1,264 matches
-
cea despre alteritate, cât și a puterii înseși; aceasta însă a folosit în beneficiul mesajului ei, în plus, simbolistica iconografică și scenografia publică. 4. Natura profundă, "filosofică", a creștinismului ortodox a fost reafirmat de teologia (monahală) isihastă (ca practică, interiorizată, ascetică, respectuoasă față de modelele exemplare și față de morala creștină de până la Sfinții Părinți). Ea reprezintă ultima (re)formulare importantă a sa difuzată în spațiul post-bizantin înainte de căderea Constantinopolului, preluată și de gândirea românească medievală (în mod oficial, chiar de la jumătatea secolului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Lucian Blaga își spiritualizează virgilianismul, dîndu-i direcție ortodoxă. Acum poeziile sunt străbătute de nostalgie, de temerea morții, și elementele agreste se sanctifică. Reptila devine "șarpele binelui", grădinile sunt ale "Omului", plugul ară împins de arhangheli, flora și fauna se fac ascetice, simbolice, dobitoacele au "ochi cuminți", țapii lubrici sunt înlocuiți prin melancolicii cerbi, câmpul face loc pădurii. Fauna aleargă rănită de melancolii: Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
economică (capitalistă) poate fi condiționată de gândirea și practica protestante. Răspunsul dat este următorul: printr-o asceză intramundană și prin interpretarea muncii ca o vocație, iar a rezultatelor ei, ca un semn al elecțiunii divine. Ideea este unică în protestantismul ascetic european. Totuși, susține Weber, anumite practici orientate spre câștig au existat în multe religii, inclusiv în antichitate și Evul Mediu occidental. „Ar însemna să falsificăm faptele dacă am atribui negustorului indian, chinez sau islamic, meșteșugarului și culiului un «impuls de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și Evul Mediu occidental. „Ar însemna să falsificăm faptele dacă am atribui negustorului indian, chinez sau islamic, meșteșugarului și culiului un «impuls de câștig» mai mic decât celui pro testant.” Diferența esențială stă în ceea ce a reușit să facă protestantismul ascetic european: ...a pus capăt efectiv magiei, căutării transcendente a mântuirii și „iluminării” contemplative intelectualiste (ca forma cea mai înaltă a acestora), doar el a creat motivele religioase necesare căutării mântuirii tocmai prin efortul specific „vocației” intramundane - și anume în opoziție
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
specific „vocației” intramundane - și anume în opoziție față de concepția riguros tradi ționalistă a hinduismului: prin îndeplinirea raționalizată metodic a vocației. ideea este dezvoltată pe larg în Etica protestantă și spiritul capitalismului. Opoziția dintre spiritul oriental de tip confucianist și protestantismul ascetic european este excelent ilustrată de Max Weber și în Introducere în istoria religiilor. Confucianism și taoism. Ea se baza, printre altele, pe jocul social diferit al încrederii. Neîncrederea generală a confucianistului instruit față de toți ceilalți și implicit față de el însuși
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
interpretate în spiritul tradiției sacre): „riscul, alegerea, speranța, dezamăgirea, conducerea, greutățile și sacrificiul”. * Anul Nou (Roș Hașana). Este o mare sărbătoare evreiască a sfârșitului și începutului de an. Asumarea profundă a spiritului sărbătorii de către evreii religioși presupune parcurgerea unei perioade ascetice, numită semnificativ Zilele de Frică. Sunt în număr de 40 și obligă pe evreul ortodox la pocăință, reculegere și pregătire spirituală pentru Noul an. ritualul mesei de anul Nou este unul special. Urmează slujbele lungi de la sinagogă și sunatul din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
culturilor primitive. Obținerea forței magico-religioase este adesea însoțită de o căldură interioară puternică. Căile de obținere a tapas-ului sunt: - postul (vezi paralela cu creștinismul); - statul lângă foc sau în soare; - absorbția de droguri (mai rar); - reținerea respirației. Scopul acestor ritualuri ascetice era obținerea eliberării. În hinduism există mai multe căi de obținere a eliberării. Cea care presupune ritualurile ascetice de provocare a căldurii interioare se bazează pe cultul sacrificiului. Textele Upanișadelor vor devaloriza însă puterea sacrificiului. Acesta nu este complet fără
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sunt: - postul (vezi paralela cu creștinismul); - statul lângă foc sau în soare; - absorbția de droguri (mai rar); - reținerea respirației. Scopul acestor ritualuri ascetice era obținerea eliberării. În hinduism există mai multe căi de obținere a eliberării. Cea care presupune ritualurile ascetice de provocare a căldurii interioare se bazează pe cultul sacrificiului. Textele Upanișadelor vor devaloriza însă puterea sacrificiului. Acesta nu este complet fără o meditație profundă asupra sinelui (ătman). Această meditație scoate în evidență limitele clare ale sacrificiului. Credinciosul înțelege atunci
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în Upanișade. are un rol social cu totul special: este stăpânul yoghinilor. Este deopotrivă și „amantul divin”, fiind venerat sub forma unui falus (linga). În concluzie, „Shiva reprezintă natura de bază a realității, polaritatea dintre a trăi și a muri, asceticul și eroticul, pe ale căror relații se sprijină întreaga viață”. X.6. Castele în societatea hindusă inițial, conform tradiției, castele hinduse erau grupuri profesionale. „Natura profesiei determina gradul de puritate.” Brahmanii erau și sunt considerați a fi cei mai puri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
condiționată”. Ea are 12 factori ce se produc în lanț. Iată câțIVa dintre ei: ignoranța → volițiunile → construcțiile psihice → dorința (sexuală) → bătrânețea → moartea → renașterea. Se neagă realitatea persoanei, dar și pe cea a principiului vital, ătman. După Eliade, există o funcție ascetică a acestei negații: „Meditând la irealitatea persoanei, e distrus egoismul în înseși rădăcinile sale”. Negarea Sinelui ridică probleme. Dacă s-ar recunoaște existența Sinelui (ătman), atunci Buddha ar fi mințit și ar fi fost catalogat drept filosof eternalist. Dacă nu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de schelet echivala cu o reintegrare în matricea vieții, deci cu o reînnoire și cu o renaștere mistică; b) în Asia centrală, acolo unde există structuri culturale budiste și tantrice, reducerea la starea de schelet are mai curând o valoare ascetică și metafizică, anticipându-se marea putere disolutivă a Timpului. viața este înțeleasă prin exercițiul gândirii așa cum este ea de fapt: iluzie și amăgire, un chip al neființei; c) în cadrul șamanismului nord-American, sursa puterilor neobișnuite nu este unică. Ea poate fi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
u Tzu, celebrul alchimist chinez, insista asupra a două tipuri de alchimii: a) exoterică, alchimia ca artă a transmutării mineralelor, a obținerii aurului și argintului; b) ezoterică, înțeleasă ca tehnică sacră de obținere a Pietrei Filosofale. Presupune din partea alchimistului preliminarii ascetice (ritualuri, posturi, sacrificii, purificări). El ajunge, la limită, să se hrănească doar cu suflurile cosmice. Există însă reguli precise ale acestui ritual. „După unele rețete, atestate în secolul al III-lea d.Hr., emanația soarelui trebuie absorbită la amiază (când
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a reușit să creeze o comunitate religioasă ce supraviețuiește și astăzi. Putem remarca anumite similitudini între viețile și învățăturile celor doi maeștri. Amândoi aparțin castei kșatriya, amândoi s-au căsătorit și apoi și-au abandonat familiile și au îmbrățișat viața ascetică. Ambii au părăsit autoritatea Vedelor, și-au propovăduit doctrina în limba poporului și au admis discipoli din toate castele și de ambele sexe. Amândoi au fost „eretici” prin excelență, căci au negat existența unui Zeu suprem și au denunțat inutilitatea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
acest prototip al resemnării absolute, i-a determinat pe mulți adepți să-și pună capăt vieții prin înfometare. Nimic referitor la tehnicile spirituale ale adepților Ăjīvika nu ni s-a păstrat. Se poate presupune că ei își aveau tradițiile lor ascetice și propriile lor metode de meditație; este ceea ce ne lasă să înțelegem unele aluzii la un fel de Nirvăṇa, comparabilă cu Cerul suprem al altor școli mistice. Religia ajivikașilor, foarte activă în secolul al III-lea î. Hr., a început să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lăsam când mă așezam era ca urma copitei unei cămile [...] Când credeam că-mi ating pielea de pe burtă puneam de fapt mâna pe șira spinării. Puținii trecători care reușeau să-l vadă îl luau drept un negru, într-atât practicile ascetice îi schimbaseră culoarea albă a pielii. În cele din urmă, se decide pentru postul total; nemișcat, ajuns aproape schelet, el sfârșește prin a deveni aidoma prafului. Automortificarea nu se limita doar la lipsa hranei, ci și la extremitatea exercițiilor de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nou (Majjhima Nikăya, I, 247). Experiența pe care a trăit-o n-a fost însă inutilă, dat fiind marele prestigiu de care se bucura asceza (tapas) pretutindeni în India. De aici înainte, viitorul Buddha putea să proclame că stăpânește practicile ascetice, așa cum stăpânise filosofia (săṃkhya) și yoga; tot astfel cum, înainte de a fi renunțat la lume, cunoscuse toate voluptățile unei vieți de prinț. Nimic din ceea ce constituie infinita varietate a experiențelor umane nu-i mai era de acum înainte necunoscut - de la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de viață tot ceea ce-și poate omul dori: perioada de studii, viața de familie cu plăcerile și necazurile ei, retragerea din viața de familie și trăirea în curăție și, în cele din urmă, izolarea totală de lume și viețuirea ascetică. În creștinism, această etapizare nu e obișnuită. Un adept poate accepta viața de familie, cum fac cei mai mulți, și se poate mântui pe această cale, care nu e neapărat cea mai ușoară, sau poate deveni monah, țelul său fiind același. Trecerea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
spre bătrânețe, după ce și-au îndeplinit datoria față de copiii lor și față de societate. 2. Transmiterea învățăturii Revenind la viețile celor doi mari înțelepți, descoperim un nou punct comun. Avem în vedere perioada premergătoare începutului propovăduirii. Buddha a dus o viață ascetică severă mai mulți ani, după care a înțeles că aceasta nu-l va ajuta să realizeze scopul propus și a revenit la o alimentație moderată. Iisus a postit și El timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți înainte de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
că el „a găsit și a urmat vechea cale” (Saṃyutta-Nikăya, II, 106). „Vechea cale”, atemporală (akaliko), era aceea a eliberării, a Nemuririi, și era calea yogăi. După cum scria deja Émile Senart în anul 1900, Buddha nu repudiază în bloc tradițiile ascetice și contemplative indiene; el le completează. „Buddha s-a ridicat de pe solul yogăi; oricâte noutăți ar fi adus el, yoga a fost tiparul în care i s-a format gândirea”. Iluminatul se opune atât ritualismului brahmanic, cât și ascetismului exagerat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sălilor cu ședințe plenare. Sună sec și aproape neconvențional. *Petru Cimpoeșu (care a participat la o „tabără de creație” a UTC) a reținut dintr-o intervenție a eseistului Constantin Barbu ideea că, pentru scriitor, sînt două moduri de a trăi: ascetic și monden. Primul mod l-ar ilustra „Marú și Noica”! Am reușit cu greu să deduc că „Marú” e, de fapt, Milarepa! Cînd l am corectat, mi-a spus că n-a auzit de el. La aceeași dezbatere a luat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
găsește într-un miscelaneu din prima jumătate a secolului al XVIII-lea de la schitul Poiana Mărului, alături de scrieri originale ale starețului Vasile, dar și de alte copii ale unor scrieri mai vechi. Deosebit de interesantă este așezarea unui îndrumar alegoric de ascetică occidentală, alături de Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus în redactarea starețului Vasile și de traduceri ale unor vestite îndreptare ascetice răsăritene. Lucrul nu este neobișnuit, de vreme ce Ignațiu de Loyola enumera printre maeștrii săi spirituali pe Ioan Klimax (Scărarul), iar lui
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
starețului Vasile, dar și de alte copii ale unor scrieri mai vechi. Deosebit de interesantă este așezarea unui îndrumar alegoric de ascetică occidentală, alături de Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus în redactarea starețului Vasile și de traduceri ale unor vestite îndreptare ascetice răsăritene. Lucrul nu este neobișnuit, de vreme ce Ignațiu de Loyola enumera printre maeștrii săi spirituali pe Ioan Klimax (Scărarul), iar lui Nicodim Aghioritul nu-i erau deloc străine „exercițiile” lui Ignațiu de Loyola. Miscelaneul slavon de la Poiana Mărului a circulat apoi
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
București 543. În 1929 a fost numit rector al Academiei Teologice a Arhiepiscopiei din București. A aprofundat programul de formare umană și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic și ascetică specială, A. Durcovici a predat și cursuri de filosofie scolastică 544. Din 1925 și până în 1947545 a ținut prelegeri de logică, cosmologie, psihologie, critică, metafizică și etică. O altă activitate cu un pronunțat caracter formator și cultural a fost organizarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
El a putut fi încurajat în acest sens de către Lecointre-Dupoint, editorul legendei în 1839, semnalând că deja în epoca lui Jacques de Voragine, adevărul istoric era metamorfozat de către legendă, că realismul se retrăgea spre profitul supranaturalului și al miraculosului: "Exercițiile ascetice, penitențele și macerațiile sfinților, caritatea lor ardentă, abnegația lor eroică, nu ar fi captivat singure un auditoriu van și ușuratic, care nu respira decât bătălii, iubiri, blazoane, turniruri și aventuri; de aceea adevărul istoric nu domnea întotdeauna în aceste povestiri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
viața de aici pregătea viața de dincolo. Din această cauză asceza, sau reținerea de la cele lumești, sau măsura consumului și a traiului pe pământ, era o stare caracteristică pentru comunitățile de creștini protestanți. Conform lui Weber purtătorii istorici ai spiritului ascetic sunt în principal următoarele patru direcții de gândire protestante 149: calvinismul, pietismul, metodismul și sectele care își au originea în mișcarea anabaptistă. În ceea ce privește calvinismul, Weber arată că ,,dogma sa cea mai caracteristică a fost considerată atunci și este în general
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]