3,559 matches
-
și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor de autenticitate și legitimitate artistică, captând vibrațiile afective în contextul unei domesticități blânde. Nostalgia copilăriei, melancolia îmbătrânirii, crepusculul sunt evocate prin metafore în
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
codarea (nivelul expresiv) și/sau decodarea (nivelul înțelegerii). Pendefunda et al. (1992) definește afazia ca fiind alterarea capacității de înțelegere sau de evocare a limbajului. Dacă despre vorbire se spune că este un act motor care modulează sunetele și le articulează sub forma cuvintelor, limbajul se prezintă ca o noțiune complexă, ce alege și folosește cuvintele într-un context gramatical, atât scris, cât și oral, în condițiile unei activități cerebrale concentrate. Clasificarea afaziilor: 1) Afazie expresivă - se regăsește în două moduri
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în timpul efortului și după efort. Apneea exercită o influență favorabilă asupra centrilor respiratori. Durata apneei crește în condițiile unui antrenament progresiv, metodic dozat și continuu desfășurat. APOFIZĂ (< fr. apophyse, cf. lat. apophysis - excrescență) - Eminență osoasă prin care un os se articulează cu un os vecin. Putem întâlni: apofize vertebrale, la nivelul vertebrelor; apofiza bazilară, la nivel occipital; apofiza clinoidă, șase proeminențe ososase situate în jurul șeii turcești; apofiza coracoidă, la nivelul omoplatului; apofiza coronoidă a cubitususlui, la nivelul olecranului; apofiza mastoidă și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de întins pentru a facilita răspunsul. A doua particularitate o constituie creșterea coordonării mișcării unui segment corporal și a segmentelor între ele în timpul contracției musculare voluntare dezvoltate într-un segment. Mișcările active se derulează de la distal spre proximal, în timp ce stabilitatea articulară recunoaște un sens invers. Mișcările intersegmentare urmează dezvoltarea motoare normală, progresând de la bilateral simetric la homolateral și de la bilateral asimetric la alternări reciproce ale membrului superior și inferior, pe diagonale ce includ toate cele patru extremități. A treia particularitate o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
învelește suprafețele articulare se deteriorează odată cu trecerea timpului. În cele din urmă, oasele, nemaifiind separate de cartilaj, se freacă unele de altele, ducând la lezarea țesutului și a osului subiacent, determinând apariția simptomelor articulare dureroase ale osteoartritei. Denumită uneori boală articulară degenerativă sau osteoartroză, ea reprezintă cea mai frecventă formă de artrită și este cauza principală a durerii și invalidității în rândul adulților în vârstă. Boala afectează deseori articulațiile coloanei vertebrale, degetelor de la mână, degetului mare de la mână, șoldului, genunchilor sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau programe speciale, fiind strict dependenți (nu se pot autoîntreține). Un IQ sub 20-25 definește un retard mintal profund, care se remarcă încă din perioada de sugar, copilul nefiind capabil să dobândească cele mai elementare performanțe senzorio-motoare, nefiind capabil să articuleze sunetele în mod coerent și să meargă, ceea ce impune o permanentă supraveghere, fiind total dependenți de îngrijirea celor din jur. RETRACȚIE (< fr. rétraction, cf. lat. retractio) - Fenomen fizico-chimic ce are drept consecințe scurtarea sau diminuarea volumului unui țesut. Exemple: retracția
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ce? spusei curios îndreptându-mi scaunul spre el, astfel încât să-i am pe toți în partea dreaptă, și bătând darabana pe lemnul alb al mesei. Surprins să mă vezi, George? Într-adevăr, era surprins să mă vadă din moment ce nu putea articula un singur cuvânt. Îi așteptam răspunsul foarte calm și cu un zâmbet foarte binevoitor pe buze, dar nu-și găsi cuvintele nici după câteva minute, în care suporterii săi se uitau mirați la el, nevenindu-le să creadă că au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
înfricoșat și țintuit locului de furia lui Vladimir. Afișam, probabil, cea mai tâmpită expresie de care am fost vreodată capabil. Considerai că delirez. Ți-ai schimbat opinia sau delirezi și tu, împreună cu mine? Dar ce s-a... nu puteam să articulez alte cuvinte. Eram prea tulburat de ceea ce se întâmplase. Îl văzusem pe Orande! Orande! Trăia! Nu, nu trăiește Orande. O șoaptă începu să se audă lângă urechea mea, dar dispăru, sugrumată fiind de o voință mai puternică decât ea. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
au fost primul lucru pe care am putut să-l văd. Umbra dispăruse și eram din nou ca înainte, doar puțin mai înfricoșat. Vedeți dreptunghiul ăsta de culoare mai închisă? întrebă Vladimir văzând că eu nu sunt în stare să articulez nici două cuvinte. Trebuie să săpați aici! Nu fusese aprobat, ci mai degrabă interogat de privirile contrariate ale celor din jur care voiau să spună: "Ți-e rău? Ce-ai mâncat azi?" Sunt încredințat să cred că sub școală este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Are gusturi alese, fecioru-tău, n-am ce zice. Nu mi-ar dis plăcea nici mie dacă aș avea cu vreo patruzeci-cincizeci de ani mai puțin. Ianuarius se aștepta la orice, numai la asta nu. Răvășit la față și la minte, articulează cu greutate: — Am încercat să-l fac să înțeleagă, stăpâne, că e o nebunie, dar degeaba... Cum de a întâlnit-o, că doar n-or fi fost invitați la banchete împreună? se interesează Augustus. Îl împunge din priviri. — Și nici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Distinge doar o siluetă neclară la capătul celălalt al încăperii. Figura este și mai estompată întrucât lumina vine din spate. Se 93 grăbește să se prosterneze adânc, cu capul până la pământ, în direc ția sunetului. — Ție mă închin, Mărite Doamne! articulează cu umilință profundă în glas. Nu îndrăznește să-și înalțe fruntea. Ridică te și lasă prostiile astea, se împotrivește posac Au gustus. Fulcinius nu cutează însă. Își îndreaptă doar privirea în sus. Cu sprâncenele împreunate a încruntare, principele îl con
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e tulburată. O simte cu toți porii ființei. — Rex? întreabă din nou, pe un ton imperativ. Bărbatul s-a apropiat îndeajuns ca să-și dea seama că plânge. Îl apucă de mâini. Se zgâlțâie de parcă ar avea frisoane. — Asinia..., reușește să articuleze între două spasme. Asinia! O, zei preamilostivi, nu o loviți din nou pe copila asta! Și așa pătimește pentru greșeli pe care nu le-a făcut și pentru minciuni pe care nu le-a rostit. — Unde e? Se miră singură
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i place să vorbească despre trăirile ei intime. Nu sunt în nici un caz subiect de discuție sau de bârfă. Este ceva mult prea personal și intens. Incontrolabil pe deasupra. Agrippina coboară și mai mult tonul: — Germanicus se mai gândește la aia? articulează sugrumat. Vipsania vede că e gata să izbucnească în lacrimi. O cu prinde mila. Încetează să-ți mai faci singură rău, fată dragă, murmură consternată. Atinge cu mâna pântecul rotunjit. — Ție și lui ăsta mic, șoptește. Nu știe cum s-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
simt păzită și în siguranță, pentru prima oară de nu știu când. ― Ce zici de o ceașcă de ceai cald și dulce? spune ea în cele din urmă, iar eu încuviințez din cap. ― Ești atât de englezoaică, reușesc eu să articulez cu un zâmbet slab, când Lauren vine înapoi cu două căni aburinde. ― Nu sunt chiar atât de englezoaică. N-ai să vezi lapte sau zahăr, ci doar înlocuitor de lapte degresat și îndulcitor. Deci, spune ea și se așază, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
după ce primise un pumn În stomac, și apoi Încă unul, și Încă unul. —Dwight, iubitule? Îl Întrebă Roxanne Încetișor. Ne Întoarcem la autocar. Crezi că poți să mergi? Se uită În sus spre ea și dădu din cap, incapabil să articuleze vreun cuvânt. — Credeți că putem face rost de o căruță de undeva? o auzi pe Vera Întrebând. — Fără griji, Întreb acum, răspunse Lulu. Vera adăugă: —Plătim pentru ea. Uite, vezi dacă e de-ajuns. Acesta era punctul ei forte, preluarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
e timpul să privim spre viitor. Se opri și se gândi mai bine: Da, sigur, nimic nu se uită complet vreodată, doar dacă mori, dar poți ignora În mod selectiv, nu-i așa? Își făcu palma pâlnie În dreptul gurii și articulă În tăcere silabele: —Tă-ce-re. După cum spuneam, era un om foarte alunecos. Peste doar un minut ar fi fost În stare să-și schimbe poziția cu Încă 180 de grade, și-ncă o dată, până când ar fi parcurs cercul, cu tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
puteam mișca. În cele din urmă am apăsat tasta de apelare a telefonului din stație. Am încercat să sun la Biroul Central și să le spun să trimită ajutoare, pentru că Takahashi a leșinat, dar tremuram groaznic și nu puteam să articulez nici un sunet. Tremuram așa de tare, încât mă gândeam că îmi va fi imposibil să mă duc a doua zi la muncă. Am început să verific hârțoagele pentru ziua următoare. Voiam să fac ordine cât mai puteam. Deja chemaseră ambulanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se adăuga ca bonus eliberarea capului nostru de podoaba capilară, exact în ultimul an de liceu! Și nici măcar nu făcuserăm fotografii pentru diplomă! Cu asemenea amintiri plăcute care mă năpădiseră în fața ușii cancelariei, am intrat cu sfială fără să pot articula vreun cuvânt. - Pe cine căutați? - m-a întrebat binevoitor un tip ce stătea în picioare în fața altui domn impunător, în jur de 60 de ani, cu părul cărunt și alură de luptător, care era desigur directorul. - Am fost repartizat aici
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
urmă, absurde? Și din ce motive cele absurde sunt văzute ca străine sensului în genere, lumii acestuia? În termenii analizei existențiale, sensul capătă o accepțiune cu totul distinctă. Reiau în această privință doar câteva mențiuni. „Numim sens ceea ce poate fi articulat printr-o deschidere comprehensivă. [...] Sensul este «către ce»ul proiectului (Woraufhin des Entwurfs) de la care pornind ceva devine inteligibil ca ceva.“<ref id="109"> Martin Heidegger, Ființă și timp, traducere de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
urmă, absurde? Și din ce motive cele absurde sunt văzute ca străine sensului în genere, lumii acestuia? În termenii analizei existențiale, sensul capătă o accepțiune cu totul distinctă. Reiau în această privință doar câteva mențiuni. „Numim sens ceea ce poate fi articulat printro deschidere comprehensivă. Sensul este «către ce»ul proiectului (Woraufhin des Entwurfs) de la care pornind ceva devine inteligibil ca ceva.“<ref id="109"> Martin Heidegger, Ființă și timp, traducere de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003, p.
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
manifestă dincolo de Ape, desprinzîndu-se de ele. Trebuie să amintim aici un lucru esențial, și anume că sacralitatea Apelor și structura cosmogoniilor și a apocalipselor acvatice nu s-ar putea dezvălui în întregime decât prin simbolismul acvatic, singurul "sistem" capabil să articuleze toate înfățișările deosebite ale nenumăratelor hierofanii.13 Aceasta este de fapt legea oricărui simbolism: ansamblul simbolic valorizează diferitele semnificații ale hierofaniilor. "Apele Morții", de pildă, nu-și dezvăluie sensul profund decât în măsura în care structura simbolismului acvatic este cunoscută. Istoria exemplară a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
-și poate face prea mari iluzii. Trebuia să treacă mulți ani pană când asemenea grupări să-și uite complexele de inferioritate însămînțate și nutrite de un secol de liberalism, să se învețe cu noile rânduiri, să prindă curaj, să-și articuleze dorințele, să-și gospodărească Statul. Vorbind despre revoluția mentală și morală a contemporanilor și despre pregătirea generațiilor de mâine, Salazar își mărturisește încă odată coerența sa cu sine. E adevărat că aceste două preocupări - revoluția spirituală și importanța tineretului - se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Cum reacționa țara la revoluția aceasta inspirată și călăuzită de un profesor universitar fără partid și fără altă forță în afară de încrederea totală a Președintelui Republicii și a armatei? Oamenii cărora Salazar se străduise, prin noua orânduire a Statului, să le articuleze voința politică, sprijineau revoluția fie prin aderența lor entuziastă, fie printr-o rodnică încadrare în corporații. Dar o mentalitate revoluționară, un spirit cu totul nou și creator de instituții revoluționare, încă nu ieșise la iveală. "Uniunea Națională", gruparea care se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ochii de jur împrejur, vizibil înspăimântat, marcomanul bâlbâi: — Eu... eu l-am văzut! — Ei bine, ce ai văzut? Audbert înghiți în sec și privi în jur pierdut. Deschise gura, dar vocea îi ieși sugrumată și nu fu în stare să articuleze vreo vorbă. Privirile a sute de războinici erau ațintite asupra lui. — Vorbește, la naiba! îl somă romanul, scuturându-l de gulerul tunicii. Țăranul își făcu curaj și, frământându-și mâinile, arătă cu capul în direcția lui Gualfard, care îl privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o jumătate de cracatiță atârnată strâmb într-un cui. Negustorița îmi servea comenzile cu îndoială, cu un fel de spaimă. Adela fugi pe ușă, lăsîndu-mă cu doamna M..., care o urmă imediat, decentă. - Ai cumpărat și cracatița?! putu abia să articuleze Adela,acum în trăsură, tamponîndu-și cu batista fața plânsă de râs. Cracatița mirosea, firește, a cracatiță, dar mirosea grozav. Am ascuns pachetul sub capra trăsurii. Degeaba. Mireasma - ca orice emanație subtilă, de roze și de cracatiță - nu cunoștea bariere și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]