1,852 matches
-
în fața fratelui său Ghiță...” * Omagiu - tată și fiu 30 mai/21 iunie 1859, din ținuturile Tutova, Vaslui și Fălciu au făcut parte și Costache Epureanu, Grigore Cuza, George În casa lui Constantin Costache din Bârlad s-au întâlnit des, pe ascuns, fruntașii unioniști ai Moldovei - Manolache Costache Epureanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Iorgu Radu, iar când, după lupte și lupte, la 24 ianuarie 1859, la București, s-a declarat Unirea Principatelor, prin dubla alegere a lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Iar munca a ajuns anomalie. Escrocii toți formează "lumea bună” Căci ne conduc abjectele lichele Iar cântecul sucombă în manele Și-i adevăr suprem orice minciună. Doar crima-i zilnic popularizată Iar viciul este proclamat virtute Cât Iago-și țese, pe ascuns, cabala Toți asasinii ies basma curată Și cauzele tot (toate) sunt pierdute Iar caii Apocalipsei rup zăbala. Poezia îl recomandă iar susținerile sunt ale multora... Poezie de suflet creează și Ion Văduva prezent în Cetatea muzelor de la „Visătorii” cu „Ella
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spuse Milchan, te uiți în ochii regizorului. Ce am văzut în ochii lui Curtis a fost pasiune; și decență. Încă din perioada antichității grecești, credem că ochii sunt oglinda sufletului. Presupunem că cineva care refuză contactul privirilor are ceva de ascuns și probabil că avem dreptate. Studiile arată în continuare că oamenii își feresc privirile atunci când mint. Contactul dumneavoastră vizual atrage audiența și o ajută să aibă încredere în dumneavoastră și în mesajul pe care îl transmiteți. Orice întrerupe acest contact
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ea izbucneste cu experiențe halucinatorii, de depersonalizare sau intuiții ce par a erupe dintr-o consțiință clară. După o perioadă de angoasă care îl bulversează, subiectul pare a se obișnui cu ele. El vorbeste cu exaltare sau uneori dimpotrivă devine ascuns, moment în care totusi se poate decela halucinația sa în atitudini de ascultare de liniste sau agitație, care presară discursul său. Delirul se poate manifesta în egală măsură și prin bizarerii de comportament, schimbări a profesiunii și locuintei, urmărit fiind
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a derobat printr-o nepăsare totală după ce a fost pus la Încercare. (...) Francezul, atât de departe de zei, de oameni, de animale este un sediment depus pentru o pasivă eternitate de către intelectualitatea Împietrită, minerală. Omul din popor, ferindu-se pe ascuns, fugar, aruncă un ultim sarcasm Înainte de sosirea cizmei. Burghezul pune capul În piept și se felicită preocupat. Germania va fi uluită de cucerirea făcută, de acest vid ce s-a căscat În fața ei. Ea a zdrobit ceva care era deja
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
adâncimea lor. A nu agresa intimitatea. A nu coborî prea adânc spre rădăcina lucrurilor. A ignora atât semnificantul, cât și semnificatul. Adică adânca lui Înrădăcinare socială. Printr-o bizară suită de transformări, intimismul a ajuns să semnifice retragerea din lume, ascunsul, secretul, ne-dezvăluirea. Se ignoră Însă că o Întreagă cultură (cea anglo-saxonă) s-a fundamentat pe valoarea axiomatică a intimității, pe disprețul afișat a ceea ce se numește societate. Chiar forma de socializare tipic britanică - the private club - cultivă tot secretul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ceea ce Pierre Reboul nu ezită să sugereze: orice Încercare de a conferi sens ideii de intimitate capotează În fața sforțării utopice de a „Încifra” Divinitatea... Lipsit de o consistență proprie și de o energie propulsatorie, intimul conotează fragmentarismul, discontinuitatea, secretul, nevăzutul, ascunsul și tăcerea. Evoluția termenului Însuși (răspândit În cultura europeană pe filiera franceză) descrie un traseu dinspre dorința de socializare (mica socializare: ami intime sau liaison intime) spre singurătate. Adică dinspre eul social spre eul individual, al adâncimilor ființei. Dar acest
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nici un concept, nici o noțiune teoretică, ci un cuvânt Încărcat cu afect, cu trăiri. (...) El e ceva dulce, poetic, din care s-a eliminat violența obiectivității, a exteriorității, a adevărului, o Împărtășire, o complicitate la duioșie”15. Intimitatea mediază Între zona ascunsului, a secretului și cea a exteriorizării. Ea este, În fapt, un teritoriu al revelației, al dezvăluirii și al Înzestrării faptelor cu un sens, cu o direcție și cu o funcție expresivă. În mod surprinzător, nu există reguli de constituire și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nebuloase. Cei mai mulți autori de jurnale se rezumă la a spune că jurnalul este o Întreprindere strict particulară: pentru mine Însumi. În loc să vadă implicațiile genului, ei conservă doar egocentrismul interdicției. Alunecând din zona cărții, a muncii la suprafață, În aceea a ascunsului, a muncii pentru sine, scriitorul devine victima prejudecăților sale. Actul de fundamentare a jurnalului intim este un pact cu viciul: cel care știe că vorbește fals este de-o extremă luciditate. Precizia descrierii provine din mecanica transpunerii trăitului. Scriitorul de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mâna pe prefect pentru că nu au fost izgoniți de acolo ortodocșii. Și cum prefectul, suportând jignirea, se străduia împotriva voinței lui să Țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici sfatului și nici amenințării lui. A doua zi au venit cu toții în mare număr la locul predicii. Cum prefectul se îndrepta spre biserică cu numeroase
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
întrebat pe Isus, cu privire la ucenicii lui și despre învățătura lui. Isus i-a răspuns: Eu am vorbit pe față lumii; Eu am învățat întotdeauna în sinagogă și în templu, unde se adună toți iudeii și nimic nu am vorbit în ascuns. În fragmentele sale, putem să-i admirăm abilitatea, superioară unui literat de rând, prin care, obținea dintr-un simplu joc de cuvinte imagini vii și provoca, în cel care îl asculta, viziunea desăvârșită a faptului și a evenimentului pe care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai apoi păgânismul care își făurea zeii, asemenea meșterului care confecționa păpuși, detestând uzanța de a aduce onoruri divine persoanei împăratului; d) chema unii episcopii din exil, în semn de liberalitate și pentru a pune capăt discordiilor ecleziastice, iar pe ascuns îi întărâta pe ceilalți episcopi opozanți la revoltă, fiind convins că plebea se mișcă numai atunci când este unită; e) interzicea creștinilor să-și înmormânteze morții ziua, pe motiv că se scandalizau păgânii datorită cultului creștin; f) interzicea bărbaților să vorbească
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Lumânărică nu se atingea nimeni. Era banul lui Dumnezeu. Iar profitorii se cutremurau, ca de fulgerul lui Dumnezeu, când erau în preajma traistei cu bani a lui Lumânărică. Veșnic grăbit, mereu în lipsă de timp, numai ajut oarele le ducea pe ascuns... Trecuseră ani de la înmormântarea lui Lumânărică și pe la 1852, spune Calimah, în Iași răsări un alt om venit tot din ținutul Tutovei. Un imitator al lui Lumânărică. Era Titinaș. Numele lui era tot Ion. Când trăia Lumânărică îi fusese de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prophecy ere I go: When priests are more în word than matter; When brewers măr their malț with water; When nobles are their tailors' tutors, Și tu, sperjur, și tu, mimînd virtutea, Ce ești incestuos. Tremura tot, las, Ce în ascuns și sub veșmînt cinstit Ai uneltit s-ucizi. Păcate-ascunse-adînc, Rupeți-vă-nvelișul și-mplorați Ăstor teribili somatori iertare. -Un om sînt, cărui Mai mult i s-a greșit, decît greșit-a. KENT: Vai, cu capul gol! Stăpîne bun, în preajmă-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tiparele oficiale. Sau dacă o permite, o face numai pentru a putea folosi informațiile drept probe împotriva autorului sau a persoanelor despre care amintește. Din acest motiv, trebuie să existe o oarecare prudență în notarea cotidiană, chiar dacă este clandestină, pe ascuns, fără pretenția publicării. Într-o cronică din 12 august 1988 evaluează "Caietele critice", consacrate jurnalului și memoriilor, drept interesante, dar insuficiente, deoarece criticii literari nu au dreptul de a se aventura în alte domenii din afară de teoria literaturii. Ori memoriile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tablă ca vițelul la poartă nouă. În sfârșit, a respirat ușurat. El era. Matematica, cu el, cu profesorul... Trăiască Bolovan! Era salvat. Nu cu ea! Dar pentru cât timp?... În primele trei, patru săptămâni intra și ieșea din școală pe ascuns și cu multă precauție ca să nu o întâlnească întâmplător până când... Un eveniment neașteptat i-a dat peste cap întregul eșafodaj construit cu migală în jurul său. Sunase de intrare. Se afla în clasă vesel și bine dispus, cum era de obicei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
după ce împlinise opt ani, văzându-i pe ceilalți copii de seama lui cum se laudă cu fel de fel de năzdrăvănii făcute în școală, dar pe care el nu le înțelegea, fără ca mătușa să bănuiască ceva, și-a cumpărat pe ascuns din banii economisiți un creion, o radieră, două caiete și un maculator, pe care le-a ascuns sub un șopron. A doua zi, ferchezuit bine, pregătit pentru orice eventualitate, însă cu pumnii strânși, gata să se apere la nevoie, cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de salopete îi trec zilnic prin mâini. Câștigă binișor. Lucrează și ore suplimentare. Ar face orice numai ca fata ei să aibă de toate. Totul însă s-a dovedit a fi în zădar. S-a înșelat amarnic. Fiica ei, pe ascuns, a început viața sexuală când era pionieră, încă din clasa a șasea sau a șaptea, la nici paisprezece ani, cu niște tipi foarte dubioși. Când a împlinit șaisprezece ani, un băiat bun, care lucra la C.F.R., cu stagiul militar satisfăcut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
poetic este structurat pe opoziția cunoaștere rațională - cunoaștere poetică, evidențiată prin conjuncția adversativă „dar“. Metafora simbol a luminii este valorizată dublu, negativ și pozitiv, prin antiteza lumina mea/lumina altora și prin opoziția semantică a verbelor: alții sugrumă vraja nepătrunsului ascuns / în adâncimi de întuneric / dar eu / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină. Întregul enunț poetic dezvoltă câmpul semantic al conceptului de mister, exprimând tainele teluricului și ale celestului, ale vieții și ale morții prin negații repetate (nepătruns, nențeles
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Căci dacă, săvârșindu-se chiar în văzul tuturor moartea și învierea Lui, fariseii de atunci n-au voit să creadă și au silit și pe cei ce au văzut învierea să o tăgăduiască, dacă acestea s-ar fi întâmplat pe ascuns, câte motive n-ar fi născocit aceia pentru necredința lor? Apoi cum s-ar fi dovedit sfârșitul morții și biruința asupra ei, dacă n-ar fi fost adus El la judecată și n-ar fi fost dovedit ca mort prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gândirii“. EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 209 Dincolo de o originalitate incontestabilă, Tractatus-ul rămâne legat prin fire puternice de marea tradiție a gândirii occidentale. În această tradiție, ceea ce contează drept realizare filozofică este scoaterea la iveală a ceva ascuns privirii comune. Filozof este cel care dezvăluie principii, elemente prime ale existenței, esențe pure, existențe suprasensibile, care sunt necesare și neschimbătoare. Filozofia se înfățișează astfel drept theoria prin excelență, deoarece ea ilustrează în mod exemplar străduința rațiunii de a pătrunde
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Wittgenstein „Nu gândi, ci privește!“17 poate fi înțeles astfel: nu te lăsa dominat de obișnuințe ale gândirii, explorează alternative! Filozofia merge pe o cale greșită atunci când, inspirată de idealul științei, își propune să depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sens. El a căutat înțelegerea filozofică în corelații ce se impun atenției noastre în situațiile cele mai simple, 304 GÂNDITORUL SINGURATIC mai elementare de folosire a expresiilor limbajului, opunându-se tradiției care încearcă să o obțină prin pătrunderea a ceva ascuns de aparențe. „Greșeala noastră este de a căuta explicații acolo unde ar trebui să vedem faptele ca «fenomene originare». Adică acolo unde ar trebui să spunem: se joacă acest joc de limbaj.“ (Cercetări filozofice, § 654.) Mai mult decât cititorului de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
13 Poeme (extrase din volume anterioare) o feminitate zglobie, dezinvoltă, un orizont liric în care grație, pudoare și discretă senzualitate conturează un teritoriu mirabil, veșnic seducător, niciodată exprimabil în absolut. Rezultă așadar că jocul de-a spusul și de-a ascunsul (printre cuvinte) se constituie într-un miraj: fascinantă lunecare printre oglinzi vibratile. Intervine imediat o întrebare: dintre succesivele ipostaze ale poetei, care să fie oare mai relevantă? Nu te poți opri la una singură, la un gest, la o scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
arhiștiuta sete de dezmărginire: "De la un capăt la altul al lumii, / de la un capăt la altul al stelelor". Timpul, spațiul, destinul se interferează pluriform într-o conștiință-oglindă: "Fugim prin oglinzi, chenare ale tainei (...) / Ca stinsele stele în ochii lui, celui ascuns" (Cu chipuri de ceară). În cadrul propriei convenții lirice, muzica, dansul, somnul, visul, oginda, clopotul, dar și focul (" Iluzie a tot ce-ar fi putut să fie, / Iluzie a tot ce nu va fi") și râurile ("în delir prorocind") inculcă ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]