64,551 matches
-
Strămoșii noștri, care aveau darul să poetizeze totul, au făcut din locul care, în sine, este cel mai murdar din casă un loc al bunului gust, l-au alăturat frumuseților naturii și l-au înconjurat cu o aură de plăcute asocieri. Comparativ cu perspectiva occidentalilor, care privesc de la bun început acest loc ca pe ceva impur și chiar se feresc să vorbească în public despre el, a noastră este mult mai înțeleaptă și atinge o culme a rafinării gustului". Albul imaculat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
alteori ca practică instituțională în protecția copilului, iar alteori pune pe prim plan cadrul familial, cu problematica sa intimă și adesea dificil de analizat în mod obiectiv. Lucrarea și-a propus ca obiectiv de cercetare studiul succesului adopției prin prisma asocierii unor profiluri psihosociale ale adoptatorilor și ale copiilor adoptați. De asemenea, lucrarea investighează factorii de stres pentru familiile care adoptă, precum și resursele și strategiile de coping pe care părinții adoptatori le utilizează în familiile adoptatoare. Un alt obiectiv al cercetării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta părinților adoptatori, apartenența etnică/rasială, statusul economic, nivelul educațional (al mamei în special), stabilitatea și durata căsătoriei anterioare adopției, prezența copiilor biologici asociată cu experiența în creșterea unui copil etc. Ce rezultate indică studiile și care este mai precis asocierea dintre acești factori și reușita adopției sunt aspecte pe care le vom prezenta în rândurile care urmează. Mai exact, vom încerca să construim un profil al părinților adoptatori pe baza rezultatelor diferitelor studii empirice realizate atât la nivel național cât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mic, adopția copiilor cu nevoi speciale. Aceeași autori, într-un studiu ulterior au constatat că există o legătură invers proporțională între nivelul educațional al mamei și experiența acesteia în creșterea unui copil 107. De asemenea, este posibil să existe o asociere între nivelul educațional al mamei și probabilitatea ca ea sa aibă o carieră profesională. În plus familiile cu un nivel educațional ridicat prezintă expectanțe și rigori ridicate sau în dezacord cu interesele și/sau abilitățile copilului, determinând o presiune excesivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul în care copilul adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata că, în ciuda cheltuielilor mai mari pe care le implică creșterea unui copil cu nevoi speciale, totuși veniturile mici ale familiei se asociază
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reușita adopției. Mai mult, în cea de-a doua etapă a studiului, Rosenthal și Groze 113 constatau că, familiile cu un nivel al venitului mai ridicat tind să înregistreze schimbări negative semnificative. Pe de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre nivelul veniturilor și adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
evidențiate, potrivit autorului, în abilitatea părinților de a empatiza, nu numai cu copilul adoptat ci și cu părinții biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională a mamei în momentul adopției 122, apartenența părinților la categorii etnice/rasiale minoritare 123, experiență în relaționarea cu copiii cu nevoi speciale sau experiența dobândită prin exercitarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
desfăcute; au fost intervievați specialiști care au lucrat cu aceste familii, membri ai familiilor adoptatoare și biologice ancheta analiza de conținut a documentelor sociale Groze și Rosenthal, 1994, Oklahoma, Illionois și Iowa studiul și-a propus să examineze gradul de asociere dintre 14 caracteristici ale copilului, familiei sau serviciilor sociale și efectele adopției la cea de-a doua administrare, respectiv suma schimbărilor intervente între cele două administrări efectele adopției au fost măsurate prin: 1. impactul adopției asupra familiei; 2. scorul la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au declarat că s-au simțit mai siguri în manifestarea rolului parental cunoscând și menținând contactul cu familia biologică a copilului. Ge et al188 au realizat un studiu asupra unui eșantion format din 323 părinți adoptatori și părinți biologici, examinând asocierea dintre gradul de deschidere a adopției (definit prin elemente precum frecvența contactelor și informațiile vehiculate între ele) și adaptarea imediată (la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori post-adopție. Rezultatele au indicat faptul că, deschiderea crescută în adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor neparametrice, utilizând cu precădere valoarea reziduală ajustată. Vârsta părinților adoptatori. Media de vârstă a mamelor adoptatoare este de 37,8 ani, cu o deviație standard de 6,5. Vârsta cea mai mică la care s-a adoptat un copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
9,0 82,8 61-72 luni 5,7 88,5 73-84 luni 4,9 93,4 85 luni și peste 6,6 100 Total 100 Analizând vârsta copiilor în funcție de județul în care au fost adoptați, putem constata că, există o asociere semnificativă între aceste variabile (V=,288292, p <,000). Astfel este mult mai probabil ca, acei copii care au o vârstă mai mică de un an să fie adoptați în Sibiu și Brașov. De altfel în regiunea Sibiu/Brașov înregistrăm media
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în vedere că, majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Clinic sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii ai căror părinți biologici nu au putut fi identificați. Alții dimpotrivă, și-au exprimat dorința expresă de a adopta un copil cu situație familială cunoscută, o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
expectat ca urmare a vârstei mici a copiilor în momentul adopției. Este interesant de specificat faptul că, majoritatea celor care au beneficiat de măsura plasamentului familial, au fost plasați la familia adoptivă, care ulterior i-a adoptat. Datele indică o asociere semnificativă între anumite județe în care s-a înfăptuit adopția și această practică (V=0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
manifestă interes în special față de copiii mici, care aparțin etniei majoritare și care sunt clinic sănătoși. Și totuși, ne întrebăm cine adoptă copiii cu nevoi speciale? Variabila "copil cu nevoi speciale" a fost construită ca un indice. O analiză a asocierii dintre variabila care măsoară prezenta sau absența nevoilor speciale, respectiv variabilele care reprezintă diferite particularități ale părinților adoptatori indică următoarele aspecte: există o probabilitatea mult mai mare ca acei părinți care adoptă copii, care se înscriu în categoria celor cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita copilului în raport cu mama adoptatoare. Pe lângă dimensiunea descriptivă, ne propunem să evaluăm aceste variabile în asociere cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament al copilului. 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat A. Descriere. Așa cum precizam în debutul acestui capitol, în descrierea stării de sănătate a copilului am avut în vedere cinci variabile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul studiului 320 1 2 3 4 5 6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul studiului 320 1 2 3 4 5 6 1. Greutate scăzută 1 ,795** ,755** ,228 ,262 ,752 2. Înălțime mică 1 ,444* ,712** ,301 ,312
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cele mai frecvente în momentul adopției au fost: enurezisul nocturn (15,6%), deficitul atențional (15,6%) și tendința copilului de a se legăna singur (15,6%). Mai puțin semnificativă ca procent, dar mai persistentă este manifestarea agresivității. Tabelul 5.3. Asocieri între tulburările comportamentale manifestate in momentul adopției 321 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1. Se leagănă singur 1 ,176 ,297* ,556* 627** ,502* ,164 ,498* ,562* ,205 ,134 ,138 2. Prezintă ticuri 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
poate constata că, limbajul și activitatea locomotorie sunt mai ușor de ameliorat decât dezvoltarea cognitivă și abilitățile de învățare, care se mențin în proporții de 6,7%, respectiv 8,9%. În tabelul 5.4 putem constata de altfel o puternică asociere între toate aceste tulburări. Tabelul 5.4. Asocieri între tulburările în dezvoltarea cognitivă și a limbajului 322 1 2 3 4 1. Întârzieri în dezvoltarea locomotorie 1 ,780** ,793** ,672** 2. Întârzieri în dezvoltarea limbajului 1 ,677** ,645** 3. Întârzieri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai ușor de ameliorat decât dezvoltarea cognitivă și abilitățile de învățare, care se mențin în proporții de 6,7%, respectiv 8,9%. În tabelul 5.4 putem constata de altfel o puternică asociere între toate aceste tulburări. Tabelul 5.4. Asocieri între tulburările în dezvoltarea cognitivă și a limbajului 322 1 2 3 4 1. Întârzieri în dezvoltarea locomotorie 1 ,780** ,793** ,672** 2. Întârzieri în dezvoltarea limbajului 1 ,677** ,645** 3. Întârzieri în dezvoltarea mintală 1 ,635** 4. Dificultăți de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
auz sunt rare și s-au manifestat la 2,2% dintre copii și au fost asociate. Tulburările de auz s-au rezolvat până în momentul studiului, rămânând cele de văz. B. Particularități socio-demografice ale copilului și starea de sănătate psiho-fizică. Analiza asocierilor. Studiile naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]