2,401 matches
-
Privind din perspectiva articulării intereselor adică a modalității prin care membrii unei comunități își comunică cererile, preferințele și exigențele celor care dețin puterea Almond și Powell susțin existența a patru forme sau modalități generale de articulare: a) articularea anomică; b) articularea neasociativă; c) articularea asociativă, d) articularea instituțională. Anomică Grupurile de interese anomice se constituie fie atunci cînd interesele lor sînt relativ noi și nu dispun de mijloace experimentate prin care să se manifeste, fie cînd cei care dețin puterea le-
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
articulării intereselor adică a modalității prin care membrii unei comunități își comunică cererile, preferințele și exigențele celor care dețin puterea Almond și Powell susțin existența a patru forme sau modalități generale de articulare: a) articularea anomică; b) articularea neasociativă; c) articularea asociativă, d) articularea instituțională. Anomică Grupurile de interese anomice se constituie fie atunci cînd interesele lor sînt relativ noi și nu dispun de mijloace experimentate prin care să se manifeste, fie cînd cei care dețin puterea le-au eludat în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a modalității prin care membrii unei comunități își comunică cererile, preferințele și exigențele celor care dețin puterea Almond și Powell susțin existența a patru forme sau modalități generale de articulare: a) articularea anomică; b) articularea neasociativă; c) articularea asociativă, d) articularea instituțională. Anomică Grupurile de interese anomice se constituie fie atunci cînd interesele lor sînt relativ noi și nu dispun de mijloace experimentate prin care să se manifeste, fie cînd cei care dețin puterea le-au eludat în mod repetat exigențele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
neglijat preferințele. Atunci cei care au acele interese pot fi tentați să-și dramatizeze situația într-o manieră anomică, recurgînd la demonstrații, răscoale, revolte, jafuri, asasinate. Asociate, de multe ori, cu o fază premodernă, aceste grupuri și aceste forme de articulare anomică, nu sînt, totuși, mai puțin implicate în politica contemporană, ba, din contră, în contextul participării neconvenționale, sporadică și heterodoxă constituie un element indispensabil, care se alătură formelor de participare mai consolidate. Neasociativă Unele apartenențe primare sau originare, legate de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
naștere astfel grupuri de interese neasociative, bazate tocmai pe etnie, pe religie, pe grad de rudenie. Și aceste grupuri păreau destinate pieirii, dar astăzi știm că pot să renască și să constituie una dintre bazele posibile și deloc marginale ale articulării intereselor. Instituțională În toate societățile se constituie organizații cu o oarecare stabilitate, ai căror membri sînt uniți, de-a lungul timpului, printr-o comuniune de interese. Indiferent dacă e vorba de membrii unei confesiuni religioase sau de nobili de curte
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și sindicate Versiunea dominantă a pluralismului, care face legătura între libera competiție dintre grupuri și democratizarea sistemului politic, a fost criticată atît de pe poziții neo-conservatoare, cît și de pe poziții neo-progresiste, în sens larg. Pornind de la ampla recunoaștere a modalităților de articulare și de intermediere a intereselor, Philippe Schmitter a ajuns să distingă un model de raporturi între organizații și stat, numit neo-corporatism. Chiar dacă cea mai mare parte a acestei teoretizări e orientată către înțelegerea modalităților de policy-making în țările guvernate de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o utilitate mai mare în analiza politicii intereselor și a activității grupurilor. El apare ca un corectiv util, nu neapărat o alternativă complexă la o concepție strict pluralistă a dinamicii grupurilor, pentru că oferă o viziune destul de amplă a modalităților de articulare și de agregare a intereselor în unele sisteme politice mai compacte decît altele și reușește să țină seama atît de dinamismul cocurențial cît și, ca să ne întoarcem la Olson, de înțelegerile inerțiale. Dincolo de participarea clasică Deși diferite între ele, perspectiva
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
creație, capacitatea de a utiliza abstracții și de a trata despre obiecte și fapte îndepărtate în spațiu sau timp și, în cele din urmă, dar nu în ultimul rînd, acea caracteristică absolut originală a limbajului uman ce constă în dubla articulare : un prim nivel format din unități pur distinctive care, la un al doilea nivel, se combină pentru a forma unități semnificative constînd în cuvinte și fraze. Nu știm ce precondiții organice au putut conduce la această capacitate cerebrală universală în cadrul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
colectivul, dar unul care nu crează, ci doar alege. Și astfel, dacă creația aceluia e pe placul grupului căruia Îi aparține, ea va fi adoptată, răspândită (de cei care cât de cât pot articula câteva note), cerută (de cei cărora articularea nu le reușește), creatorul devenind - Încă nu lăutar profesionist - rapsod. Urmează o nouă generație, În care se va găsi un altul, la fel de dotat, care va prelua vechea creație,cizelând-o, căci sigur comunitatea, care joacă și rolul de critic, i-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
extrem de permisivă cu noi și n-o deranja o cât de mică imixtiune<footnote amestec, intervenție nedorită în treburile cuiva footnote>. Comunicarea Maiei cu adulții era cu mult mai ușoară comparativ cu noi cei mici; acolo, bunica înțelegea doar din articularea buzelor, din expresia feței, alteori din priviri. Cu noi însă, „bodaricii cei mici”, era cu mult mai greu, trebuia să-ți apropii gura și buzele de urechea Maiei și să vorbești foarte tare, nu însă într-atât de tare pentru că
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare. ... (2) Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii. ... (3) Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și ctivitati multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și a integrării la nivel național și european. ... (4) La toate formele de învățământ în limba română sau în limbile minorităților
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura Polirom, 2005); Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale (coordonator, Editura Universității de Vest, 2006), De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui (ediția a II a, Editura Polirom, 2006), Viața ca prilej. 101 oglinzi psihosociologice despre "ceea ce suntem" (Editura Marineasa, 2008). Cuvînt înainte Pretutindeni în lume, în departamentele relevante de psihologie se impune în ultimii ani o nouă abordare integrativă, psihologia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cercetările inițiate de G. Hofstede și urmașii săi). în figura 2 furnizăm o serie de exemple concrete, care pot lămuri conținutul acestor registre distincte, precum și specificul relațiilor reciproce care vor conduce la abordarea liant. Valorificarea conceptelor întîlnite la "graniță" și articularea metodologiei pun în evidență sinteza interdisciplinară, care e capabilă să construiască o paradigmă integrativă nouă, operaționalizînd un model complex cultură-personalitate organizațional-societal (C-P-O-S). Mai mult, cercetările generate de această paradigmă testează toate tipurile de ipoteze: comparative (apelînd la compararea unor eșantioane
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a lega relații cu alte grupuri din societate. Prin integrare se ajunge la o redefinire indentitară în contextul unor noi repere culturale. Segregarea/separarea implică fie dorința individului de a-și păstra, insular simbolic, identitatea sa culturală intactă, fie prin articularea unor strategii de refuz și respingere din partea societății integratoare. în schimb, marginalizarea este un proces ce exprimă un tip de aculturație care copleșește și evacuează simbolic "ținta" socială. Nemaifiind voluntară, societatea dominantă joacă un rol foarte important în practica marginalizării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
șocul maxim de 450 de volți varia între diversele ipostaze ale cercetării de la 0 la 65%. Experimentul lui S. Milgram, care în perioada respectivă s-a bucurat de o atenție aparte datorită rezultatelor de-a dreptul șocante, a prilejuit și articularea unor serii de critici la adresa sa, în special privitoare la procedura experimentală utilizată. Astfel, D. Baumrind (1964) era de părere că experimentul se abate de la cele mai elementare reguli de etică. Cu toate acestea, S. Milgram și-a luat toate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
economice pe tipar individualist, cum este cazul Japoniei. Totuși, se pot regăsi și elemente caracteristice individualismului, născute prin diverse schimbări structurale, care dovedesc astfel complexitatea socială și economică a prefacerilor identitare la nivel macrocultural, ca expresie a istoricității ce însoțește articularea dimensiunilor individualism-colectivism. S-a observat că persoanele dintr-o societate colectivistă dobîndesc o mai mare susținere socială din partea familiei, a prietenilor și a colectivului de lucru decît cele dintr-o societate individualistă. Acestea din urmă tind spre a se confrunta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
afectivă, egalitarism, ierarhie, armonie și stăpînire (vezi figura 4). După cum se poate observa, între cele mai importante modele ale dimensiunilor culturale în psihologia interculturală (Hofstede, Schwartz) există numeroase suprapuneri semantice și operaționale, așa cum reiese din tabelul 3, deși metodologia de articulare a acestor factori sinteză a fost foarte diferită. Se sugerează o dată în plus caracterul transcultural propriu acestor dimensiuni de largă generalitate, care, chiar dacă își asociază etichete diferite, circumscriu o arie semantică similară. Datele sistematizate de S. Schwartz și de colaboratorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
antagonice, discriminatorii și dorința de evitare resimțită de persoanele cinice social față de cei în vîrstă. Pe lîngă imaginea negativă despre alții, s-a observat și o corelație a cinismului cu o imagine de sine negativă și cu lipsa satisfacției în articularea relațiilor sociale, studiul sugerînd că cinismul social influențează consistent modul în care oamenii apreciază relațiile lor cu lumea socială, generînd efecte psihologice negative considerabile. Cercetarea citată a lui Neto a relevat totodată o asociere pozitivă a complexității sociale cu internalitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
categoriale, deoarece ei privesc membrii oricărei categorii ca fiind prea eterogeni pentru asemenea raționamente. De asemenea, studiul a indicat prezența unor corelații semnificative între complexitatea socială și stima de sine, explicate prin faptul că o complexitate socială mai pronunțată sugerează articularea unei credințe în inconstanța comportamentului uman, care poate fi legată de o stimă de sine pozitivă. în ceea ce privește răsplata pentru efort, studiul efectuat pe eșantionul de studenți portughezi a relevat o asociere a acestuia cu internalitatea locului controlului. în anul 2004
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
context social-istoric aflat în prefaceri profunde. Prezentăm succint bilanțul acestor cercetări derulate în trei etape succesive, între 2002 și 2010, asupra transferurilor valorice și atitudinale transgeneraționale din România postcomunistă, urmărind impactul unui eveniment istoric "de ruptură" Revoluția din 1989 asupra articulării atitudinilor fundamentale și valorilor sociale împărtășite. Trăsăturile psihologice articulate prin intermediul evaluării atitudinilor sociale examinate în cadrul acestei cercetări au fost: independență-interdependență; stimă de sine; internalism-externalism; autodeterminare, la care s-a adăugat, în plan secund, structura valorică a personalității. Probele aplicate unor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
său. Un alt mod se regăsește însă în înclinația de a sistematiza universul lucrurilor într-un pattern condiționat de toate influențele mutuale ale diferitelor părți ce alcătuiesc întregul". Dacă prima manieră este specifică sinelui independent, cealaltă descrie adecvat modul de articulare a sinelui interdependent. Acest self este definit precumpănitor contextual, în cadrul rețelei sociale în care se încadrează (Marshella, DeVos, Hsu, 1985; Mei, Zhiyan, Mingyi, Gao, Lili, 2008). într un studiu empiric realizat de Markus și Kitayama în 1991 se relevă cum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sunt redactate de autori și autoare din universități și centre de cercetare din România și din alte câteva țări din Europa (Franța, Italia, Finlanda)2. Cartea lansează un spațiu de dialog și interogații pe teme din registrul problematicii: gen-carieră-familie-viață privată, articularea dimensiunilor timpului social (ca timp profesional, timp familial și timp personal), raportul muncă productivă - muncă reproductivă sau de îngrijire, in-egalitatea de gen și politicile publice. Textele reunite în acest volum reprezintă mai mult decât un demers academic neutru, menit să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
proiect editorial a pornit de la o cercetare mai amplă 19, care a avut în atenție analiza politicilor publice din Uniunea Europeană din punctul de vedere al concretizării principiului egalității pentru femei și bărbați (politicile privind piața muncii; politicile familiale; politicile privind articularea între viața profesională și viața privată; politicile privind participarea femeilor și bărbaților la procesele de decizie; gender mainstreaming). Unul dintre obiectivele cercetării a fost acela de a analiza influența modelelor culturale (cu privire la familie, rolurile de gen, organizarea muncii, articularea vieții
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
privind articularea între viața profesională și viața privată; politicile privind participarea femeilor și bărbaților la procesele de decizie; gender mainstreaming). Unul dintre obiectivele cercetării a fost acela de a analiza influența modelelor culturale (cu privire la familie, rolurile de gen, organizarea muncii, articularea vieții profesionale cu viața de familie și viața personală) asupra politicilor publice, căutând să identifice răspunsuri la întrebări referitoare la: cum influențează modelele culturale, respectiv ideologia familială și de gen conținutul politicilor publice? În ce măsură politicile publice cu referire la piața
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a egalității/inegalității de gen, precum și de corelațiile între gen-carieră-familie-viață privată. Cartea poate fi utilă, în egală măsură, publicului larg care, indiferent de vârstă și profil socio-profesional, este interesat de înțelegerea opțiunilor și a traseelor școlare și profesionale din perspectiva articulării vieții private/ personale cu viața publică /profesională. Cartea se adresează tuturor celor care își doresc să obțină un plus de conștientizare și înțelegere, degrevate de stereotipuri, cu privire la reconfigurarea permanentă a relațiilor femei- bărbați în sfera vieții publice și private, tuturor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]