3,106 matches
-
Valéry” din Montpellier și la Sorbona. Din 1977 a fost secretar de redacție al revistei „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”. A debutat cu articole de critică literară în revista „Iașul literar” (1960). A mai colaborat la „Ateneu”, „Gazeta literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tomis”, „Ramuri”, „Orizont”. Volumul de debut al lui A., monografia critică V. Voiculescu (1975), este primul studiu de amploare dedicat vieții și operei marelui scriitor. Îmbinând cele mai importante elemente ale biografiei lui
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
Convorbiri literare” (1972-1990). În perioada 1970-1990 a condus cenaclul Junimea al Muzeului Literaturii Române din Iași. Din 1992 este lector, apoi conferențiar la Catedra de literatură română și comparată a Universității ieșene. A colaborat la „Iașul literar”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Luceafărul, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tomis”, „Tribuna”, „Odglosy” (Polonia) ș.a. Volumul de debut al lui D., Ares și Eros (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), folosește simbolistica dragostei și războiului pentru evidențierea celor două sfere tematice majore ale poeziei române
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
Frecventează Cenaclul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, condus de A. E. Baconsky, și debutează în 1956, cu poezia Fluviul, în ziarul local „Făclia”. Semnează apoi mai ales articole de critică literară în „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scrisul bănățean”, „Ateneu”, iar după 1989 și în „Gazeta de Cluj-Napoca”, „Unitatea națională”, „Curierul”, „Cetatea culturală”, toate din Cluj-Napoca, în „Unu” și „Al cincilea anotimp” (Oradea), „Poesis” (Satu Mare), „Semne” și „Ardealul literar și artistic” (Deva) ș.a. Între 1959 și 1962 activează ca reporter
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
pendulat între ignorare/contestare și mitizare. O serie de informații sunt totuși certe. Grupul a adoptat modul de manifestare cel mai prizat în anii interbelici, prelegerile publice, prin care se exprima pretutindeni în țară o rețea socioculturală de ligi, asociații, atenee, uniuni școlare și studențești. Majoritatea membrilor noului cerc activaseră în Asociația Studenților Creștini, în Cercul Analele Române și mai cu seamă în Gruparea Intelectuală Forum, întemeiată de Ionel Jianu, dar botezată de Petru Comarnescu, organizator acolo și al renumitului ciclu
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Intră apoi în gazetărie, la revistele „Nistru”, unde conduce redacția de poezie și critică (1975-1984), „Orizontul” (devenită „Columna”; 1984-1986) și „Literatura și arta” (din 1986), la care este redactor-șef. Colaborează cu articole de atitudine politică, studii, eseuri, versuri la „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Cronica”, „Moldova”, „Glasul națiunii”, „Literatorul”, „România literară”, „Totuși iubirea” ș.a. Versurile sale au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, bulgară, sârbă, engleză, franceză, spaniolă, turcă etc. A fost distins cu numeroase premii, între care Premiul „Boris
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
Vaslui, iar din 1975 la licee din Huși. Este doctor în filologie (2001) cu teza „Complexul Bacovia” și bacovianismul. Debutează publicistic în 1969 („România literară”), iar editorial în 1981, cu romanul Marele zid. Colaborează la „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic”, la publicații din Chișinău, „Literatură și artă”, „Basarabia” și „Viața Basarabiei” (în al cărei comitet de redacție este), precum și la gazete locale. Marele zid
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
defavorabil al lui B.P. Hasdeu și a intervenției lui D. A. Sturdza, care îi aduce grave acuze: imoralitate și denigrare a valorilor naționale. Despărțirea de Junimea se produce în 1892, după conferința Gaște și gâște literare, pe care o ține la Ateneul Român, și după articolul Două note, în care Maiorescu este acuzat de falsificarea textelor eminesciene, de pe urma cărora ar fi obținut foloase materiale. Ingratitudinea față de criticul junimist și-o manifestă C. și în conferința Prostie și inteligență, prezentată, în mai 1893
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Vaslui (1969-1973), corector, muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (1991-1992), referent de specialitate și consilier la Direcția Muzee și Colecții, resortul Case Memoriale-Memorialistică din Ministerul Culturii (1993-1998). A colaborat la „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Academica”, „Jurnalul literar”, „Literatorul” ș.a. C. este un pasionat scotocitor de arhive, dând la iveală documente pe baza cărora se pot reconstitui laboratorul și metoda unui scriitor. Este cazul ineditelor lui Ion Barbu (publicate în
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
și faptul că, odată intrat în arenă, se va strădui să-și facă simțită prezența, publicând, fie și cu intermitențe, versuri originale și traduceri în „Gazeta literară” și, ulterior, în „România literară”, în „Secolul 20”, „Viața românească”, „Steaua”, „Familia”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Astra”, „Orizont”, „Neue Literatur”. În 1982 va pleca din țară și se va stabili în Germania. O perioadă va fi cooptat într-un colectiv de cercetători care, la inițiativa Universității din Freiburg, lucra la traducerea Bibliei. Spera să fie înregistrat
CONSTANTINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
fi redactor la revista „Cronica” din Iași, între 1990 și 1995 fiind secretar general de redacție al aceleiași reviste, de care este legat și prin debutul literar cu versuri (1967). Colaborează cu poezii, proză, recenzii, eseuri la „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Dacia literară” ș.a. Prima lui carte, La țărmul clipei (1971), a fost întâmpinată cu destule rezerve, ceea ce explică intervalul destul de mare între aceasta și următorul volum de versuri, Am inventat o planetă (1978), simțit ca adevăratul început, conturând o
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
întoarce din exil în 1994, reîntemeiază la Iași Catedra de literatură comparată și estetică, desființată în 1972, iar în 2001 primește, la Tel Aviv, Premiul Prieteniei România - Israel. C. debutează în „Iașul literar” (1964), colaborând apoi la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Luceafărul”, „Timpul” (Iași), „Sinteze” (Bacău). Privite în ansamblu, scrierile lui se orientează de la început spre domeniul literaturii comparate, îmbinând argumentarea solidă și informația vastă cu o deschidere a perspectivei comparatiste spre spații culturale
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
dedicat presei scrise și vorbite, devenind redactor la Studioul Iași al Radiodifuziunii Române; desfășoară totodată o susținută activitate publicistică, uneori sub pseudonimele C. Măgureanu, C. Vrânceanu, C. Constantin, în numeroase cotidiene și periodice literare din Iași și București („România literară”, „Ateneu”, „Cronica”, „Saeculum” ș.a.). La „Convorbiri literare” a deținut, timp de cinci ani, rubrica permanentă „Contexte”, pe care a reluat-o, bisăptămânal, din 1995, în cotidianul „Evenimentul” din Iași. Din 1990 este publicist-comentator la ziarul „Adevărul” și redactor al săptămânalul „Adevărul
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
ani, rubrica permanentă „Contexte”, pe care a reluat-o, bisăptămânal, din 1995, în cotidianul „Evenimentul” din Iași. Din 1990 este publicist-comentator la ziarul „Adevărul” și redactor al săptămânalul „Adevărul literar și artistic”. Este laureat al Premiului „G. Bacovia” al revistei „Ateneu”. C. s-a remarcat ca un ingenios comentator literar, cultivând predilect interviurile, discuțiile colocviale, confruntarea de opinii cu personalități ale literaturii române contemporane, contribuțiile sale în această direcție fiind reunite în volumele de Dialoguri literare (I-II, 1976-1980) și Mărturii
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
Alexandru Costin, subofițer. A studiat filologia la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, între 1960 și 1965. A fost asistent universitar la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș și la acela din Bacău, redactor la cotidianul „Informația Harghitei” și la revista „Ateneu”; este director al Teatrului „G. Bacovia” și al Teatrului de Animație „V. Alecsandri” din Bacău. În 1998 i se acordă Premiul „G. Bacovia” pentru poezie. A debutat în presă în 1966, cu articole de critică literară, și editorial în 1974
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
V. Alecsandri” din Bacău. În 1998 i se acordă Premiul „G. Bacovia” pentru poezie. A debutat în presă în 1966, cu articole de critică literară, și editorial în 1974, cu volumul de poezie Planete. A colaborat la „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Orizont”, „Cronica”, „Luceafărul” ș.a. Volumul de debut, Planete, și următorul, Augusta lumină (1976), sunt marcate de ideologia epocii. Este vorba de cultul țării, o imemorială Dacia Felix, al pământului-mumă, al strămoșilor, al „rădăcinilor” tracice. Se disting pregnant câteva dominante tematice
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
ca ale lui Mallarmé...” Sub îngrijirea lui Ion Pillat apare volumul Plumb, semnalat prompt de F. Aderca, mai târziu de B. Fundoianu, N. Davidescu, E. Lovinescu („Sburătorul literar”, 1922) ș.a. În martie 1925, B. scoate împreună cu Grigore Tăbăcaru, la Bacău, „Ateneul literar”, iar în 1926 editează volumul Scântei galbene. Într-o convorbire, din acești ani, cu I. Valerian își justifică arta poetică simbolistă: „În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor, sau audiție colorată, cum vrei s-
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
realizat publicația „Pagini bucovinene”, supliment al revistei „Convorbiri literare”. A fost secretar, apoi președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni, din care fac parte și români din Ucraina, este redactor-șef al revistei „Bucovina literară”. Ca poet, a debutat în 1964 la „Ateneu”. A colaborat la numeroase reviste literare și de cultură. Primul volum de versuri, Mirele pâinii (1976), evidențiază rafinamentul metaforic specific promoției ’70, chemat, parcă, de splendoarea peisajului bucovinean. Idilismului calofil i se asociază sentimentalismul discret și incantația elegiacă. În Bună
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din București (1949- 1969), unde timp de nouăsprezece ani deține funcția de șef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”. Prin rigoare, caracter larg comprehensiv și varietate a operei sale de culegător, exeget, metodolog, istoric al folcloristicii
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
începe și cariera universitară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică: asistent (1960-1964), conferențiar (1964-1970), profesor și decan (1970-1989). În 1964 își susține teza de doctorat, Dramaturgia rusă pe scenele românești până în 1944, la Institutul „Lunacearski” din Moscova. Colaborează la „Ateneu”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul” ș.a. În 1965 debutează editorial cu o monografie despre actorul George Storin, lucrare ce atestă respect pentru tradiție și valoare, pasiune pentru teatrul românesc. O altă monografie o consacră Agathei Bârsescu. Printre istoricii și
BERLOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
și Literatura Română a Universității din București (1964). Funcționează ca redactor la revista „Argeș” (1967-1971) și secretar al Teatrului „Al. Davila” din Pitești (1971-1972 și după 1974). Debutează editorial în 1979, cu volumul de poezie Pasărea paradisului. Colaborează la „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Argeșul”, „Săgetătorul” (supliment literar al cotidianului piteștean „Argeșul”) ș.a. Înainte de a debuta individual în volum, B. publică în placheta de versuri Templu grec, apărută în 1970 în colecția „Biblioteca «Argeș»”, coordonată de Gh. Tomozei. În 1967, Geo Dumitrescu îl
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]
-
în alte țări”, se publică rezultatele unor cercetări științifice aprofundate, sunt semnalate și comentate cărți, conferințe, congrese, expoziții, evenimente teatrale și cinematografice, se dezbat probleme legate de sistemele educaționale, se prezintă prompt și pe larg activitatea unor instituții culturale (Academia Română, Ateneul Român, Arhivele Statului, Societatea Scriitorilor Români, Astra, teatrele naționale, diferite fundații etc.). Deși nu lipsește din paginile revistei, literatura propriu-zisă ocupă totuși un loc secundar. Textele literare publicate aici sunt puține, aparținând unor nume foarte cunoscute. Astfel, printre colaboratori se
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
al revistei „Dilema”, integral destinat „demitizării” poetului, pentru ca, un an mai târziu, să ia un important premiu la Festivalul „Eminescu” de la Botoșani. Tonalitatea „comentariului” era vioi-gregară și bășcălios-debutonată: „Întotdeauna când mă gândesc la Eminescu îmi vine în minte statuia din fața Ateneului, expresia celui mai trist caraghioslâc și a divorțului tragicomic de spiritul critic în favoarea amantlâcului cu găunoșenia emfatică și cu ohtatul «poeticesc». Mă întreb cum să nu râzi în fața unui Eminescu nud și cum să nu-ți închipui instantaneu figurile altor
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
1964. Până în 1946 a folosit pseudonimul Robert Cahuleanu. A mai semnat Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru. A mai colaborat la „Bugeacul” (Bolgrad), „Graiul satelor” (Cahul), „Cuvânt moldovenesc” (Chișinău), „Bacăul”, „Curentul literar”, „Prepoem”, „Vremea”, „Revista literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
Internaționale a Criticilor Literari, din Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Daca d. Boerescu merită deplină crezare, actul de la 11 fevruarie cată a fi privit dintr-un punct de vedere și mai rău decum s-a făcut pîn' acum. Estragem aci din discursul d-lui Boerescu, 63 {EminescuOpXIII 64} ținut la Ateneu, următoarele pasaje caracteristice, din cari personalitatea fostului Domn răsare clară și mare, cum a fost în adevăr. [26 februarie 1882] ["ÎN SFÎRȘIT, DUPĂ ZECE ZILE"] În sfârșit, după zece zile de așteptare a apărut discursul ținut de d. V. Boerescu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]