2,573 matches
-
plece capul înaintea morții și să lase cârma prea timpuriu”. În „Calendarul Glasul Bucovinei” pe anul 1936, în articolul dedicat instalării Înaltpreasfințitului mitropolit Visarion al Bucovinei, colectivul de redacție scria: „Î.P.S. Sa Mitropolitul, a luat locul văduvit al scaunului Arhiepiscopiei Cernăuților..., fiind vrednic urmaș al marelui luptător pentru propășirea bisericii și binele neamului...al blajinului arhipăstor Nectarie, trecut de curând întru cele de veci”. Romulus Cândea, unul dintre biografii lui Nectarie spunea: „ceea ce l-a caracterizat pe Mitropolitul Nectarie a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
au scris despre Nectarie. La biserica veche, părintele Teodor Pădureț, care este paroh în Stulpicani de 32 de ani, a afirmat că este posibil ca sătenii să nu cunoască nimic despre mitropolit pentru că acesta, ocupat fiind cu numeroasele problemele ale Arhiepiscopiei, a rupt oarecum legătura cu satul, vizitându-l destul de rar. Părintele Teodor este mândru, de altfel, că slujește la biserica care a fost începută de Nectarie (lucrare care nu a mai apucat să o termine), în al cărei pridvor este
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Albă, Ismail și Cahul, cu reședința la Ismail. În înființarea acestei eparhii a fost implicat și Guvernul marelui Ion I.C. Brătianu, despre care Ion Rusu Abrudeanu spunea că: „În interesul unei mai bune administrații bisericești în Basarabia,...a înființat pe lângă arhiepiscopia din Chișinău, încă două noi episcopii: prima a Cetății Albe, cu reședința la Ismail și a doua zisă a Hotinului, cu reședința la Bălți”. Nectarie Cotlarciuc a păstorit foarte puțin timp aici, din 1923 până pe 10 noiembrie 1924, când a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Viena: „în suferințele mele grele, doririle de bine ale facultății de teologie îmi servesc de mare mângâiere. Nectarie”. Sunt cuvinte care reflectă dorul după atmosfera senină de altă dată a facultății unde a muncit în pace și fără răvășeală. Situația Arhiepiscopiei Cernăuților la înscăunarea lui Nectarie Cotlarciuc Iată cum era organizată Biserica Română în timpul păstorii lui Cotlarciuc în Bucovina și în primul an de când avea statutul de patriarhie: avea patru mitropolii: a Ungro-Vlahiei (având în frunte pe mitropolitul și patriarhul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ridicarea în rang de patriarhie, Biserica autocefală ortodoxă a României avea 18 eparhii și cinci mitropolii la cele existente deja adăugându-se și mitropolia Basarabiei, iar mitropolia Transilvaniei transformându-se în mitropolia Ardealului, Banatului Crișanei și Maramureșului. Mitropolia Bucovinei cuprindea arhiepiscopia Cernăuților și episcopia Hotinului. Reședința arhiepiscopală din Cernăuți a fost zidită în urma unei încuviințări din 16 noiembrie 1860, piatra de temelie punând-o episcopul Eugenie Hacman. În edificiul principal, în care sunt și birourile Consiliului Eparhial și ale Consistoriului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
noiembrie 1925), Regulament privitor la aplicarea Statutului funcționarilor publici ai Eparhiei Bucovinei (8 octombrie 1926), Regulament pentru înființarea Casei de pensii a Eparhiei Ortodoxe Române, votat în ședința Adunării Eparhiale din 11 octombrie 1926, Regulament intern pentru Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucovinei (9 noiembrie 1926), Regulament pentru înființarea și administrarea fondului de editură al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Cernăuților (14 noiembrie 1926), Regulament pentru organizarea și funcționarea Casei de economii, credit și ajutor a Eparhiei Bucovinei (21 decembrie 1927), instrucțiunile pentru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1926), Regulament pentru înființarea Casei de pensii a Eparhiei Ortodoxe Române, votat în ședința Adunării Eparhiale din 11 octombrie 1926, Regulament intern pentru Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucovinei (9 noiembrie 1926), Regulament pentru înființarea și administrarea fondului de editură al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Cernăuților (14 noiembrie 1926), Regulament pentru organizarea și funcționarea Casei de economii, credit și ajutor a Eparhiei Bucovinei (21 decembrie 1927), instrucțiunile pentru funcționarea serviciilor centrale ale Fondului Bisericesc, pentru administrarea ocoalelor silvice, pentru serviciul de canton
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a cheltuielilor cu privire la păduri, întreprinderi, eparhie se pot vedea din Procesele verbale ale ședințelor Adunării Eparhiale care au avut loc nu la mult timp după decesul lui Nectarie și înscăunarea lui Visarion Puiu, precum și din „Foaia Oficială a Arhiepiscopiei și Mitropoliei Bucovinei”. Participarea la Conferințele Internaționale de la Stockholm, Lausanne și Congresul Lambeth Nectarie Cotlarciuc a fost o personalitate remarcabilă, fiind apreciat în mod deosebit de Sfântul Sinod al Bisericii Române. Acest lucru s-a văzut foarte bine atunci când, dintre
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
noiembrie 1925 a înființat Casa de ajutor reciproc a preoților, iar pentru a înlesni preoților împrumuturi, în caz de dificultăți financiare, a înființat un institut de credit și ajutor al Eparhiei. S-a mai înființat un fond de editură al arhiepiscopiei cernăuțene, s-a introdus instituția de inspectori misionari, care a contribuit la regenerarea vieții religioase și a atmosferei morale din societate. S-a deschis de asemenea la Cernăuți, în incinta Mitropoliei, o școală, un atelier de pictură bisericească, și un
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mai are nicio relevanță. Mai târziu, în anul 1926, apare tot în „Candela”, o altă pastorală, la Sfintele Paști, semnată de această dată „Nectarie din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei. Tuturor credincioșilor creștini din cuprinsul Arhiepiscopiei și Mitropoliei noastre har, milă și pace dela Dumnezeu Tatăl și de la Domnul nostru Iisus Hristos, iară din partea Noastră arhierească binecuvântare și creștinescul salut: Hristos a înviat!” Reținem din această predică ideile cele mai reprezentative: „Veniți deci cu toții de luați
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în Revista Mitropolia Moldovei a unor texte biblice extrase de subsemnatul pentru combaterea fenomenului sectar. A fost un început care a fost repede sugrumat. Un articol despre „Cultul Maicii Domnului” publicat în „Mitropolia Moldovei” a fost reluat și de revista Arhiepiscopie din Constanța și de revista Mitropoliei Banatului. Am predat atunci o broșură cu cele mai importante texte biblice, dactilografiată, care a fost trimisă la Departamentul Cultelor pentru aporbare. Textul a fost aprobat în întregime, ștampilat pe fiecare pagină pentru a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Sfinț itului Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a tipărit la Câmpulungul Moldovenesc, în anul 1991 „Pentu credința strămoșească” partea I, cu un număr redus de pagini, pentru că „tipografia nu avea o mașină de capsat mai puternică”. În anul 1999, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a tipărit o broșură, textul unei conferințe publice, a subsemnatului cu titlul „Idol și icoană”, după care, pasagii din acel text, au fost publicate și de revista Mitropoliei Moldovei ca extrase, sub titlul „Icoana în lumina lui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
semnătura mea un articol de combatere a homosexualității, iar revista „Permanențe” din București a reluat un articol al subsemnatului despre preotul Mircea Vlad, care fusese publicat într-o revistă din Timișoara. .Cu aproape doi ani în urmă am trimis sfintei Arhiepiscopii a Sucevei și Rădăuților, prin părintele consilier Petru Crăciun, câteva exemplare din vechile mele lucrări, aduse la zi, scoase la imprimantă, cu speranța că înalt Prea Sfinția Sa Arhiepiscopul nostru PIMEN va găsi ceva bun de publicat. întrucât n-am primit nici un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de scris, în patru exemplare. Un exemplar l-am predat Sfintei Mitropolii a Moldovei, un altul Sfintei Mănăstiri Putna și unul P.C.Preot Ilie Mândrilă de la parohia Cârlibaba, protopopiatul Câmpulung. Ultimul l-am trimis prin părintele consilier Petru Crăciun Sfintei Arhiepiscopii a Sucevei și Rădăuților incomplet. Dacă „Dicționarul biblic” ar fi fost introdus în calculator, l-aș fi tipărit chiar și dacă pentru plata tipăririi ar fi trebuit să vând apartamentul, singura mea proprietate. La „Problema evreiască” am lucrat de la pensionare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ortodoxă cuprinde astăzi câteva sute de milloane de credincioși botezați și câteva zeci de milloane de credincioși necalcedonieni. În linii mari, structura socială și instituțională a ortodoxiei ar fi următoarea: a) Patriarhia „ecumenică” de Constantinopol. De ea depind diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia de Antiohia cuprinde diaspora arabă creștină; d) Patriarhia de Ierusalim; e) Patriarhia Moscovei. De
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de Sinod, completat sau modificat în acord cu Împrejurările social-politice”. Are un caracter autocefal, adică „nu depinde și nu este subordonată altor forme de organizare religioasă”. Din perspectivă sociologică, organigrama BOR ar fi următoarea: 1) Patriarhia României; 2) mitropoliile; 3) arhiepiscopiile; 4) episcopiile; 5) protopopiatele; 6) parohiile. această organigramă diferențiază BOR de alte Biserici creștine, printre care și Biserica Ortodoxă de Stil vechi. v.9. Biserica Ortodoxă de Stil vechi această Biserică reprezintă o variantă specială a ortodoxiei. Totul a început
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
structură socială foarte riguroasă, menținută neschimbată de-a lungul timpului. Ea presupune existența următoarelor nivele ierarhice și autoritare: a) Papa; b) cardinalii. În sens literal, cardinalul este „supraveghetorul”, „acela care veghează asupra comunității”. El menținea legătura dintre comunitățile creștine; c) arhiepiscopii; d) episcopii; e) prezbiterii (delegații episcopilor); f) preoții. Capitolul VII Protestantismul VII.1. Ideile de bază ale luteranismului imediat după reforma lui Martin Luther din secolul al XVI-lea, Biserica luterană va cunoaște un succes social absolut remarcabil. Se va
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mă aplec pe vreuna, se și deschide o lungă suită de aventuri detectivistice, care costă nu doar timp și răbdare (cele mai prețioase), dar costă la propriu... Asta, a propos de sugestiile delicioase, dar Într-adevăr, ingenioase, cu vizita la Arhiepiscopie sau la Ambasada Sârbă. Am avut deja „n” experiențe cu arhiva Ministerului de Externe, cu Arhivele Statului, cu feluriți supraviețuitori ai cercului de la „Sburătorul”, cu editori ai altor scriitori citați În agendă (spre a elucida titluri neclare și nume de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vă voi spune că de două săptămâni nu reușesc să aflu ce-i cu „sfinții de ghiață” de la 10 mai, care nu sunt de găsit În lucrările de etnografie curente (Îmi spune domnul Datcu, 720 folclorist avizat). Chestiunile de resortul Arhiepiscopiei sau ambasadei nu sunt, cum să spun, esențiale. E extraordinar că mi-ați revelat lecțiunea corectă cu Luizi Călugăra, căci asta era principalul. (E. Lovinescu scrisese, de fapt, „Liuzi Călugări”, i ul având o terminație lungă, În care eu am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
amputarea severă a memoriei orașului. 18 decembrie 1984. Se dărâmă biserica Gherghiceni din piața Socului, cartierul Pantelimon. Și de data aceasta, Patriarhia s-a conformat cu cel mai dezgustător servilism ordinelor Partidului Comunist. După ce la 15 decembrie Primăria Capitalei trimitea Arhiepiscopiei Bucureștiului o adresă prin care se solicita avizul pentru dărâmarea bisericii Gherghiceni, patriarhul Iustin Moisescu se grăbea să convoace un consiliu restrâns și, fără a consulta preotul sau credincioșii parohiei, cel care a fost în 1959 călăul mânăstirilor moldovenești va
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
părinte spiritual (1973-1974), devine lector (1974-1977), profesor (1977-1992), profesor-consultant, conducător de doctorate (1993-2003), numele său rămâne asociat cu biserica Sf. Silvestru din capitală, căreia, începând cu anul 1975, de când primește parohia, îi conferă prestigiul unui important lăcaș cultural-religios. Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștiului (din 1990), se implică în sprijinirea unor proiecte culturale și umanitare, îndeplinind funcțiile de președinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Națională UNESCO, membru fondator și președinte de onoare al Asociației medical-creștine „Christiana
GALERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287137_a_288466]
-
1968; Paul Mihail, Zamfira Mihail, O traducere românească inedită a scrierii religioase spaniole „Desiderie”, MO, 1972, 7-8, 1973, 7-8, 1974, 1-2, 5-6, 1975, 1-2, 1976, 1-2; Paul Mihail, Zamfira Mihail, Geneza manuscrisului românesc „Desiderie”, secolul al XVIII-lea, din Biblioteca Arhiepiscopiei Craiovei, fond „Mitropolit Firmilian”, MO, 1979, 1-3; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului, un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, 355-384; Dario Racanello, La preghiera di Gesù negli scritti di Basilio di Poiana Mărului
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
al Liubei Dimitrieva; 1.I.1901, Ciucur-Mingir, j. Lăpușna - 22.III.1930, Chișinău), poetă. Născută dintr-un tată bulgar (Lazăr Dimitriev) și o mamă grecoaică (Vasilița), a studiat la liceul din Comrat. Stabilindu-se la Chișinău, a fost funcționară la Arhiepiscopie, la Primărie și la Prefectura Poliției. Apărut postum, în 1931, volumul de versuri Crinii Basarabiei demonstrează nu numai o bună stăpânire a limbii române, ci și capacități de construire a unor imagini plastice expresive, rețea metaforică pentru o poezie a
DIMITRIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286777_a_288106]
-
unde a obținut doctoratul cu teza, redactată în limba maghiară, Eminescu. Viața și opera. Studiu asupra unor creații mai noi din literatura română (1895). Învățător, apoi director la Școala Confesională Ortodoxă Română din Orăștie (1890-1891), secretar, consilier și asesor la Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Sibiului (1895-1909), este hirotonit diacon în 1900 și arhidiacon în 1901. În 1902 a fost tuns în monahism cu numele de Miron (numele său mirean de botez era Ilie sau Elie) la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad. În
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Buzău și București. Debutează la revista „Muguri” din Buzău. Redactor al revistelor Patriarhiei Române, bibliotecar al Bibliotecii Sfântului Sinod între 1948 și 1968, A. s-a stabilit în SUA în 1969, activând ca editor și jurnalist în departamentul publicațiilor de pe lângă Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și Canada. În 1971 a înființat Societatea corală și culturală „România”, în Detroit, unde încă din 1968 colaborează la publicația „Credința” cu recenzii, comentarii și prezentări literare. Doi ani mai târziu (1973), în dorința expres afirmată
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]