2,138 matches
-
nuvela, pădureanca se stabilise în București, și dacă nu cumva tocmai venirea ei îl determină să descrie întâmplările de la Curtici. Cert este că și Pădureanca pornește de la fapte ce se verifică documentar și interpretarea că ea ar conține mai puțină "autobiografie" decât celelalte scrieri ale lui Slavici trebuie părăsită. Credem că realizarea capodoperelor din prima perioadă a creației lui Slavici se datorează, în bună măsură, aceastei "infuzii" de experiențe personale ale scriitorului − evident transfigurate artistic. Nu doar talentul de scriitor justifică
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
contestă. Naratorul este cucerit, iar Slavici însuși crede Magdalena Popescu vede în ea, cu o secretă aspirație și o tăinuită gelozie, un ideal al său, "un etalon deziderativ în care a așezat o bună parte din propria experiență interioară, din autobiografia sa în sens larg", "model etic direct propus, accesibil prin efort, disciplină și asceză"140. Iată că o lectură atentă pune eroina în altă lumină. Marta, soția lui Bocioacă nu o suportase niciodată pe Persida, și nu își ascundea nici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nimic pe lume care să facă mai multă plăcere, chiar și oamenilor celebri (și chiar și oamenilor care au folosit și cuvinte peiorative la adresa matematicii), decât să descopere sau să redescopere o teoremă matematică adevărată. Herbert Spencer a republicat în autobiografia sa o teoremă despre cerc pe care o demonstrase când avea douăzeci de ani (neștiind că fusese demonstrată cu două mii de ani înainte de Platon). Profesorul Soddy este un exemplu mai recent și mai frapant (dar teorema lui era într-adevăr
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a epocii post-goetheene" și "după Luther, cel mai mare geniu al limbii germane", cel care a îndurat și anticipat toate experiențele spirituale decisive ale timpurilor moderne, înainte de toate pe cea a nihilismului și a depășirii sale prin intermediul artei 137. În autobiografia din 1949 declară: Într-adevăr, tot ceea ce a discutat generația mea, toate lucrurile cu care s-a confruntat în plan interior, s-ar putea spune: ce a îndurat, sau de asemenea: ce a discutat pe toate părțile toate acestea fuseseră
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vol. I, 1851: Über Katholicismus und Protestantismus (1824), pp. 71-80 și Über die Freiheit der Intelligenz (1826), pp. 133-150. Bahnsen, J., Wie ich wurde was ich ward, ed. R. Louis, Müller, München/Leipzig, 1905; A. Ruest, Barth (ed.), Leipzig, 1931 (autobiografie postumă, scrisă între 1875 și 1881). Bakunin, M. A., Stato e anarchia, trad. it. N. Vincileoni și G. Corradini, Feltrinelli, Milano, 1973 (ediția a II-a). Ball, H., Zur Kritik der deutschen Intelligenz, Der freie Verlag, Berna, 1919. Barbey d
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Pléiade), Paris, 1998-2000. Cugetări, traducere și note George Iancu Ghidu, Editura Științifică, București, 1992. G. Pico della Mirandola, Discorso sulla dignità dell'uomo (1486), lat./it., ed. de G. Tognon, prefață de G. Garin, La Scuola, Brescia, 1987. Rensi, G., Autobiografia intellettuale. La mia filosofia. Testamento filosofico, Corbaccio, Milano, 1993. Sade, D.A.F. de, Oeuvres, M. Delon (ed.), 3 vol., Gallimard (Bibliothèque de la Pléiade), Paris, 1990-1998. Sanches, F., That Nothing is Known (Quod nihil scitur), D.F.S. Thomson (ed.), Cambridge University Press, Cambridge
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Italia, Florența 1994; Pauen, M., Dithyrambiker des Untergangs. Gnostizismus in Ästhetik und Philosophie der Moderne, Akademie, Berlin, 1994. 58 J. Bahnsen, Wie ich wurde was ich ward, R. Louis (ed.), Müller, München/Leipzig, 1905; A. Ruest (ed.), Barth, Leipzig, 1931 (autobiografie postumă, scrisă între 1875 și 1881), pp. 161-162. 59 Cf. Müller-Seyfarth, op. cit.; Metaphysik der Entropie, prefață de F. Volpi, Van Bremen, Berlin, 2000. 60 Mainländer, Ph., Schriften, W. H. Müller-Seyfarth (ed.), 4 vol., Olms, Hildesheim/New York, 1996-1999. 61 Idem, p.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
scrierilor sale din aceeași perspectivăa vieții ca artăscoate la iveală o serie de modalități lingvistice și literare prin care se constată arta de a trăi a autorului (în scrierile autobiografice) sau a personajelor sale (în celelalte scrieri). Din Fragment de autobiografie, Corespondență sau Articole, transpare originalul Creangă, cel ce a încheiat pactul autobiografic cu cititorul, dezvăluind identitatea autornaratorpersonaj(32, pp. 14-15). În Amintiri din copilărie, autoficțiune luată în mod greșit drept autobiografie de către mulți cititori, întâlnim o gamă variată de personaje
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a personajelor sale (în celelalte scrieri). Din Fragment de autobiografie, Corespondență sau Articole, transpare originalul Creangă, cel ce a încheiat pactul autobiografic cu cititorul, dezvăluind identitatea autornaratorpersonaj(32, pp. 14-15). În Amintiri din copilărie, autoficțiune luată în mod greșit drept autobiografie de către mulți cititori, întâlnim o gamă variată de personaje care închipuie o lume foarte aproape de cea în mijlocul căreia a trăit Creangă. Și aici, ca și în Povești, Povestiri, în Versuri, Poezii populare sau Povestiri didactice, lumea pestriță a satelor și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
147, r. 23 25: „Înțelegem, în sfârșit, critică dăscălească, serioasă, nepărtinitoare și neinteresată, întemeiată pe dreptate și adevăruri științifice și pedagogice” critica în scop nobil, educativ și progresist și întemeiată pe adevăr este întotdeauna de bun augur. POSTUME [FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE] p. 151, r. 7 : „Întăi și-ntăi, am început a învăța cruce-ajută” educația copiilor are la bază o instruire religioasă, considerată esențială unei bune dezvoltări, fundamentală în formarea acestuia; r. 17 18 : „Un sorcovăț nemțesc plătea tata pe lună dascălului, ca să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de a se constitui în modele pentru semeni; r. 22 : „Politețea oamenilor binecrescuți nu are margini.” oamenii cu educație aleasă acționează potrivit unor tipare sociale ce sfidează limitele superficiale impuse de cotidian. ANEXĂ Repere biografice 1837. Într-un fragment de autobiografie scris în albumul lui Eduard Gruber, Ion Creangă notează : „Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de sus, din părinți români: Ștefan al lui Petrea Ciubotariul și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
apare că s-a născut la 10 iunie 1839. Ea nu trebuie considerată corectă deoarece mai există o însemnare ( identică ) în 1842. 1846 (sau 1847). „Poate să fi fost de vreo unsprezece ani, când am început a învăța”, (Fragment de autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Învățătorul copiilor”............................................ ...................................................89 O întrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie ....................................90 Răspuns la criticele nedrepte și calomniile înverșunate îndreptate contra cărților noastre de școală de cătră domnul Ioan Pop Florantin ............91 Postume ..................................................... ...........................................94 [Fragment de autobiografie]....................................... ......................................94 Făt-Frumos, fiul iepei ..................................................... ............................94 Dragoste chioară și amoriu ghebos ..................................................... .................95 Azi am bani, azi am parale............................................... ...............................96 Cunoaște-te pre tine însuți............................................... ..............................96 Poezii populare............................................. ............................................97 Rostiri, zicători, cuvinte.............................................. ................................98 Corespondență ..................................................... .....................................99 ANEXĂ Repere biografice........................................... ...................................111 În loc de concluzii............................................ ........................................119
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Adrian Muraru (coord.), Filosofia și societatea cunoașterii, Iași, Institutul European, 2012. Clement, Elisabeth, Demonque, Chantal, Hansen-Love, Laurence, Kahn, Pierre, Filosofia de la A la Z, traducere de Magdalena Mărculescu-Cojocea și Aurelian Cojocea, București, Editura ALL Educațional, 2000. Collingwood, Robin George, O autobiografie filosofică, traducere de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, București, Editura Trei, 1998. Colman, Andrew M., Oxford Dictionary of Psychology, Oxford, Oxford University Press, 2006. Constantinescu, Muguraș, Prea multe imagini ucid imaginația, Interviu acordat de Jean-Jacques Wunenburger în România Literară, nr.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu atât mai puțin din vremurile ce aveau să urmeze. Individul face parte din asamblări de tot felul și, totodată, le și transcende continuu". (Ion Ianoși, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002, p. 14). 514 Robin George Collingwood, O autobiografie filosofică, traducere de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, București, Editura Trei, 1998 , p. 79. 515 Ibidem p. 9. 516 Cecilia Tohăneanu, Epistemologia istoriei, București, Editura Științifică, 1998, p. 15. 517 Robin George Collingwood, op. cit. 518 Gustave Le Bon, Opiniile și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tinerețele mele pierdute sau furate, sau rătăcite, sau... risipite...” și-atunci, cum să nu respiri măcar prin scris?! Cum să nu ți reverși veninul sincerității, și-al nevinovăției... în pagini autobiografice?! în fapt, la I. D. Sîrbu nu numai paginile de autobiografie devin „un simplu exercițiu de dezgolire...”, ci toată proza sa. Trăiește mereu momente de coșmar, de disconfort psihic, dar numai scrisul îl eliberează de spaime. E sincer cu sine însuși... „Dacă continuu a mai scrie... se datorează gândului - jalnic, dar
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cele două cifre reprezintă și datele, respectiv ziua și luna în care au fost detonate cele două bo mbe atomice în cel de al doilea Război Mondial. Pentru mine, e le rămân așa, ca o curiozitate. — Intrăm chiar într-o autobiografie? — De ce nu? Ca să fim clari! Părinții mei au fo st oameni săraci, care au trăit modest toată viața, fără ambiții și pretenții nemeritate, chiar dacă au și avut acces în aces t s ens. După ce a făcut războiul de la început până la
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
pacea, simplitatea, plăcerea de a merge fără să știi unde. J.-J. Rousseau, Confesiuni, p. 75 Se înțelege așadar că descrierile expresive aparțin cu prioritate ceea ce nu înseamnă exclusiv structurilor narative cu anumite proprietăți organizatorice: sînt romane la persoana I (autobiografii cum sînt Confesiunile lui Rousseau sau romane epistolare precum Obermann de Sénancour sau Crinul din vale al lui Balzac), în care descrierile sînt asumate de un eu omniprezent; sînt romane care se bazează pe o structurare spațială a ficțiunii (călătoria
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a ajuns slujitor devotat al bisericii „Speranța” din Arad pentru o perioadă de 15 ani în slujba de diacon. Gheorghe Bradin s-a născut la data de 3 februarie 1895, în satul Cuvin din județul Arad. Gheorghe Bradin menționează în autobiografia sa faptul că s-a născut într-o familie săracă dar care muncea din greu la bogătașii din Podgoria Aradului. Începând cu vârsta de 7 ani a urmat școala primară confesională din Cuvin. La vârsta de 15 ani a lucrat
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
După chemarea la mântuire a primit și chemarea la slujire. Biserica Baptistă Germană de pe strada “Apele Minerale” i-a confirmat chemarea la slujire iar în 1946, după terminarea războiului, se înscrie la seminarul din Buteni. Fratele Ilie Foșlea menționează în autobiografie că în data de 4 ianuarie 1946 slujește cu prima predică. Decizia conducerii seminarului a fost ca seminariștii anului IV să fie repartizați urgent în biserici din cauza lipsei de slujitori. Astfel, fratele Ilie ajunge să slujească în biserica din Cuvin
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
tânăr seminarist era examinat de comitet în fața unei comisii de ordinare compusă din frații: Gheorghe Cicireanu, Simion Vuia, Truța Ioan și Dan Gheorghe. Comitetul a votat afirmativ cu excepția unui membru care a rămas neutru. Candidatul a trebuit să își spună autobiografia și doctrina pe baza cărora comisia comunității l-a examinat. 5.3.7. Reglementarea din 1954 „Reglementarea” este un termen intrat în limbajul credincioșilor care au trăit în perioada comunistă. În timp ce am intervievat frații mai în vârstă cu privire la evenimente din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
preia chiar și bârfa -, se ferește totuși de exagerările spiritualilor, acest lucru datorându-se poate viziunii sale echilibrate și puțin îngăduitoare pe care o are despre franciscanism. De la Salimbene, primim înainte de toate, conform unei opinii bine întemeiate, un fel de autobiografie, căci, într-adevăr, întreaga Cronică dă impresia unei enorme autobiografii. Urmează puținele informații despre Francisc și primii însoțitori. Dar cea mai mare importanță o reprezintă capitolul dedicat Ordinului Fraților Minori, în care putem să citim liniile, chiar dacă nu mereu foarte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acest lucru datorându-se poate viziunii sale echilibrate și puțin îngăduitoare pe care o are despre franciscanism. De la Salimbene, primim înainte de toate, conform unei opinii bine întemeiate, un fel de autobiografie, căci, într-adevăr, întreaga Cronică dă impresia unei enorme autobiografii. Urmează puținele informații despre Francisc și primii însoțitori. Dar cea mai mare importanță o reprezintă capitolul dedicat Ordinului Fraților Minori, în care putem să citim liniile, chiar dacă nu mereu foarte clare, unei istorii proprii, chiar a unei perioade dintre cele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
e ghidat de o elecțiune afectivă, anterioară și preeminentă în raport cu toate celelalte alegeri generice. Melodrama orientează prozele scurte de la începutul carierei, romanele schematice de la începutul anilor '20, interminabilul ciclu autobiografic sau întreprinderea de reconstrucție a biografiei eminesciene. Schiță, "fantezie", roman, autobiografie, viață romanțată toate au un singur tipar. "Romanele lui Lovinescu, notează Antonio Patraș, sunt tot niște volume de "scenete și fantezii", unde "realitatea", în loc să fie investigată cu ochi de prozator, devine un repertoriu de teme, personaje și situații-tip pentru
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
încercare de configurare a lui Bizu" (ibidem). Împlinirile estetice, e adevărat, vin din "afilierea filonului memorialistic și autobiografic pe tipul de personaj a cărui primă schiță este Andrei Lerian" (ibidem). Dar filonul autobiografic nu lipsește nici din Viață dublă. Dimpotrivă, autobiografia e luată explicit ca punct de pornire. 210 Cf. Michael R. Booth, op. cit., p. 20. 211 Modelul "real" al lui Ciprian e însă Cincinat Pavelescu, poet galant și epigramist celebru în epocă, pe care Lovinescu l-a tratat cu multă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]