2,159 matches
-
Herdelea îl rodea de mult o întrebare, pe care totuși parcă nu îndrăznea s-o rostească. Acum, ca și când ar fi fost pe punctul să se despartă pentru totdeauna de lămuririle lui Grigore, întrebarea îl durea. O puse subit, cu privirea arzătoare. ― Mi-ai arătat atâtea moșii boierești, moșii peste moșii, mari și frumoase. Dar pământurile oamenilor unde sunt? Grigore Iuga tresări. Nu așteptase acuma întrebarea, deși, pe când îi explica, pe drum, în câteva rânduri, i-a fulgerat și lui prin minte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mari, negri, foarte vii, îmbrăcat cu un suman larg, cenușiu, care-i ajungea până la genunchi, desculț și cu o traistă vărgată în băț. Se adresă lui Titu, parcă I-ar fi pândit de mult, cu un glas limpede, cu privirea arzătoare: ― Nu trece nepăsător, boierule, că s-apropie ziua judecății și are să-ți pară rău că n-ai ascultat glasul. Trâmbițele dreptății sună și oamenii nu le aud, că și-au astupat urechile cu noroiul păcatelor. Și vor veni călăreți cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ba de câteva ori, când unii oameni prea strigau, Petre s-a uitat urât spre dânșii, parcă i-ar fi dojenit. S-a schimbat însă la față cum a auzit de cucoana cu automobilul, mânia copleșindu-l ca o flacără arzătoare. Se stăpânea și stăpânirea mai mult îl durea. Apoi, când prefectul a pomenit despre domnii automobiliști, Petre a izbucnit, aproape fără voia lui, parc-ar fi vrut să-mpiedice o nedreptate, cu o voce aspră, răgușită și cu o văpaie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unui cântăreț extraordinar acompaniat de un uriaș cor barbar. În fața gloatelor gălăgioase soldații, de o parte și alta a șoselei, stăteau neclintiți, negri și reci ca niște mașini în formă de oameni. Numai ochii pe fețele negricioase clipeau cu luciri arzătoare. Pe șosea, între cele două ziduri de soldați, ca într-o poartă deschisă spre altă lume, se agitau într-o zăpăceală galbenă prefectul Baloleanu, primul-procuror și maiorul Tănăsescu, având în spate trăsura cu doi cai cu trupul nemișcat al grosului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alte părți au mai avut nițică rușine, aici au fost în stare să măcelărească, și femei, și bătrâni... Pe când maiorul Tănăsescu vorbea așa, de jos, se ridică un țăran cu părul vâlvoi, cu fața luminată, și se apropie cu glas arzător: ― Domnule, domnule, văd că te-ai pus să omori pe creștinii lui Dumnezeu și nu vrei să asculți poruncile care trâmbițează în văzduhuri... ― Jos, jos! strigară câțiva soldați zeloși. ― Ce porunci?... Ce zice?... făcu maiorul uluit de atâta îndrăzneală, după ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
n-au prins nici un semn a ceea ce fierbea înăuntru. Lambert folosea mai mult inspirația visătorilor, deși nu era o visătoare. În hipersomn, meditațiile ei neliniștite se mulțumeau cu releveuri parametrice și factori de sarcină anulate imediat sau bifate de considerații arzătoare pe care trebuia să le rezolve numaidecât. Câteodată imaginația îi mai stârnea structurile mentale rigide, fără a ațâța cât de cât pe ceilalți. Parker și Brett își doreau ca sistemul lor să fie conectat cu al acesteia. Au întors pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
dădu la o parte micul laser și holbă ochii la pata care pârâia. Sfârăitul crescu. Dallas își coborî privirea. Scurgerea gălbuie topise deja pata și platforma de metal; se întinse până la câțiva centimetri de picioarele lui și o mică baltă arzătoare și sulfuroasă începu să clocotească. Gazul produs de lucrarea acidului ocupa treptat sala. Dallas simțea deja iritarea gâtului. Avu un moment de panică gândindu-se la efectul gazului asupra plămânilor. Cu ochii înecați în lacrimi, cu nasul curgând, încerca cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
existenței vietății dincolo de aceste coturi, dar era mai bine să-și încerce norocul. Rezervorul armei era practic plin, iar creatura va da înapoi de frică, fiindcă făcuse deja cunoștință cu focul. O ușoară apăsare pe butonul roșu aruncă o limbă arzătoare pe lângă pereții, departe în față. Să ia o gustare! Flacăra tună în țeava îngustă și căldura îi arse pielea. Înaintă, având grijă să nu pună mâinile pe metalul încins. Îmbrăcămintea, din fericire era făcută dintr-o fibră extrem de rezistentă. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
problemei lui Augustin nu era doar prietenul pierdut sau întreruperea comunicării cu el, ci el însuși dezgolit de orice motivație, spectator al pierderii sensului, o problemă pentru sine însuși. Dacă de la limbajul discursiv al Confesiunilor, caracterizate de tensiunea intensă și arzătoare a autobiografiei, am trece la reflecția filosofică contemporană, ne-am întâlni cu același concept, tradus ce-i drept, în termenii unei elaborate tehnici speculative. Orice întrebare cu privire la realitate ar părea o chestiune ce vizează obiecte bine determinate, înscrise în sectoare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
să-mi amintesc sau să meditez, să leg faptele unele de altele, să reactualizez anumite scene; așa că acum trebuie să mă conduc după firul acelor foarte sumare însemnări, ca și cum aș descifra viața altuia, căci memoria acelor zile și nopți de arzătoare agonie nu o mai am). Acel eveniment a fost ziua de naștere a Maitreyiei, la 10 septembrie. Inginerul a ținut să o sărbătorească cu tot fastul, deși el era încă bolnav, iar Chabù aproape inconștientă. Împlinea Maitreyi 17 ani, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ia sus, Maitreyi mi-a șoptit: "Îi telefonez mîine". Dar poate n-are să izbutească. D-l Sen o păzește închisă. Îl auzeam vorbind cu mama de căsătoria ei cât mai repede. Am înlemnit. Khokha observă spaima mea și continuă mai arzător: ― Vor s-o mărite cu un profesor din Hoogli, și asta îndată ce se vor întoarce din Midnapur, Știi că vor să plece la Midnapur? ― Știu, răspunsei eu, aproape indiferent. ― Sunt brute, toți sunt brute, se aprinse Khokha. Nu îi urăști
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
său eu ar mai răspunde râsului aruncat peste axiomele toleranței de cel ajuns în apogeul intoleranței. Ne-omenescul de pe chipul acesta barbar se relevă a fi pentru privirea ateului o întoarcere la animalitatea devorării spectrului celuilalt transfigurată metafizic în dorința arzătoare a distrugerii semenului. Un astfel de chip este pătruns de fiorul glacial al înstrăinării depline în raport cu fața umană a celuilalt, el este o planetă deșertică ce alunecă într-un spațiu mort. Încrisparea sa sunt dunele unui fond sterp, unui sol
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cu agitația grotească a speciilor ce își întind liantul sub pasul întemeietor al omului. Misticul pare a tranzita și depăși această viziune prin profunzimea trăirilor sale ce vizează transcendența ca ultim și fundamental temei explicativ pentru decăderea ființei umane în arzătoarea învolburare a răului. Astfel, paradigma junglei evocată în viziunea ateului este asumată de mistic ca un aspect de suprafață, ca un element comparativ secundar. Aici nu este negată asemănarea omului pătruns de răutate cu ferocitatea viețuitoarelor junglei ci este gândită
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
nimbul unei nemuriri aparente. Cel părăsit își vede odată cu îndepărtarea persoanei ce i-a fost dragă și distanțarea de sine a propriei imagini de îndrăgostit ce plutește deasupra deșertăciunilor profane. Suferința sufletului său se dezlănțuie, așadar, nu numai prin conștientizarea arzătoare a realității și adevărului acestor deșertăciuni dar și prin dificultatea teribilă a recunoașterii propriei ființe ca fiind o astfel de palpitantă deșertăciune. Umilința îndurată aici este, în esență, o trezire din hipnoza iubirii, o deșteptare ce tranzitează conștiința asemeni fulgerului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Intensitatea durerii determină, cel mai adesea, ignorarea problemelor ontice implicate în prezența celorlalți precum și poziționarea exilantă față de pulsațiile cotidianului. Oricât de mare și intensă ar fi dragostea suferindului pentru semenii săi, în clipa agonică de suferință sfredelitoare, de ascuțită și arzătoare străpungere a trupului el va căuta întru disperare, picătura izbăvitoare a propriei vindecări, suflul ce-i răpește durerea trupească redându-i liniștea și echilibrul funcțional al corporalității. Cei neatinși de plaga trupului sunt priviți aici ca reperul normalității la care
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Totul începe cu un grup social bine stabilit, în general, prieteni buni, rude, vecini și apoi o dorință arzătoare de a încerca ceva nou. Simți o stare neobișnuită, plăcută. Dacă până atunci nu ai mai consumat nu știi care e senzația decât din relatări. Cel mai ușor este momentul inițial, primul pas, care deține și momente neplăcute. Ai o
Cercul vicios. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by David Gabriel, MORARU CRISTINA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2040]
-
cumpăni câteva clipe în minte și păru satisfăcut — Mulțumesc. Nu v-ați închinat niciodată în această biserică, după câte știu? — Nu, am primit o educație metodistă. — Sunteți încă un credincios? — Nu. Urmă un moment de tăcere. Părintele Bernard simțea o arzătoare anxietate. Ce voia de la el această stranie creatură și, pe de altă parte, cum să facă să-l rețină? Un gând ciudat. Dar și mai ciudată era imaginea care-i veni preotului în minte: vedea parcă în Rozanov un captiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ridicat, așa cum fusese când intrase înăuntru din ploaia ușoară de afară. Părul nepieptănat îi atârna în lațe, gulerul neglijent deschis al cămășii și vesta murdară se vedeau pe sub fulgarin. Stătea nemișcat, cu mâinile în buzunare, și se uita cu ochi arzători la filozoful care se ridicase, cu spinarea curbată și ochii ieșiți din cap, ca o pasăre uriașă, cu pliscul crud, hulpav. Părintele Bernard era cufundat într-o liniștită meditație când primise, în acea dimineață, scrisoarea prin care Rozanov îl chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în stare nici măcar să se uite la televizorul în culori al lui Greg. Era de-a dreptul bolnav de anxietate și de presimțiri negre, străin de el însuși, de parc-ar fi trecut printr-un violent acces de gripă. Curiozitatea arzătoare care urmase întrevederii pălise sau mai curând se preschimbase în ceva sinistru, în senzația că era captiv. Continua să simtă cu intensitate că-i era cu neputință „să scape“. Efectiv nu putea (deși, așa cum îi demonstra Emma, nimic nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
perimetru: ușile de la Notre-Dame. Marea încercare Pus în fața unei asemenea șanse, lăcătușul Biscornet a fost năpădit în totalitate de gânduri din cele mai neașteptate. O luptă surdă s-a declanșat înlăuntrul ființei lui. Cei doi principali inamici erau dorința lui arzătoare de afirmare și spaima în fața necunoscutului. Nopți de nesomn sau cu vise- coșmar. Autoîncurajări și neîncredere. Bucurie și întristare. Stări contradictorii din hățișul cărora nu știa încă să iasă. Se vedea uneori desenând prin aer grațioase obeliscuri, ramuri înfrunzite, ghirlande
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
are o puternică conștiință a solidarității cu poporul francez. Vă aduc la cunoștință, domnule ministru, că atunci când la București a ajuns vestea victoriei dumneavoastră la Marna, românii s-au îmbrățișat și au plâns de bucurie. Veți găsi acolo o dragoste arzătoare pentru Franța. Ajuns pe teritoriul României, diplomatul francez a fost deosebit de plăcut impresionat, încă de la graniță. După ce a cercetat documentele, ofițerul de grăniceri i s-a adresat, în franțuzește: - Vă rog să-mi permiteți, domnule, să vă strâng mâna și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
afară din casă și invidia, cumetre”. “Păi, aiasta-i de-a dreptul insultă. No! Cum ar zice un ardelean, bun prieten de-al meu. Cum să fiu eu invidios, când abia aștept să ți se împlinească dorința ta cea mai arzătoare?” “Și care ar fi aceea, încurcă lume ce ești?!” “S-o ai pe Zâna lângă tine!” - mi-a răspuns gândul de veghe, chicotind cu satisfacție. La acest adevăr verde, nu am mai avut ce spune. “O faci pe mortul în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care te-a făcut să Mă părăsești. 21. Domnul va trimite peste tine ciuma, pînă te va nimici în țara pe care o vei lua în stăpînire. 22. Domnul te va lovi cu lingoare, cu friguri, cu obrinteală, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină în grîu și cu tăciune, care te vor urmări pînă vei pieri. 23. Cerul deasupra capului tău va fi de aramă, și pămîntul sub tine va fi de fier. 24. Domnul va trimite țării tale în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
care este de o mie de ori mai strălucitoare decât strălucirea a o mie de sori. Căci cum credeți că v-ați putea uita la lumina orbitoare a Tatălui divin Ceresc, când voi nu puteți să suportați nici măcar strălucirea soarelui arzător? CredețiMă, soarele este întocmai ca flacăra unei sărmane lumânări pe lângă soarele adevărului Tatălui divin Ceresc. Aveți, deci, totdeauna încredere, speranță și dragoste. Adevărat, adevărat vă spun, nu vă așteptați răsplata. Dacă credeți în vorbele Mele, voi credeți de fapt în
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Balcic, plus un instructiv dialog cu prof. Alexandru Sandu despre planul de sistematizare a litoralului românesc din 1953, până la nimicnicia pustietoare a prezentului. Satul ca peisaj cultural și Polii de creștere din România, nr. 2, respectiv 4, sunt alte subiecte arzătoare, unde muritorul de rând găsește un „decalog al dezvoltării spațiului rural“, citește satul (rurbanul !) ca peisaj cultural („în declin“, mie-mi spui?) și „comestibil“, cu citate din H. Stahl și terminologie recentă (Land Links, peisaje-relicvă, asociative, vernaculare, „parc teritorial“, metapolis
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]