, în istoria sa și în contextul său precis.219 Se distinge apoi, în analiza mitului, și viziunea materialistă a lui Walter
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sensul duratei lungi a istoriei și în primul rând din perspectiva imaginarului. Este o mitologie programată de foarte multă vreme, înscrisă mai puțin în dialectica unor contradicții de ordin economic și social, cum credea Marx, cât, mai profund, într-un arhetip fundamental al imaginarului, într-o structură mentală durabilă pe care scurgerea timpului nu a erodat-o niciodată. Manifestarea ei caracteristică este refuzul istoriei, al istoriei așa cum se prezintă ea, cu turbulențele și nedreptățile sale. Vârsta de aur, Paradisul terestru, Regatul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
personificări, de tipizări, de "încarnarea ideilor extrase din legăturile sociale, autoritate, ideal"; gândirea politică este provocată să simbolizeze idei și valori, să întărească opinii prin valori complementare asociate, adeziunile ori refuzurile noastre provenind din analogii, idei conotate, nuclee simbolice și arhetipuri subiacente, viața politică favorizând conduite de creație și transmitere de mituri, care servesc drept rezervă de direcție, de grilă de lectură, de "cămin narativ" pentru popor.396 Imaginarul politic este structurat pe trei niveluri: în primul rând este un dat
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pe diferite niveluri de sens, în toate domeniile vieții intelectuale, sociale, morale, religioase, instituind o gândire analogică, în care fiecare lucru real corespunde unuia ascuns, ideal, imuabil.413 Simbolul "mobilizează psihismul în totalitatea lui", determinând participarea subiectivă la interpretare, precum arhetipurile lui Jung, care sunt "modele performante", dotate cu dinamism formativ, cu rol de motor și de unificator în evoluția personalității, conectând individualul la universal, iar miturile sunt "scenarii ale arhetipurilor", care vădesc începutul unui proces de raționalizare: "teatru simbolic unde
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
psihismul în totalitatea lui", determinând participarea subiectivă la interpretare, precum arhetipurile lui Jung, care sunt "modele performante", dotate cu dinamism formativ, cu rol de motor și de unificator în evoluția personalității, conectând individualul la universal, iar miturile sunt "scenarii ale arhetipurilor", care vădesc începutul unui proces de raționalizare: "teatru simbolic unde se desfășoară luptele interioare și exterioare date de om în drumul care îl duce la evoluție și la cucerirea personalității sale. Mitul condensează într-o unică narațiune o seamă de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
povestire literară, sau alteori să se împăneze cu evenimente existențiale, istorice, și să ajungă astfel a-și epuiza înțelesul pregnant în formele simbolice ale esteticii, moralei sau istoriei. Mitul este făcut din pregnanța simbolurilor pe care le pune în povestire: arhetipuri sau simboluri adânci, sau doar simple sinteme anecdotice."422 Mitul este îmbinarea reciprocă dintre imagine și simbol, afirmă Gilbert Durand 423, imaginea, vizuală sau verbalizată, fiind, conform lui Wunenburger, intermediarul între percepție și concept, un "continuum indivizibil între un sens
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sine a dovedit îndeajuns că extirparea miturilor și a simbolurilor este iluzorie. [...] Întreaga această latură a omului, esențială și imprescriptibilă, care se numește imaginație, este îmbibată de simbolism și continuă să trăiască din mituri și din teologii arhaice."431 În ceea ce privește arhetipurile, "tiparele unor serii de fenomene", cum le numește Corin Braga, ele pot fi explicate pe trei paliere: cel metafizic sau ontologic (în texte teologice ori filozofice), în care se consideră esența lor ca fiind obiectivă, depășind ființa umană, fie că
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pun în acord, efectul este colosal (Beatles au apărut exact la momentul potrivit).447 Puterea exemplarității antichității greco-romane și-a dobândit întreaga forță după Renaștere, și operează o transformare a existenței individuale în paradigmă și a unui personaj istoric în arhetip, chiar și dincolo de intențiile pedagogice. Eroii, imaginari sau nu, joacă un rol important în formarea adolescenților europeni (personajele romanelor de aventuri, eroii de război, gloriile cinematografului etc.), toți prelungesc o mitologie iar actualitatea lor denunță un comportament mitologic: "imitația arhetipurilor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
arhetip, chiar și dincolo de intențiile pedagogice. Eroii, imaginari sau nu, joacă un rol important în formarea adolescenților europeni (personajele romanelor de aventuri, eroii de război, gloriile cinematografului etc.), toți prelungesc o mitologie iar actualitatea lor denunță un comportament mitologic: "imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial și de a regăsi "Marele Timp", oricare fie el chiar Timpul mitic al primei manifestări suprarealiste sau existențialiste. [...] Angoasa în fața timpului istoric
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
identifică patru tipuri eroice pe palierul politic: Cincinnatus (bătrânul care revine), Alexandru (cuceritorul), Solon (legiuitorul) și Moise (profetul), orice erou fiind un salvator potențial, care să salveze ori să reclădească fundația, atât prin calitățile sale, cât și datorită "așteptării mitice", arhetipul dovedindu-se mai important și mai influent decât persoana (uneori se pot inventa eroi și când nu e nevoie, iar alteori salvatorul poate fi colectiv evreii, creștinii, națiunea, proletariatul, rasa).450 Trecerea la un alt regim al imaginarului, mai spune
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
direcții, tocmai pentru a sublinia faptul că bogăția semnificațiilor mitului determină nu doar imposibilitatea obiectivării sale, ci și obligativitatea demersului transdisciplinar. La nivelul "particulelor elementare" ale mitului, al simbolurilor care funcționează pe diferite paliere ale conștiinței (pentru unii trimițând la arhetipuri, care pentru alții deloc puțini și deloc de neglijat nu există), mitul se constituie din imagini, ceea nu surprinde, omul fiind o ființă care se definește și există în primul rând vizual. Iar o imagine puternică prezentă în mituri, creație
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
prima bandă desenată modelată pe modelul istoric al teatrului Fig. 20Bandă desenată japoneză pe teme istorice kabuki jidaimono și oferă o perspectivă în cheie marxistă asupra istoriei reale și legendare, prin prisma conflictului dintre clase).709 Manga vehiculează și ea arhetipuri proprii, într-o rețetă de succes: eroul principal (de regulă androgin), ajutorul său (adesea sursă de umor), un personaj feminin atractiv (amanta ori cea care îl îngrijește pe erou), bătrânul înțelept (o permanență în cultura japoneză) și liderul rău, fermecător
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exprimare pentru producătorii locali, care publică însă tot pe modelul de succes american (personaje precum Nelvana creată de către Adrian Dingle, fiica unui zeu nordic care îi subjugă pe eschimoși și luptă împotriva "galbenilor", ori Johnny Canuck, creația lui Leo Bachle, arhetipul eroului armatei canadiene, temut de însuși Hitler).715 După război, cum situația s-a reglementat, banda desenată americană revine și distruge producția autohtonă, iar tinerii desenatori canadieni (mai ales cei de limbă franceză) sunt prinși între modelul american și cel
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]