2,645 matches
-
Arad (spre amuzamentul meu, se mândrea des cu blazonul Șerbanilor datând din 1603, pe care mi l-a dat, pe patul de moarte, să-l duc În cabana mea din America și să nu uit de unde vin). În plină dominație austro-ungară, familia a fost nevoită să se stabilească la Szeged, unde bunicul meu a fost numit judecător la Curtea de Apel. Acolo s-a născut tata. Această strămutare În Ungaria a produs multe frustrări Întregii familii, din cauza atmosferei naționaliste meschine, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
importanța luptelor antiotomane ale lui Ștefan cel Mare, apare cu atât mai evident clarviziunea sa, necesitatea acestor lupte de eliberare, justificarea marilor sacrificii făcute în asigurarea unui viitor de libertate. Dacă adăugăm stăpânirii otomane și năvălirile barbare, terorismul tătarilor, stăpânirea austro-ungară, rusească, hitleristă, sovietico-comunistă, post comunistă originală și capitalistă sălbatecă... ne întrebăm: când a fost țara noastră liberă, stăpână pe soarta sa, împlinirea visului de libertate al lui Ștefan? Ștefan a salvat Moldova ce se afla pe marginea prăpăstiei, în pericol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Carp a rostit În Parlament faimosul lui discurs, care s-a Încheiat cu formula: „nu este decât un singur lucru de făcut,...represiunea. Vom aviza pe urmă”. În 1909, Carp insista pentru realizarea și menținerea unei strânse prietenii cu Imperiul Austro-Ungar declarând că politica externă a României „nu poate decât să fie Îndreptată către Tripla Alianță”, spunând că „guvernul actual și toate guvernele următoare trebuie să păstreze o neutralitate absolută față de ceea ce se petrece Între maghiari și români”, declarație care, În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
turc recunoștea unui agent român rangul de șef de misiune”. Carp a obținut o serie de succese pe lângă guvernul austriac, izbutind la 17 iulie 1871, să Încheie o convenție privitoare la procedura de urmat În materie de falimente ale supușilor austro-ungari de pe teritoriul României, precum și o Învoială, semnată la 1 septembrie, prin care hotărârile definitive În materie civilă, comercială, maritimă și de schimb erau considerate executorii, pe bază de reciprocitate, În ambele țări. În aceeași perioadă a fost Încheiată o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de o parte a deputaților, Convenția comercială Încheiată de România cu Austro-Ungaria, sub motivul că era considerată periculoasă. Astfel, Manolache Costache Epureanu pretindea că articolul care prevedea egalitatea supușilor În ambele state urmărea naturalizarea evreilor, deoarece dădea „dreptul evreilor supuși austro-ungari de a dobândi imobile urbane, pe când unele instanțe judecătorești au luat acest drept până și evreilor pământeni”. În replică, ministrul de externe, Vasile Boerescu, susținea că străinii au avut Întotdeauna dreptul de a dobândi imobile urbane și că În convenție
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
urbane și că În convenție au fost introduse toate restricțiunile care existau față de străini: „oprirea de a dobândi pământ rural, așezarea În comună cu Îngăduința autorităților locale, reglementând și chestiunea cârciumilor”. Kogălniceanu susținea că România oferea mult prea mult monarhiei austro-ungare, deoarece, În primul rând, Convenția nu ținea cont de situația industriei românești, care era la Începuturile ei. Critica și faptul că la Încheierea acesteia nu au fost consultate Camerele de Comerț, nici Consiliul Superior de Comerț, așa cum prevedea legea din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că odată „terminată afacerea Dunării se va Întoarce În mijlocul opoziției”. Ulterior, baronul Mayr a Înștiințat cabinetul de la Viena despre numirea lui Carp ca ministru al României În capitala Austro-Ungariei, considerând-o „o măsură potrivită” pentru realizarea unei Înțelegeri româno- austro-ungare, fiind considerat potrivit pentru găsirea unor căi de soluționare a conflictelor care dezbinau România și Austro-Ungaria, mai ales În chestiunea Dunării. Primind asigurări din partea guvernului că avea libertatea deplină, Carp s-a deplasat la Viena, unde a avut mai multe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ungar o declarație oficială asupra Încheierii chestiunii Dunării sau menținerii statu-quo-ului dinaintea conferinței. La vremea repectivă, Carp considera acest lucru imposibil de obținut deoarece Austro-Ungaria n-ar fi consimțit „să constate singură eșecul ei În chestiunea Dunării”. În plus, guvernul austro-ungar avea În chestiunea deschisă a Dunării un mijloc de presiune asupra guvernului român. La 22 ianuarie 1884, Carp telegrafia la București că ministrul de externe austro-ungar Kalnoky a propus căutarea unei noi soluții În chestiunea Dunării, Înainte de a interveni Franța
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ar fi consimțit „să constate singură eșecul ei În chestiunea Dunării”. În plus, guvernul austro-ungar avea În chestiunea deschisă a Dunării un mijloc de presiune asupra guvernului român. La 22 ianuarie 1884, Carp telegrafia la București că ministrul de externe austro-ungar Kalnoky a propus căutarea unei noi soluții În chestiunea Dunării, Înainte de a interveni Franța sau Rusia, subliniind că el s-a ferit să discute despre noi soluții În această problemă. În februarie, când Kalnoky a ridicat din nou problema, Carp
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că cele două economii erau asemănătoare, fapt care determina mai curând instaurarea unei stări de concurență decât de colaborare. Dificultăți existau și În relațiile cu Austro- Ungaria, datorate În special atitudinii guvernului maghiar față de populația românească din Transilvania (realizarea dualismului austro-ungar reprezentând o amenințare la adresa populației românești), dar și tendințelor expansioniste, manifestate Într-un trecut nu foarte Îndepărtat. Relațiile cu Germania nu erau la fel de dificile, deși nu se putea vorbi de o simpatie din partea opiniei publice românești ca urmare a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
independent de la Dunăre l-a determinat să-și modifice poziția, sfătuind diplomația vieneză, Încă din 1880, să-i acorde o mai mare atenție și să acționeze pentru o apropiere de aceasta, criticând În mai multe rânduri tonul adoptat de guvernul austro-ungar față de România, fiind conștient de existența unei competiții pentru atragerea ei de partea Austro-Ungariei sau Rusiei, cea din urmă putând promite Transilvania ca element esențial al strategiei naționale românești. Inițiativa apropierii României de Austro-Ungaria a găsit un ecou favorabil În cadrul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
România, fiind conștient de existența unei competiții pentru atragerea ei de partea Austro-Ungariei sau Rusiei, cea din urmă putând promite Transilvania ca element esențial al strategiei naționale românești. Inițiativa apropierii României de Austro-Ungaria a găsit un ecou favorabil În cadrul diplomației austro-ungare, mai ales că aceasta urma să fie principala beneficiară a unei asemenea alianțe. Revenind la partea românească, este de recunoscut rolul jucat de Petre P. Carp În semnarea tratatului de alianță, acesta plasându-se pe aceleași poziții cu Titu Maiorescu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
25 septembrie 1883 era conceput ca o alianță Între două părți: România și Austro- Ungaria, având un preambul În care se menționa că cele două părți erau animate de dorința de a menține pacea generală „conform scopului urmărit de către alianța austro-ungară și germană”, și opt articole, rămânând În final un preambul și șapte articole (În această formă a fost trimis lui Bismarck pentru examinare). La 30 octombrie 1883 Brătianu a semnat la Viena, Tratatul de alianță Între România și Austro- Ungaria
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
punea problema Înlocuirii cabinetului, Goluchowski și Bülow au Încercat să-l determine pe Carp să accepte un portofoliu, reușind să mențină guvernul Manu-Lahovari, fapt care a fost perceput ca un succes al diplomației austro-germane. Inițiativa reînnoirii tratatului a aparținut diplomației austro-ungare. Goluchowski propunea drept soluții: fie intrarea În minister a lui Carp (care era un vechi prieten al diplomatului austriac), fie informarea lui Manu și Lahovari În legătură cu existența tratatului. Regele era de părere că o Înnoire a tratatului nu se putea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
organice a României la Puterile Centrale, Întâi la Austro-Ungaria, mai apoi la Germania, cu proclamarea Kaiserului sau a unui fiu ca rege al României. În primăvara lui 1917, Stere a mers la Viena și Berlin și a predat conducătorilor politici austro-ungari și germani un memoriu În care Își expunea concepția lui referitoare la „noua orientare” a politicii românești. Stere considera că unica șansă de salvare a României era transformarea ei Într-o colonie germană, convingere asupra căreia a revenit În perioada
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
doua zi o luau de la început. Dar cum într-o bună zi s-ar fi putut să treacă la fapte, toți refugiații ardeleni au pornit din nou spre țară, făcând sute de kilometri în căruțe și strecurându-se printre trupele austro-ungare intrate în Rusia. În toamna anului 1918, când războiul din Balcani și din Apus se apropia de sfârșit, umblam și noi neobosiți pe toate străzile Iașului, manifestând împreună cu studențimea, ba pe la Legația Germaniei, împotriva „boșilor”, ba pe la Legația Franței. Aici
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
niciodată. Mie nu mi-a vârât nimeni sovietici pe gât și cred că n-am văzut picior de rus decât ca turist la Marea Neagră. Sunt tot atât de empatică în raport cu experiența mamei sub stalinism pe cât era ea în raport cu a bunicii sub imperiul austro-ungar. Înțeleg rațional răul produs de stalinism cam la fel cum înțeleg occidentalii, la sfârșitul secolului XX, răul produs de comunismul totalitar. Ca pe o poveste a vieții altora. Intrarea mea în „viața politică” s-a produs în 1964. „Frații” bunicii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de o tradiție culturală în care accentul nu a căzut pe fapte și responsabilitate istorică și moral-politică, ci pe explicații care s-au legat mereu de ideea că noi, românii, am fost mereu oropsiți: de popoare migratoare, de turci, de austro-ungari, de ruși: victime ale unui fel de viol istoric colectiv. Eterni nedreptățiți. Reacția formală o găsim în imn: „croiește-ți altă soartă”. Reacția comună este însă alta: o strategie a văicărelii. 4. Neajutorarea. Un lung exercițiu al infantilizării, datorat faptului
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
orașe mari, ca și când am avea un merit pentru toate acestea. Români fiind, obișnuim însă să ne blestemăm soarta trecută: Ce neam lipsit de noroc! Am stat la porțile orientului, în calea imperiilor. Am fost oropsiți, ba de turci, ba de austro-ungari, ba de ruși. Soarta noastră din ultimul secol a fost pecetluită de tancurile sovietice. După ce ele au plecat, au rămas comuniștii autohtoni și cea mai dură dictatură din Europa ultimelor decenii comuniste (cu excepția Albaniei). Cum să ne fi afirmat noi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
În definitiv, de ce au vrut românii din Transilvania să se unească cu cei din regat? De bună seamă, trecutul daco-roman comun a fost o strategie de legitimare corectă, dar nu a fost motivul individual al dorinței spre unire. În Imperiul Austro-Ungar românii nu se simțeau bine, chiar dacă acest imperiu era semnificativ mai dezvoltat, cu o economie mai contemporană începutului de secol XX, față de regatul încă excesiv de rural. Imperiul era cert mai bine administrat, mai serios structurat decât regatul căruia românii voiau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spirituală care îi oglindește omului «orfan» al vremurilor noastre gingășia și iubirea milostivă a lui Dumnezeu Tatăl. Capitolul XI Propășirea Operei (1915-1930) Războiul Pe 28 iunie 1914, la Sarajevo a avut loc asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul la tronul Imperiului austro-ungar. Un pretext optim pentru Austria ca să pedepsească Serbia și să-și manifeste ambițiile sale veleitare de extindere a propriei influențe politice asupra unei mari părți a teritoriilor slave. Această crimă a aprins fitilul unui conflict ce mocnea de multă vreme
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ai diecezei, într-un nesfârșit cor de suplici înaintea Preasfântului Sacrament expus solemn. Apoi a urmat înfrângerea de la Caporetto cu succesiunea sa de suspiciuni și de trădări. Italia s-a mobilizat, înrolând și băieți imberbi pentru a opri înaintarea armatei austro-ungare. Iar linia s-a oprit lugubră pe râul Piave. În final, după trei ani de masacre cu totul nemaiauzite pentru ambele părți în dispută, Imperiul austro-ungar s-a dizolvat: la 4 noiembrie 1918, la Vittorio Veneto, Austria a capitulat și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
trădări. Italia s-a mobilizat, înrolând și băieți imberbi pentru a opri înaintarea armatei austro-ungare. Iar linia s-a oprit lugubră pe râul Piave. În final, după trei ani de masacre cu totul nemaiauzite pentru ambele părți în dispută, Imperiul austro-ungar s-a dizolvat: la 4 noiembrie 1918, la Vittorio Veneto, Austria a capitulat și a semnat armistițiul cu Italia. Și a fost pace. Dar nu a izbucnit bucuria. Toate națiunile, toate orașele, toate satele izolate își numărau morții și ridicau
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
anularea contractului. După o oarecare rezistență, guvernul român, supus la presiuni superioare, a trebuit să satisfacă în parte exorbitanta pretenție germană, trecînd comanda pe jumătate Belgiei, pe jumătate Germaniei. În acest concurs de gesturi și înscrisuri lipsite de bunăcuviință, Legația austro-ungară nu rămînea mai prejos. Ea se întrecu pe sine cu ocazia unui proces ce avusese loc într-un tribunal de provincie din România, care se terminase prin achitarea unui țăran vinovat de a fi ucis un austriac (pe care îl
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de Dunăre, în Balcani, deja revigorate de descompunerea vechiului regim otoman, erau încurajate de acest gest austriac de preluare oficială a unor teritorii turcești, iar pentru organizațiile teroriste sîrbești constituia un semnal ce provoca unificarea tuturor forțelor secrete împotriva monarhiei austro-ungare. Fără îndoială că mobilizarea Armatei Imperiale și Regale, cu ocazia crizei bosniace, a fost un succes. Operațiunea reușind pe deplin, Austria prezenta o fațadă impozantă în ochii adversarilor și aliaților. Îndărăt, însă, se dezvoltau acțiunile secrete care, cinci ani mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]