8,108 matches
-
numeroase și puternice frământări sociale legate de stăpânirea și valorificarea viilor și livezilor de pomi702. Dacă pentru secolul al XVIII-lea documentele par să arate că o bună parte a acestor plantații erau în stăpânirea boierilor și mănăstirilor (în timpul ocupației austriece și în posesia fiscului imperial), în timp ce țăranii apar cu mai puține vii, în secolul al XIX-lea și mai ales în perioada Regulamentului organic, ponderea principală trece pe seama acestora din urmă (moșneni sau clăcași), care dețin acum cele mai mari
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
care avea date mai complete, situația se prezenta în felul următor 720. Producția totală de vin a Mehedințiului era de 3802574 ocă, din care 2434000 erau destinate consumului și 1542574 poentru vânzare (cu 8-12 parale/ocă). NOTE 655. În timpul ocupației austriece a Olteniei o parte din viile mitropoliei Țării Românești și cele brâncovene devin vii fiscale. Printre acestea în partea de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ocupației austriece a Olteniei o parte din viile mitropoliei Țării Românești și cele brâncovene devin vii fiscale. Printre acestea în partea de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739, București, Edit, Academiei, 1971, p. 72). 656 .Printre cauzele cele mai frecvente a conflictelor dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani și Orevița unde datorită acestor împovărări unii dintre locuitori își părăsiseră viile. De remarcat că același lucru se întâmplase și în perioada de început a ocupației austriece, locuitorii refuzând să se întoarcă pe moșie dacă nu se aplica vechiul regim de îndatoriri. (Ibidem, p. 202).209 657 Arh. Ist. Centrală București, fond Mănăstirea Tismana, XCIII/ 75. 658. Ibidem, Mănăstirea Baia de Aramă, I/138. 659 .Ibidem, Tismana, XCV/90
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
anul 1864, în “Mehedinți - cultură și civilizație”, IV, Tr. Severin, 1982, p. 187-194.217 703 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 18-20. 704 .Încă din 1719, la Drincea existau 40 pogoane vie. (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă, București, Editura Academiei, 1971, p. 72). 705 Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832. 706 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 5013/1835, f. 1.218 707 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 13/1833
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Matei Călinescu, Felicia Antip, George State, Geo Șerban, S. Damian ș.a. Un poet care se apropie oarecum de maniera lui Celan, la noi, ar fi Nichita Stănescu, prin „Necuvintele” sale. O corespondență pasionantă, îmbogățite cu poeme este aceea cu scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann, corespondență publicată în Austria și tradusă fragmentar la noi, în revista „Lettre Internationale”. În 2008 a apărut un volum „Paul Celan, dimensiunea românească”, semnat de Petre Solomon, cu o postfață de Nina Cassian (Editura Art) care a și
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
sau complexe regionale de securitate; tradiția istorică; voința de conflict etc. În România, Ortodoxia este intim asociată cu identitatea națională, cu profilul spiritual al națiunii. Ortodoxia a îndeplinit, de pildă, rol de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității, cu respectarea principiului separării puterilor în stat și a separării puterii laice, seculare de biserică. De asemenea, Constituția garantează libertatea de cult și egalitatea tuturor cultelor recunoscute legal. Ortodoxia
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
12.37; Luca 19.22). «Guvernele centrale» - și vom reveni asupra lor, veți vedea! - nu au «degradat» pe nimeni. În România Mare nu existau părți care să aibă «grade inferioare» și «grade superioare». Asemenea părți au existat însă în Imperiul austriac, în Imperiul austro-ungar și în Ungaria. Acolo erau într-adevăr privilegiate provinciile și toate teritoriile locuite sau dominate categoric de anumite naționalități favorizate. Adică exista o politică rasistă dusă de stat, sistematic și continuu, cu directe consecințe la nivelul tuturor
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
anul 1989 simbolul unei ofensive occidentale în fața căreia Biserica trebuia să ridice zidurile Tradiției, ale identității și mândriei naționale. Dacă mai adăugăm și rezerva mediilor politice și a mass-mediei occidentale față de țările majoritar ortodoxe, atitudine tradusă în lozinca unui ministru austriac potrivit căreia Europa încetează acolo unde începe Ortodoxia, este de înțeles că o astfel de polarizare nu a încurajat receptarea lucidă și responsabilă a unui concept menit inițial să creeze o cultură comună a respectului față de demnitatea omului, indiferent de
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
precedată de o întâlnire la Primăria sectorului 10 în seara zilei de vineri 9 mai unde am avut plăcerea și onoarea să participăm. La această conferință au fost invitați mai mulți scriitori români din cele două țări, dar și scriitori austrieci cărora li se făcea traducere. Cu această ocazie a avut loc prezentarea de carte cu maestrul Cornel Udrea, cel mai mare umorist din România, scriitor și om de radio. Cornel Udrea a prezentat “Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi; Aut
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
se afla și Avram Iancu și colegii să, organizează o manifestație patriotică, pentru a serba proclamarea libertății. Canceliștii români sunt și ei invitați la sărbătoarea maghiarilor, la care vor participa și ei. Se redactează de către maghiari un memoriu, adresat împăratului austriac, prin care se cereau libertăți pentru națiunea maghiară din Transilvania. Nouă canceliști români, printre care și Avram Iancu, semnează și ei acest memoriu, în acel moment ei crezând că libertatea maghiarilor va însemna libertate și pentru români. În scurt timp
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
dar și un memoriu prin care se solicitau drepturi pentru națiunea română din Transilvania. Memoriul a fost expediat imediat prin două delegații desemnate de adunarea națională, o delegație ducând o copie a memoriului la Viena, pentru a-l prezenta împăratului austriac, iar cealaltă delegație ducând revendicările românilor la dieta de la Cluj, pentru ca aceasta să dezbată cererile poporului român, formulate pe Câmpia Libertății. Delegația trimisă la dieta din Cluj se va întoarce curând cu un rezultat dezamăgitor. La 29 mai 1848, dieta
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
de la Blaj a confirmat cererile formulate de români la adunarea din 3-5 mai 1848, ținută tot la Blaj, cerând în plus formarea unei gărzi naționale românești înarmate, similară cu garda națională maghiară care fusese deja constituită și înarmată de către guvernul austriac. Procesul verbal al adunării a fost semnat și de Avram Iancu. La 30 septembrie Iancu pleacă cu moții săi înapoi în munți. Câteva cuvinte și referințe despre începerea ostilităților și a represaliilor La 10 octombrie Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
proclamație "către poporul valah". Tonul său este amenințător, în urma victoriei armatei maghiare împotriva sârbilor răsculați. Proclamația către români cere acestora ca în opt zile să revină la ordine și la supunerea autorităților maghiare revoluționare care le înlocuiseră pe cele imperiale austriece și se încheie astfel: „Altminteri, pe Dumnezeu din ceruri, care apără dreptatea, capetele vinovaților vor suferi severitatea neînduplecată a legii. Viteaza noastră armată, care a împrăștiat de curând o hoardă de trădători și tâlhari, va porni împotriva voastră și atunci
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
focul armelor. Păziți-vă, de aceea, frați români, și nu vă atrageți urgia pedepsei!” Proclamația lui Kossuth a declanșat o reacție puternică între români. În loc să depună armele, românii trec la dezarmarea maghiarilor, folosindu-se de un ordin al comandamentului militar austriac. Țăranii cer ca nobilii maghiari să predea armele, iar când aceștia nu o fac, au loc incidente sângeroase. Gărzile maghiare din mai multe orașe din Transilvania sunt dezarmate prin luptă, lăsând în urmă zeci de morți și răniți din ambele
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
nu devenise comandant-șef al milițiilor românești. La 19 octombrie secuii pornesc ofensiva pe mai multe direcții. În unele lupte reușesc să învingă armata imperială, inferioară numeric, și să împrăștie milițiile românești, inferioare ca dotare. Simultan cu operațiunile secuilor, comandamentul austriac a convocat la Alba Iulia toți comandanții români de legiuni de la nord-vest de Sibiu, pentru a le comunica planul de operații imperial, pentru o ofensivă pe direcția Cluj. La 6 noiembrie sosește în zona de operații legiunea din Hunedoara, 4
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
fi găsit în sat cadavrele unor compatrioți de-ai lor executați de unguri și ca răzbunare au dat foc localității. Avram Iancu și căpitanul Gratze spun că satul ardea înainte de a intra în el milițiile române. La 20 noiembrie căpitanul austriac Gratze începe cu maghiarii negocierile de predare a orașului Turda. Populația maghiară, îngrozită de prezența legiunilor de lăncieri români, cer ca aceștia să nu fie lăsați să intre în oraș, ceea ce s-a și întâmplat. Avram Iancu și-a ținut
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Turda la Câmpeni și la 29 noiembrie e gata de marș, cu o trupă ce număra 1.500 moți, dintre care 250 aveau puști, iar restul lănci. La 4 decembrie a sosit în satul Săcuieni, având atașat și un ofițer austriac, pe căpitanul Francisc Ivanovici, care se va remarca mai mult prin inactivitate în cursul anilor revoluției și prin stânjenirea mișcărilor lăncierilor români. Planul de luptă prevedea un atac al moților, prevăzut pentru noaptea de 6/7 decembrie 1848, asupra avanposturilor
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
de cca 3 ore, imperialii și românii au fost siliți să se retragă. Prin aceasta, drumul trupelor maghiare spre Huedin era deschis. Avram Iancu a fost nevoit să se retragă din fața trupelor maghiare, iar la 10 decembrie a anunțat comandamentul austriac că trebuie să își lasă acasă lăncierii, din cauza lipsei de alimente și a hainelor groase de iarnă. El a trimis alți lăncieri în ajutorul austriecilor, care au sosit, în număr de 1.500 lăncieri și 70 vânători, la 19 decembrie
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
maghiarilor în bătălia de la Fântânele, acesta fiind ultimul atac de amploare al trupelor maghiare asupra românilor din munți. În luna august revoluția maghiară este înfrântă de armatele combinate austro-rusești, luând sfârșit războiul civil din Transilvania. După revoluție începe prigoana autorităților austriece împotriva lui Avram Iancu, care este urmărit pentru anchetă deși luptase de partea austriecilor. În 15 decembrie 1849 este chiar arestat în Hălmagiu, în zi de târg, dar este eliberat urgent datorită presiunii populației românești aflate în comună și care
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
care este urmărit pentru anchetă deși luptase de partea austriecilor. În 15 decembrie 1849 este chiar arestat în Hălmagiu, în zi de târg, dar este eliberat urgent datorită presiunii populației românești aflate în comună și care amenință cu masacrul garda austriacă. În luna februarie anul 1850 Avram Iancu pleacă spre Viena pentru o audiență la împăratul Francisc Iosef. Acesta îi primește pe români cu mare respect. Cu toate acestea, Avram Iancu va refuza decorațiile imperiale pe motiv că el a luptat
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
pentru drepturile poporului român, nu pentru medalii și nu acceptă să fie decorat. Câteva zile mai târziu este chemat la poliția din Viena și i se sugerează să primească medaliile imperiale. Refuzând din nou, Avram Iancu este expulzat din capitala austriacă. Neprimind medaliile imperiale, Avram Iancu declara: „...eu distincția ce mi s-a acordat, pentru care în ceea ce privește persoana mea îi mulțumesc Maiestății Sale cu toată supunerea, nu o pot primi atâta timp cât acele făgăduieli nu vor fi împlinite și dorințele juste ale
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
1.600 florini. I s-a mai oferit o subvenție lunară de cca 800-1.000 florini, dar pe toate Iancu le-a refuzat. Nu vroia nimic pentru el, dorea doar să se acorde românilor drepturile cerute și promise de Curtea austriacă. Avram Iancu se va întoarce acasă în mijlocul poporului său din munți, între moți unde va rămâne până la moartea sa. Ultima parte a vieții și-o va petrece într-o stare de depresie profundă, probabil dezamăgit de faptul că după atâtea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
din localitate, la care trăsese peste noapte. Iancu nu avea mai nimic asupra lui, au fost găsite la el numai o năframă zdrențuită, fluierul de cireș din care îi plăcea atât de mult să doinească și o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă și mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului. Cauza decesului lui Iancu a fost o nouă hemoragie, fatală de această dată. Trupul neînsuflețit al marelui erou a fost depus pe catafalc în casa lui Ioan
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]