5,821 matches
-
aplicare de către organele judiciare a normelor procesual penale ale art. 114 alin. (1) și ale art. 115 alin. (1), astfel că solicită ca instanța de control constituțional să pronunțe o decizie interpretativă prin care să constate că „poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală“ și, respectiv, că „orice persoană poate fi citată și audiată în calitate de martor, cu excepția părților și a
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
decizie interpretativă prin care să constate că „poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală“ și, respectiv, că „orice persoană poate fi citată și audiată în calitate de martor, cu excepția părților și a subiecților procesuali principali“, atât timp cât respectiva persoană nu a fost deja audiată în aceeași cauză sub o altă identitate. ... 14. Raportat la motivele de neconstituționalitate astfel formulate, Curtea reține că
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală“ și, respectiv, că „orice persoană poate fi citată și audiată în calitate de martor, cu excepția părților și a subiecților procesuali principali“, atât timp cât respectiva persoană nu a fost deja audiată în aceeași cauză sub o altă identitate. ... 14. Raportat la motivele de neconstituționalitate astfel formulate, Curtea reține că solicitarea de completare a normelor procesual penale criticate nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin.
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
nr. 218 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 14 iulie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând, în paragrafele 24-26 ale deciziei menționate anterior, că poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală, martorul având, potrivit art. 114 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală, obligația să spună adevărul în
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală, martorul având, potrivit art. 114 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală, obligația să spună adevărul în legătură cu faptele și împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora este audiat. În același timp, potrivit art. 125 din Codul de procedură penală, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viața, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională ale martorului ori ale unui membru de familie al acestuia ar putea
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
de protecție prevăzute la art. 126 sau 127 din același act normativ, după caz. Cu alte cuvinte, într-o cauză penală, persoana care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt ce constituie probă în cauza penală urmează să fie audiată de către organele judiciare în calitate de martor cu identitate reală și, numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 125 din Codul de procedură penală, precitate, aceasta va dobândi statutul de martor protejat, urmând să fie
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
de către organele judiciare în calitate de martor cu identitate reală și, numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 125 din Codul de procedură penală, precitate, aceasta va dobândi statutul de martor protejat, urmând să fie audiată în condițiile art. 129 din Codul de procedură penală. ... 16. Așadar, Curtea a reținut că regula în materia audierii martorilor este reprezentată de audierea persoanei care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
mod expres de petent. De asemenea, se arată că, prin Hotărârea din 21 noiembrie 1991, pronunțată în Cauza C-269/90 Technische Universität München, paragrafele 23-25, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a impus autorității publice din respectiva cauză obligația de a audia o parte afectată de o măsură nefavorabilă, chiar dacă un astfel de drept de a fi audiat nu era prevăzut de legislația aplicabilă, dând astfel eficiență principiului bunei administrări. Totodată, se arată că, prin Hotărârea din 22 octombrie 1991, pronunțată
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
Cauza C-269/90 Technische Universität München, paragrafele 23-25, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a impus autorității publice din respectiva cauză obligația de a audia o parte afectată de o măsură nefavorabilă, chiar dacă un astfel de drept de a fi audiat nu era prevăzut de legislația aplicabilă, dând astfel eficiență principiului bunei administrări. Totodată, se arată că, prin Hotărârea din 22 octombrie 1991, pronunțată în Cauza C-16/90 Nölle, paragrafele 13 și 30-32, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a afirmat obligația
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
just echilibru între restrângerea acestui drept și scopul urmărit (paragraful 46). Curtea a constatat, totodată, că exercitarea de către inculpat a dreptului la tăcere și la neautoincriminare nu poate fi interpretată ca o limitare a posibilității acestuia de a fi audiat în tot cursul cercetării judecătorești, cum de altfel acesta nu poate fi cenzurat cu privire la dreptul de a da explicații (lămuriri suplimentare) atunci când socotește necesar, aceste drepturi procedurale reprezentând, deopotrivă, garanții ale dreptului la un proces echitabil și
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
posibilitatea ca inculpatul să poată fi reascultat - în condițiile art. 378 alin. (6) din Codul de procedură penală, indiferent dacă inculpatul și-a exercitat dreptul de a nu face vreo declarație ori a renunțat la acest drept și a fost audiat în condițiile art. 376 din Codul de procedură penală, nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, ci, dimpotrivă, constituie garanții ale acestora. Totodată, având în vedere considerentele mai sus arătate, inclusiv jurisprudența instanței de control constituțional precitată, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
arăta numele și domiciliul martorilor. (2) Depozițiile martorilor vor fi depuse sub formă de declarații autentice sau sub legalizare de semnătură ori de atestare a identității de către avocat. (3) Martorii propuși de părți se vor prezenta pentru a fi audiați de tribunalul arbitral sau de părți, cu excepția situației în care tribunalul arbitral, după consultarea părților, decide altfel. (4) După consultarea părților, martorii vor putea fi audiați prin utilizarea unor mijloace de comunicare la distanță. Articolul 36 Experți (1) Părțile
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
către avocat. (3) Martorii propuși de părți se vor prezenta pentru a fi audiați de tribunalul arbitral sau de părți, cu excepția situației în care tribunalul arbitral, după consultarea părților, decide altfel. (4) După consultarea părților, martorii vor putea fi audiați prin utilizarea unor mijloace de comunicare la distanță. Articolul 36 Experți (1) Părțile vor depune, odată cu cererea de arbitrare, răspunsul sau memoriile dezvoltătoare ori, în maniera autorizată de tribunalul arbitral, rapoarte de expertiză întocmite de experți desemnați de acestea
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
fac la intervale de timp regulate/fixe, ci atunci când este oportun, adică atunci când se poate presupune în mod rezonabil că situația care a impus acordarea statutului de martor amenințat s-a schimbat, având în vedere că martorii nu sunt audiați în procesul penal la intervale regulate/fixe. Astfel, inculpatul poate cere ridicarea protecției martorului înainte de orice audiere a acestuia, indiferent de faza procesuală. Totodată, Curtea a reținut că verificările efectuate de procuror vizează ordonanța inițială prin care acesta a dispus
DECIZIA nr. 18 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296455]
-
a săvârșit o infracțiune și nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1). (2) Punerea în mișcare a acțiunii penale este comunicată inculpatului de către organul de urmărire penală care îl cheamă pentru a-l audia. Dispozițiile art. 108 se aplică în mod corespunzător, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. (3) La cerere, inculpatului i se eliberează o copie a ordonanței prin care a fost dispusă măsura. (4) Atunci când consideră necesar, procurorul poate proceda
DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296463]
-
o copie a ordonanței prin care a fost dispusă măsura. (4) Atunci când consideră necesar, procurorul poate proceda personal la audierea inculpatului și la comunicarea prevăzute la alin. (2). (5) Organul de urmărire penală continuă urmărirea și fără a-l audia pe inculpat atunci când acesta lipsește nejustificat, se sustrage sau este dispărut. ... – Art. 324 alin. (1): „Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege. “ ; ... – Art. 327: Atunci când constată că au fost respectate
DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296463]
-
măsură destul de mare la aprecierea organului de urmărire penală stabilirea momentului la care se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect, astfel fiind posibil ca acest moment să fie amânat suficient de mult încât să se audieze în calitate de martori rudele persoanei bănuite de săvârșirea infracțiunii, fără ca acestea să aibă posibilitatea să refuze să dea declarații. Arată că rațiunea pentru care legiuitorul a acordat membrilor de familie ai suspectului dreptul de a refuza să dea
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „(1) Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane: a) soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului; (...).“ ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin.
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
ale art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 117 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează ipoteza în care persoana care este chemată pentru a fi audiată, având una dintre calitățile prevăzute la lit. a) - soț, ascendent și descendent în linie directă, precum și frate și soră -, respectiv la lit. b) - persoană care a avut calitatea de soț, în raport cu suspectul sau inculpatul -, are dreptul de
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
căsătoriei ori strânsele relații cu familia pot impulsiona persoanele menționate să denatureze adevărul pentru a încerca să determine o soluție favorabilă suspectului sau inculpatului ori, dimpotrivă, în ipoteza în care relațiile în cadrul familiei sunt afectate de disensiuni, persoanele menționate, audiate în calitate de martor, pot relata fapte sau împrejurări care nu sunt conforme cu adevărul pentru a determina un rezultat al anchetei defavorabil suspectului sau inculpatului. ... 15. Autorul excepției susține, în esență, că dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. a
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
prin evitarea punerii într-o dilemă morală. Așadar, în acord cu jurisprudența europeană, Curtea reține că rațiunea reglementării dreptului persoanelor enumerate în art. 117 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală de a refuza să fie audiate în calitate de martori este, în principal, evitarea unei dileme morale ce s-ar naște în ipoteza reglementării unei obligații a acestora de a da declarație sub jurământ și sub sancțiunea infracțiunii de mărturie mincinoasă cu privire la faptele săvârșite
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
umăr în bruma pe care au lăsat-o cei de dinainte. Cred că mă exprim mult prea elegant față de mizeria la vîrf. Vreți argumente? Poftim! Doar câteva dintre cele mai recente: • Dosarul Microsoft. Fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu este audiat de procurorii DNA, în dosarul Microsoft. Acesta ar fi favorizat un grup de firme, întocmind caietul de sarcini în așa fel încât acestea să câștige licitația de achiziție a unor produse software. • Dosarul Hrebenciuc. Interceptările discuțiilor cu Dan Șova scot
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
grațierii, modificarea Codului Penal, legea minelor și legea lobby-ului. De altfel, Iordache este inițiatorul mai multor proiecte de legi de modificare a legislației în domeniul penal și al incompatibilităților, potrivit News.ro. În octombrie 2016 Florin Iordache a fost audiat în calitate de martor la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul fostului președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov, acuzat că a intervenit în Parlament pentru trecerea unui proiect de act normativ prin care CCIR
Florin Iordache, propus pentru Ministerul Justiției, artizan în scandalul „Marțea neagră” () [Corola-blog/BlogPost/338818_a_340147]
-
Fostul președinte Ion Iliescu a fost audiat luni timp de două ore la Parchetul General, în dosarul Revoluției. UPDATE La ieșirea din sediul Parchetului, fostul președinte Ion Iliescu a spus că a avut o convorbire „amicală”. Întrebat de jurnaliști dacă se simte responsabil pentru cele întâmplate la
Ion Iliescu, audiat la Parchet în dosarul Revoluției. Fostul președinte, întrebat dacă se simte vinovat () [Corola-blog/BlogPost/338888_a_340217]
-
dezgropăm așa ceva?”, a declarat în februarie Ion Iliescu, întrebat de un jurnalist ce părere are de decizia procurorilor de a redeschide dosarul Mineriadei, dar și al Revoluției, potrivit Digi24. În dosarul Revoluției, care durează de 27 de ani, au fost audiați în ultima vreme fostul prim-ministru Petre Roman, europarlamentarul Laszlo Tokes, directorul Teatrului Național București, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale, și scriitorul Mircea Dinescu. Până acum nicio persoană care a preluat puterea după
Ion Iliescu, audiat la Parchet în dosarul Revoluției. Fostul președinte, întrebat dacă se simte vinovat () [Corola-blog/BlogPost/338888_a_340217]