KorAP: Find »[drukola/base=atacat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...365 >

9,111 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

Atacul este remarcat în vetre de formă circulară sau eliptică, în care plantele pitice au spice foarte mici, a căror semințe sunt aproape sferice. Deși, conținutul seminței este transformat în spori, masa acestora este densă și se sfărâmă greu. Plantele atacate au un număr mai mare de frați dar fiecare spic are un număr redus de spiculețe (fig. 6). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de spori, deoarece plantele atacate de mălură pitică nu sunt recoltabile, pentru că nu au înălțimea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca: înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol, rotațiile corecte de 3-4 ani fără cereale păioase, evitarea fertilizării excesive cu azot, duc la reducerea pericolului de răspândire și atac al ciupercilor din genul Septoria. Tratarea semințelor cu fungicide este obligatorie pentru prevenirea atacului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
petelor apar puncte negre alcătuite din micelii aglometate cu aspect de pernițe (fig. 12). Zonele de deasupra și de sub pată se brunifică și ca urmare tulpina se îndoaie și se rupe de la locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de îngenuncherea plantelor. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar semințe mici, ușoare, șiștave. Transmitere-răspândire. Ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de îngenuncherea plantelor. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar semințe mici, ușoare, șiștave. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi, ciuperca va forma în primăvară noi generații de spori ce vor răspândi boala, mai ales în condiții de monocultură sau dacă se seamănă grâul mai devreme. Cele mai mari pagube s-au înregistrat la grâul semănat în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
terenurilor acide, rotații de 4-5 ani fără cereale păioase, asigură o limitare a pagubelor produse de această ciupercă. În condiții deosebit de favorabile ciupercii, când se depășește pragul economic de dăunare(PED) care este stabilit la o frecvență de 25 % plante atacate, se recomandă tratamente foliare (vezi lista la sfârșitul cap. bolile grâului-pag.37). 1.1.14. Înnegrirea spicelor - Cladosporium herbarum Boala este frecvent întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vârful îngălbenit, nervuri verzi și piticirea mai puțin accentuată. Ovăzul atacat de acest virus, la 2-3 săptămâni de la infecție, prezintă pe frunze petede decolorare, apoi galben-roșiatice, brune-roșiatice sau chiar roșii strălucitoare, variația culorii fiind în funcție de sensibilitatea soiurilor. Secara este puțin atacată, iar porumbul este principala gazdă a acestui virus și a insectelor ce-l transmit . Pe porumbul virozat apar dungi de decolorare între nervuri, care evoluează în dungi roșiatice la vârful frunzelor și se constată o ușoară reducere a înălțimii plantei

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aceleași produse recomandate la făinarea grâului (vezi lista la pag.24 ) 1.2.4. Sfâșierea frunzelor Pyrenophora graminea Boala este deosebit de periculoasă atât pentru orz cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi unite, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, brunificate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala este comună în toate zonele unde se cultivă orzul. La noi în țară până acum câțiva ani, atacul ciupercii producea constant pagube de 1-10 % însă acum, frecvența bolii este mult mai mare datorită neexecutării tratamentelor seminale obligatorii. Simptome. Plantele atacate înspică mai devreme cu câteva zile decât cele sănătoase și la ieșirea spicului din burduf se constată că toate spiculețele sunt distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă reținută de o membrană a ciupercii, fină, argintie. Membrana se rupe, pulberea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nigra Această boală a orzului este semnalată în toate țările cultivatoare, dar are o mai mică importanță, pentru că apare sporadic și este ușor de prevenit. Tr. Săvulescu și D. Becerescu au semnalat în 1957 apariția ei în România. Simptome. Spicele atacate sunt transformate într-o masă de spori sub formă de pulbere de culoare neagră-albăstruie, reținută de o membrană fină argintie. Masa de spori nu se răspândește la fel de ușor ca și cea de la tăciunele zburător . Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
5 kg/t săm.; Vitavax 200 PUS-2 kg/t săm., produse care previn și apariția fusariozelor. 1.2.10. Rugina brună-pitică Puccinia hordei Boala deși este destul de răspândită nu produce pagube mari, prezentând deci o importanță mică. Simptome. Pe frunzele atacate, ciuperca produce pete galbene ruginii, eliptice și neregulat răspândite pe frunză. Spre sfârșitul perioadei de vegetație pe fața inferioară a frunzelor, se deschid și lagărele de spori, de 0,5 0,8 mm lungime (în mod asemănător ca la rugina

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
răsărire și în culturi se observă scăderea desimii normale. În perioada mătăsiriifecundării, boala se observă pe rădăcini și pe partea bazală a tulpinii. Rădăcinile infectate se înroșesc, putrezesc și plantele se pot smulge ușor din sol. Partea bazală a tulpinii atacate se decolorează, apoi devine brună iar în interior măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de porumb unde nu s-au făcut tratamente la samânță și în monoculturi. În România în 1976 și 1979, în județele din Ialomița, Călărași, Buzău, Iași, Vaslui și Vrancea, boala a produs pierderi de 35-40 % din recolta posibilă. Simptome. Plantele atacate sunt ceva mai mici decât cele sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu: Tiradin 500 SC-3 l/t săm.; Tiradin 70 PUS-3 kg/t săm.; Altiram 80 PUS3 kg/ha/tratament; Metoben 70 PU-2 kg/t săm.; Caroben 75 PTS-2,5 kg/t; Tiramet 60 PTS3 kg/t săm. Pentru tarlalele puternic atacate se recomandă recoltarea manuală, prin tăierea și scoaterea plantelor din lan, în vederea micșorării răspândirii sporilor de rezistență. 1.5.7. Rugina porumbului Puccinia sorghi Boala este puțin răspândită în țara noastră, ea fiind semnalată doar în nordul Moldovei și Transilvaniei

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de spori negri

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cm lățime. Pe timp umed, pe fața inferioară a frunzei, în dreptul petelor apare un puf fin cenușiu de miceliu cu spori (fig. 32). Datorită sporilor ce dau infecții repetate, apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare. Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor, ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunze uscate, sfâșiate. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin spori. La temperaturi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de miceliu cu spori (fig. 32). Datorită sporilor ce dau infecții repetate, apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare. Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor, ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunze uscate, sfâșiate. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin spori. La temperaturi optime de 25-30șC și în condiții de umiditate mare sporii germinează, dau infecții secundare și după 7-9

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dar pentru România este considerată boală de carantină. Simptome. Pe frunze și pănuși apar pete alungite cafenii-deschis de formă neregulată. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau brune-ciocolatii cu cercuri concentrice. Pe știuleții atacați, se observă o culoare neagră cărbunoasă, uneori apărând chiar distrugerea totală a acestora. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite în perioada de vegetație prin sporii duși de vânt, iar de la un an la altul, transmiterea este asigurată prin semințele infectate și prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele se unesc și inelele de decolorare ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare, iar ca urmare boabele rămân mici

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
flaccumfaciens Boala este cunoscută în mai multe țări din Europa și America de Nord, iar la noi a fost semnalată în 1960 în județul Cluj. Deși, bacteria este destul de răspândită, nu produce pagube mari nici la fasole, nici la soia. Simptome. Plantele atacate prezintă o veștejire a frunzelor bazale, apoi pe măsură ce boala evoluează, se veștejește tot aparatul foliar. Frunzele au marginile răsucite spre partea superioară, atârnă în jos dar rămân mult timp verzi. În acest stadiu de atac simptomele pot fi confundate cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este favorizată de perioadele ploioase

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
redus de boabe; lintea, la care plantele au vârfurile turtite, înălțime redusă, nu formează păstăi și au frunze cu marginile răsucite spre partea superioară; năutul, la care plantele suferă de piticire și decolorare; lupin, mazăre și latir, a căror plante atacate sunt mici, cu frunze încrețite, decolorate și fără păstăi. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucernă și trifoi. Prevenire și combatere. Prevenirea atacului la culturile de mazăre se poate realiza prin izolări spațiale, față de celelalte specii de plante din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
uscarea primelor păstăi mici. Infecțiile secundare, târzii, se manifestă pe păstăi sub formă de pete circulare sau neregulate ca formă, de 3-8 mm în diametru, cu aspect umed, de culoare galbenă-brunie, iar ca urmare păstăile rămân seci. Pe toate organele atacate, din țesuturile distruse apar picături cu bacterii, de culoare albcenușie, ce se usucă se brunifică și formează pe zonele uscate, pelucule lucioase (fig. 40). Transmitere-răspândire. Răspândirea bacteriei în cultură se face prin curenții de aer ce antrenează fragmente de colonii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]