2,842,792 matches
-
și ideile lor globaliste, pro-atlantiste. Dacă în privința calității umane și intelectuale a celor mai mulți dintre membrii așa-zisei „clase politice” caracterizările deloc flatante ale autoarei corespund realității (excelent este în acest sens pamfletul Don-Juanii politici sau de ce mi-a fost respins articolul de revista Play-Boy), mult mai discutabile sunt pozițiile sale naționaliste și antiglobaliste. E drept, considerațiile Angelei Marinescu în privința chestiunii naționale au fost scrise în primăvara anului 1990, sub impresia tragicelor confruntări de la Tîrgu Mureș. Emoțional, poziția ei este într-un
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
în diverse periodice din țară, proaspăt premiat de Grupul pentru Dialog Social după răsunătoarea concediere, Traian Ungureanu (sau, mai simplu, T.R.U.) debutează cu o carte pe care știu că o aștepta multă lume. Manifestul fotbalist este o culegere de articole publicate, începând cu 1989, în Fotbal Plus, 22, ProSport, Gazeta Sporturilor și Secolul 21. De ce un manifest și de ce fotbalist? Ca orice fenomen, căci e mai mult decât un sport, și fotbalul a generat o seamă de prejudecăți. Sub semnul
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Gazeta Sporturilor și Secolul 21. De ce un manifest și de ce fotbalist? Ca orice fenomen, căci e mai mult decât un sport, și fotbalul a generat o seamă de prejudecăți. Sub semnul unei înțelegeri mai exacte, Traian Ungureanu își așază aceste articole și nimeni altcineva, cred, n-ar fi putut vorbi mai competent și mai convingător. Sportul, în general, ne arată jurnalistul nu este un spectacol izolat, la marginea istoriei și a vieții sociale, ci legat de lucrurile cele mai importante: politică
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
abordată doar din perspectiva divertismentului sportiv, ci și sociologic, politic, ideologic chiar. Traian Ungureanu are prestanța unui... fotbalolog, a unui nou tip de analist care poate interpreta istoria vieții private a ultimului secol doar comentând niște statistici fotbalistice. Într-un articol de câteva pagini, jurnalistul ne arată cum apariția și dezvoltarea fotbalului englez s-a produs în paralel, ca într-un mecanism de determinare reciprocă, cu transformările vieții sociale engleze. În anii ’60 „cultura populară engleză (muzica pop în locul operei și
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Ungureanu are și un imens talent de povestitor. Știe că efectul sporește dacă mesajul este livrat în cadrele unei povestiri și, de aceea, textele lui despre fotbal funcționează după legile purei narațiuni. Cine are răgazul de a privi naratologic aceste articole, va descoperi cât de sofisticat sunt construite. O serie întreagă de strategii narative sunt folosite dezinvolt și cu precizie. La sfârșitul unei scurte monografii a lui Waldir Pereira, celebrul Didi, fotbalist brazilian din anii ’50, jurnalistul recunoaște că nu l-
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
morală, o mică lecție despre viață. Traian Ungureanu este un moralist deghizat în cronicar sportiv. Multe fraze par mici sentințe morale: „Fotbalul rămâne un joc de bărbați tulburați de femei.” Cam ca în literatură. O secțiune distinctă a cărții adună articole despre corupția din fotbalul românesc, despre fenomenul dopajului, tot mai răspândit în ultimii ani, al corupției la nivelul înalt al CIO, FIFA, UEFA sau despre criza morală a gimnasticii românești. Aici, Traian Ungureanu este un analist pesimist, intransigent față de mercantilismul
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
celelalte pivotează. Aici Hahn urmărește în detaliu paralela dintre ceea ce făceau arhitecții și ideile lui Anaximandru despre cum a fost “construit” cosmosul: “Anaximandru identifică forma și mărimea pământului cu un modul de coloană (column-drum). E oarecum surprinzător că în numeroasele articole și cărți ce s-au scris despre Anaximandru, nu dai peste nici un studiu care să fi cercetat tehnicile de pregătire a modulului de coloană.” Urmând această pistă (anume, modul în care modulele de coloană erau pregătite, înainte de a fi angajate
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
Cațavencu, acela pentru care prototipul istoric ar fi chiar C.A. Rosetti. Să recitim o pagină din Caragiale, chiar aceea care-i oferă lui Ibrăileanu premisa tezei sale, și care nu este din piese ori din proză, ci dintr-un articol, Politică și cultură. Caragiale susține că în loc ca statul nostru, „tînăr” și „improvizat”, din epoca lui Cuza și Carol I, să fie „rezultatul natural al societății”, s-a întîmplat ca „societatea să fie produsul artificial al statului.” Și iată pasajul
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
îngheață pe buze. „Ce lume, ce lume!”, exclamăm împreună cu Tipătescu. Mai e nevoie să găsim argumente pentru actualitatea autorului Scrisorii pierdute? Ea ne sare în ochi și nu se poate să nu ne mirăm de orbirea lui Pompiliu Eliade, de la articolul căruia, de acum o sută de ani, am pornit. Avem noi oare nevoie de memorii sau de istorii ca să-l înțelegem pe Caragiale?
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
mai ales din țară, mai puțin din exil și deloc din Basarabia). Volumul I, A-D, a fost încheiat într-o primă formă în 1997, a fost îmbogățit într-o a doua ediție apărută în 2000, astfel încât însumează 183 de articole. Volumul II, E-L, a apărut în 1999 și cuprinde 180 de articole. Volumul III, M-P, tipărit în 2001, înregistrează 184 de scrieri. Ultimul volum, IV, Q-Z, încheie alfabetul cu încă 176 de opere analizate, iar o Addenda îndreaptă
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
I, A-D, a fost încheiat într-o primă formă în 1997, a fost îmbogățit într-o a doua ediție apărută în 2000, astfel încât însumează 183 de articole. Volumul II, E-L, a apărut în 1999 și cuprinde 180 de articole. Volumul III, M-P, tipărit în 2001, înregistrează 184 de scrieri. Ultimul volum, IV, Q-Z, încheie alfabetul cu încă 176 de opere analizate, iar o Addenda îndreaptă omisiunile completând sumarul cu încă o sută de titluri noi. Repertoriul de opere
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
aproximativ zece ani de muncă efectivă, încheiată cu succes. Coordonatorul, în cuvântul introductiv, este pe deplin conștient de relativitatea și de perfectibilitatea lucrării, prin modificările posibile de sumar, prin restrângeri sau amplificări, prin inevitabila subiectivitate a selecției, prin redimensionarea unor articole sau prin reorganizarea sumarului, incluzând articolele din anexa volumului IV la locul potrivit în ordinea alfabetică. Ne putem aștepta în curând la o formă mai închegată și cursivă, după ce vor fi preluate toate observațiile făcute în presă. Ar fi necesară
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
încheiată cu succes. Coordonatorul, în cuvântul introductiv, este pe deplin conștient de relativitatea și de perfectibilitatea lucrării, prin modificările posibile de sumar, prin restrângeri sau amplificări, prin inevitabila subiectivitate a selecției, prin redimensionarea unor articole sau prin reorganizarea sumarului, incluzând articolele din anexa volumului IV la locul potrivit în ordinea alfabetică. Ne putem aștepta în curând la o formă mai închegată și cursivă, după ce vor fi preluate toate observațiile făcute în presă. Ar fi necesară, în general vorbind, reintroducerea referenților de
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
scriitorilor români, într-o adevărată odisee povestită în jurnalul său, ne imaginăm ce cheltuială de energie intelectuală și fizică implică și acest Dicționar analitic de opere..., ce angajare afectivă și... managerială presupune, cât timp alocat pentru revizia științifică a tuturor articolelor. Cel puțin trei motive îl recomandau în mod deosebit pe Ion Pop pentru o asemenea muncă de coordonare: autoritatea științifică incontestabilă în domeniul criticii și istoriei literare; apoi, capacitatea stimulatoare, organizatorică și de coagulare a colectivului, experiență pe care o
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
Horea Poenar, Lionel Decebal Roșca, Călin Teutișan, Mihaela Ursa, sau foarte tineri - Laura Lazăr-Zăvăleanu, Nora Rebreanu Sava, colaboratoare numai la volumele III și IV, Andra Bruciu Ivan și Ovidiu Mircean, colaboratori numai la volumul IV. Campionul absolut la numărul de articole redactate (111) e nimeni altul decât coordonatorul; 42 de articole are Ștefan Borbély, 39 - Georgeta Antonescu, 38 - Gheorghe Perian, 36 - Călin Teutișan, 31 - Ioana Bot, câte 30 - Laura Pavel și Lionel Decebal Roșca, 29 - Mircea Muthu, iar ceilalți se situează
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
foarte tineri - Laura Lazăr-Zăvăleanu, Nora Rebreanu Sava, colaboratoare numai la volumele III și IV, Andra Bruciu Ivan și Ovidiu Mircean, colaboratori numai la volumul IV. Campionul absolut la numărul de articole redactate (111) e nimeni altul decât coordonatorul; 42 de articole are Ștefan Borbély, 39 - Georgeta Antonescu, 38 - Gheorghe Perian, 36 - Călin Teutișan, 31 - Ioana Bot, câte 30 - Laura Pavel și Lionel Decebal Roșca, 29 - Mircea Muthu, iar ceilalți se situează la o medie de 20-25 de articole, minus ultimii veniți
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
coordonatorul; 42 de articole are Ștefan Borbély, 39 - Georgeta Antonescu, 38 - Gheorghe Perian, 36 - Călin Teutișan, 31 - Ioana Bot, câte 30 - Laura Pavel și Lionel Decebal Roșca, 29 - Mircea Muthu, iar ceilalți se situează la o medie de 20-25 de articole, minus ultimii veniți. Veteranii sunt, în general, mai conciși decât cei foarte tineri, dar nu chiar în toate cazurile. Nu vreau să trag nici un fel de concluzie din dimensiunea articolelor. Observ însă că L. D. Roșca scrie frecvent cele mai
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
iar ceilalți se situează la o medie de 20-25 de articole, minus ultimii veniți. Veteranii sunt, în general, mai conciși decât cei foarte tineri, dar nu chiar în toate cazurile. Nu vreau să trag nici un fel de concluzie din dimensiunea articolelor. Observ însă că L. D. Roșca scrie frecvent cele mai lungi articole. Armonizarea stilurilor individuale rămâne un deziderat niciodată realizabil într-un colectiv atât de mare. Omogenitatea perfectă e o pură iluzie. Coordonatorul nici nu-și propusese o egalizare descriptivă
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
ultimii veniți. Veteranii sunt, în general, mai conciși decât cei foarte tineri, dar nu chiar în toate cazurile. Nu vreau să trag nici un fel de concluzie din dimensiunea articolelor. Observ însă că L. D. Roșca scrie frecvent cele mai lungi articole. Armonizarea stilurilor individuale rămâne un deziderat niciodată realizabil într-un colectiv atât de mare. Omogenitatea perfectă e o pură iluzie. Coordonatorul nici nu-și propusese o egalizare descriptivă într-un „timbru neutru”. A acordat „libertate metodologică și stilistică” diversității lecturilor
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
împlinit. Obiectivul, perfect justificat, ar fi fost mai ușor de realizat cu o echipă omogenă de critici la fel de prestigioși pe plan național, cum era aceea de la Dicționarul scriitorilor români. Este greu de imaginat că se vor impune ca interpretări originale articolele despre romanele lui Camil Petrescu și Mihail Sadoveanu, semnate de Călin Teutișan și L. D. Roșca, aflați la început de drum, demni, totuși, de toată încrederea. Sunt dificil de înfrânt anumite scepticisme (nu ale mele). Aceasta nu înseamnă însă, câtuși
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
Galliero, asaltată de un public femenin febril, și expoziția închinată unui alt tip de madonă, vulgarizată - Marlene Dietrich, a cărei melodie a cucerit încazarmații ultimului război. De fapt, o trecere în revistă a garderobei femeii fatale a secolului 20, de la articolele cele mai intime până la rochia albă somptuoasă având linia unei lebede pe care erau prinse laolaltă, în devălmășie, toate bijuteriile și decorațiile primite înainte și după cel de al doilea conflict mondial, între care și una sovietică... La intrare, la
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
caz oarecum ciudat din literatura americană de azi: al unui critic literar, pe numele lui Dale Peck, care face praf toate cărțile pe care le recenzează. Ba chiar și cărți ale unor clasici, precum Joyce, Faulkner, Nabokov și alții. Tema articolului este „critica agresivă”. Avem și noi așa ceva? Nu prea avem, constată dl Stoian, „în parte pentru că o astfel de atitudine nu este tolerată.” Și ne oferă două exemple: pe foștii noștri colaboratori, Luminița Marcu și Costi Rogozanu. „Încercarea” lor de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
e o recenzie propriu-zisă, cu observații mai mult literare, dar și cu încercarea de a „verifica” dacă și ce anume din impresiile notate zilnic de autoare în jurnal au fost omologate ulterior. În legătură cu Mircea Eliade, apărat de dna Lovinescu după articolul incriminator intitulat Felix culpa al dlui Norman Manea, dl Cernat vine cu unele remarci interesante, care însă pleacă de la premisa greșită că un jurnal e un tratat de istorie. Aceeași premisă la dl Gabriel Andreescu, decis să o lămurească pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
În mod normal, upper-cut-ul recepționat de pesedei din partea Uniunii Europene ar trebui să mă umple de bucurie. Îmi văd confirmate, de la cel mai înalt nivel, toate diagnosticele puse actualei, iresponsabile, puteri. Am scris — și n-am fost singurul — sute de articole pe tema aroganței și orbirii arătate de pesedei. Mare prost trebuie să fii să ignori avertismentele Occidentului, bazându-te doar pe șmecheria tradițională și pe experiența limitată a coruperii sau a “împrietenirii” cu unii funcționari de la Bruxelles ori din alte
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
spiritualității și cauzei românești. Mai mult decât atâta, i-a impulsionat și pe alții să se alăture nobilei cauze românești. Volumul la care ne referim prezintă tocmai un asemenea caz, de emul al lui Gaster, Agnes Kelly. Până la apariția unui articol al lui Mircea Anghelescu, Un folclorist necunoscut. Agnes Kelly Murgoci (în „Transilvania”, 1984, nr. 4), s-a mai semnalat un singur articol despre aceasta, acela al lui Iuliu Moisil, Doamna Agnes Murgoci (în „Natura”, 1930, nr. 6). Originară din Scoția
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]