1,935 matches
-
2, 7). Trecem la stadiul 3 al diabetogenezei, cel al insulitei autoimune β-celulare, care rezultă dintr-o interacțiune între un defect de antigenicitate a unor proteine β-celulare, cuplat cu un altul, aparținând diferitelor seturi limfocitare implicate în procesele imune și autoimune. Procesul operant la om este practic necunoscut, în ciuda numeroaselor studii dedicate acestui subiect la animalele ce dezvoltă un diabet de tip 1 asemănător celui uman. Întrucât declanșarea și apoi desfășurarea în timp (ani de zile) a procesului autoimun distructiv β-celular
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
imune și autoimune. Procesul operant la om este practic necunoscut, în ciuda numeroaselor studii dedicate acestui subiect la animalele ce dezvoltă un diabet de tip 1 asemănător celui uman. Întrucât declanșarea și apoi desfășurarea în timp (ani de zile) a procesului autoimun distructiv β-celular sunt învăluite de multe necunoscute, intervențiile preventive nu sunt încă capabile să intercepteze această etapă. Ea este, totuși, identificabilă prin prezența anticorpilor specifici antiinsulari. La sfârșitul acestei etape, se presupune că 50-80% din celulele β pancreatice sunt deja
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
sunt deja total sau parțial distruse. Considerăm că în această etapă orice metodă „de prevenție” (termen impropriu întrucât boala a fost declanșată cu multă vreme înainte) nu mai are nici o șansă de succes. Ajungem acum la stadiul 4 în diabetogeneza autoimună, în care apar (pe lângă markerii autoimunității) semne de disfuncție a celulelor β (defecte insulinosecretorii majore), care preced cu luni, și uneori ani, ultimul stadiu (stadiul 5), cel al diabetului zaharat decompensat, manifestat prin semnele clinice caracteristice. În stadiul 4, se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
a deveni complet (9, 10, 23). Nu se poate începe o acțiune preventivă cu șanse de succes fără a se cunoaște cauza inițială a T1DM, care trebuie abordată înainte ca diabetogeneza să fie activată. În momentul în care procesul distructiv autoimun anti-β-celular a fost declanșat (autodeclanșat sau declanșat de factori exogeni), nu se mai poate vorbi de o acțiune preventivă ci de una terapeutică. După cum menționam, diabetogeneza T1DM are loc în întregime în perioada preclinică a bolii. În momentul exploziei clinice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
T1DM are loc în întregime în perioada preclinică a bolii. În momentul exploziei clinice a diabetului, aproape tot ce era de distrus în insulele Langerhans este deja distrus. Ipoteza că un tratament ulterior aplicat în această perioadă poate stopa procesul autoimun anti-β-celular este iluzorie. Raportarea unor remisii tranzitorii mai lungi și însoțite de o prezervare a funcției β-celulare restante (eventual chiar o activare a proceselor regenerative în aceste celule) nu s-a dovedit reală, în sensul că pe termen lung (și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
de intervenție sunt aplicate după ce mecanismul distructiv β-pancreatic se află deja în plină acțiune. În mod ciudat, în toate studiile „de prevenție” criteriul de includere a fost triplu: a) prezența markerilor de predispoziție genetică; b) prezența anticorpilor antiinsulari (markerii activității autoimune anti-β-celulare) și c) dispariția vârfului insulinosecretor precoce (martor al distrucției masive β-pancreatice); În acest context, evident, nu se mai poate vorbi de o prevenire a bolii, ci de o intervenție tardivă de stopare a trecerii procesului diabetogen în ultima sa
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
secundară a diabetului, vizând un control bun al bolii, în vederea prevenirii complicațiilor cronice. Pentru a avea oarecare șanse de succes, metodele preventive (alese pe o mai bună cunoaștere a etiopatogeniei bolii) trebuie să se adreseze terenului diabetogen, împiedicând declanșarea distrucției autoimune β-celulare. Prezența anticorpilor antiinsulari ar trebui mai curând să facă parte din criteriile de excludere pentru programele de prevenție, acești pacienți trebuind să fie trecuți în programele de prevenție secundară, ce vizează păstrarea eventualei capacități insulinosecretorii restante și evitarea complicațiilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
păstrarea eventualei capacități insulinosecretorii restante și evitarea complicațiilor cronice diabetice (7, 13, 20). Prevenția primară necesită fie cunoașterea factorilor declanșatori (despre care în prezent nu există decât presupuneri neconfirmate), fie cunoașterea și stimularea factorilor protectori, care să împiedice declanșarea mecanismului autoimun. Abordarea preventivă a limfocitelor T autoreactive este teoretic atractivă, dar greu de pus în practică. Se simte nevoia unui plus de cunoștințe, atât în domeniul predispoziției genetice, cât și în cel al interacțiunii celulelor β pancreatice cu complicatul și incomplet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
a limfocitelor T autoreactive este teoretic atractivă, dar greu de pus în practică. Se simte nevoia unui plus de cunoștințe, atât în domeniul predispoziției genetice, cât și în cel al interacțiunii celulelor β pancreatice cu complicatul și incomplet cunoscutul mecanism autoimun β-celular (7, 13, 15, 26, 27). În ultimii 20 de ani, studiile de prevenție a T1DM sau de intervenție imună imediat după debutul clinic al bolii însumează câteva sute. Au fost folosite numeroase imunosupresoare sau imunomodulatoare, care în studiile efectuate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
exprimă în primul rând importanța ei. Ar mai fi de menționat faptul că în cele mai numeroase studii dedicate structurii și funcției celulei β pancreatice s-a folosit ca model fie șoarecele NOD (non obese diabetes), care dezvoltă un diabet autoimun asemănător cu T1DM care apare la om, fie unele sușe de șoarece obez care dezvoltă un diabet asemănător cu T2DM la om. Diferențele între funcția celulei β la rozătoare și om, specii extrem de diferite pe scara ontogenetică, sunt relativ mici
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
este activată reacția de luptă sau fugă și apoi este inhibată. În afară de daunele imediate, dacă reacția la stres este permanent activată, consecințele psihice pot conduce la dereglări ale sistemului imunitar și cel nervos. Acest lucru include predispoziția la infecții, bolile autoimune, anxietatea cronică, oboseala cronică și depresia. Capacitatea organismului de a produce adrenalină și cortizon, doi dintre hormonii esențiali, se diminuează considerabil. Adaptarea Meridianului Triplu Cald. Pe scurt, fiecare dintre noi a aterizat pe un teren care tinde să accelereze peste
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
gîndurilor asupra chimiei creierului 4 Asaltul menstruației 100-102 stăpîna propriului corp tranziția către menopauză a se vedea și valori culturale exercițiul Împletitura Celtică 71-73,72 culori 6-7 observații newtoniene 36 revizuiri 30 perioadă premenstruală ca atmosferă protectoare 30, 7172 dezechilibre autoimune 49-51 Durerile de spate În timpul PMS În timpul sarcinii Calmarea meridianului rinichiului Durere de spate Exercițiul de calmare a meridianului intestinului gros Exercițiul de calmare a meridianului intestinului subțire Matricea energetică 33 Băile, efect calmant Beardall, Alan Circuitul centurii Berkson, D.
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Diabetul autoimun cu evoluție lentă al adultului (LADA: “Latent Autoimmune Diabetes of the Adults”) 1. Introducere. Definiție Vârsta, principalul criteriu de clasificare al diabetului zaharat în anii ′70, a fost abandonat ulterior, deoarece diferitele forme de DZ pot apare la orice vârstă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
criteriu de clasificare al diabetului zaharat în anii ′70, a fost abandonat ulterior, deoarece diferitele forme de DZ pot apare la orice vârstă. Pe de altă parte insulinodependența, criteriu utilizat mulți ani pentru a caracteriza formele de DZ cu patogenie autoimună, este controversată în prezent, deoarece într-un număr mare de cazuri, criteriul clinic (insulinodependența) și cel patogenic (mecanismele autoimune ce duc la distrucția β-celulară) nu se suprapun. De aceea, a fost considerată necesară o nouă clasificare a DZ bazată pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
apare la orice vârstă. Pe de altă parte insulinodependența, criteriu utilizat mulți ani pentru a caracteriza formele de DZ cu patogenie autoimună, este controversată în prezent, deoarece într-un număr mare de cazuri, criteriul clinic (insulinodependența) și cel patogenic (mecanismele autoimune ce duc la distrucția β-celulară) nu se suprapun. De aceea, a fost considerată necesară o nouă clasificare a DZ bazată pe criteriul etiologic (2), prezența sau absența autoanticorpilor antiinsulari reprezentând în prezent una dintre cele mai bune modalități de distincție
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
fost considerată necesară o nouă clasificare a DZ bazată pe criteriul etiologic (2), prezența sau absența autoanticorpilor antiinsulari reprezentând în prezent una dintre cele mai bune modalități de distincție între T1DM și T2DM. ICA și autoanticorpii anti-GAD sunt caracteristici formelor autoimune de DZ, fiind prezenți la 70-80% din pacienții nou diagnosticați cu T1DM. Totodată un mare număr din pacienții clasificați din punct de vedere clinic ca T2DM prezintă autoanticorpi antiinsulari de la debutul bolii, prevalența acestora variind, în cadrul studiului UKPDS, de la 34
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
ca marker predictiv al dezvoltării insulinodependenței (16). Acest subgrup se referă la o formă lent progresivă de T1DM, pentru care, de-a lungul timpului, s-a folosit o nomenclatură variată: „diabet 1 de tip latent”; „diabet zaharat tip 1½”; „diabetul autoimun latent al adultului - LADA”; „diabetul insulinodependent lent progresiv” (21). Termenul de LADA („Latent Autoimmune Diabetes in Adults”) a fost introdus pentru a defini pacienții diagnosticați cu DZ la vârstă adultă, ce prezintă trăsături genetice și imunologice caracteristice T1DM, dar la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
restantă de celule β, ce este evident mai mare la pacienții cu LADA, față de persoanele foarte tinere (22). O parte din pacienții cu LADA prezintă autoanticorpi și față de alte țesuturi endocrine (tiroidă, suprarenale), aceștia fiind mai corect diagnosticați cu „sindrom autoimun poliendocrin” (26). 3. Autoimunitatea în LADA Distrucția β-celulară prin mecanisme autoimune, întâlnită în T1DM și LADA, sau prin alte mecanisme (glucotoxicitate, lipotoxicitate, secreție excesivă și/sau prelungită de insulină), ca în T2DM, reprezintă evenimente cruciale ce conduc la diabet zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
cu LADA, față de persoanele foarte tinere (22). O parte din pacienții cu LADA prezintă autoanticorpi și față de alte țesuturi endocrine (tiroidă, suprarenale), aceștia fiind mai corect diagnosticați cu „sindrom autoimun poliendocrin” (26). 3. Autoimunitatea în LADA Distrucția β-celulară prin mecanisme autoimune, întâlnită în T1DM și LADA, sau prin alte mecanisme (glucotoxicitate, lipotoxicitate, secreție excesivă și/sau prelungită de insulină), ca în T2DM, reprezintă evenimente cruciale ce conduc la diabet zaharat. Printre autoanticorpii asociați cu distrucția autoimună β-celulară se numără autoanticorpii insulari
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
LADA Distrucția β-celulară prin mecanisme autoimune, întâlnită în T1DM și LADA, sau prin alte mecanisme (glucotoxicitate, lipotoxicitate, secreție excesivă și/sau prelungită de insulină), ca în T2DM, reprezintă evenimente cruciale ce conduc la diabet zaharat. Printre autoanticorpii asociați cu distrucția autoimună β-celulară se numără autoanticorpii insulari (ICA). ICA cuprinde un număr de imunoglobuline ce au ca țintă diferite antigene, anticorpii anti-GAD și anti IA-2, care împreună sunt responsabili de peste 90% din imunofluorescența ICA. Autoanticorpii anti IA-2 sunt un marker precoce al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
insulare, fiind prezenți, de obicei, de la debutul bolii, mai ales la pacienții foarte tineri și reflectă o distrucție β-celulară severă. Autoanticorpii anti-GAD reprezintă o caracteristică majoră a formelor de DZ mediate imun, dar pot fi identificați și în alte boli autoimune (sindromul „omului de oțel” sau al „omului înțepenit”, boala Graves, poliendocrinopatii autoimune), ca și la 6-10% din pacienții clasificați ca având T2DM și 1-2% din populația generală (31). Autoanticorpii ICA și anti-GAD au o reactivitate mai mare la diagnosticul bolii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
foarte tineri și reflectă o distrucție β-celulară severă. Autoanticorpii anti-GAD reprezintă o caracteristică majoră a formelor de DZ mediate imun, dar pot fi identificați și în alte boli autoimune (sindromul „omului de oțel” sau al „omului înțepenit”, boala Graves, poliendocrinopatii autoimune), ca și la 6-10% din pacienții clasificați ca având T2DM și 1-2% din populația generală (31). Autoanticorpii ICA și anti-GAD au o reactivitate mai mare la diagnosticul bolii, prevalența lor scăzând ulterior, pe măsură ce scade numărul celulelor β. Autoanticorpii anti-GAD persistă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
peptidului C (18). Semnificația precisă a autoanticorpilor anti-CD38 este încă neclară, dar observația că prevalența lor este mai scăzută la debutul diabetului zaharat, decât după o durată lungă de evoluție a bolii, sugerează că ar putea fi markeri ai distrucției autoimune β-celulare tardive. Expresia extrapancreatică crescută a CD38 ar putea fi una din explicațiile creșterii autoanticorpilor anti-CD38 în diabetul de lungă durată. Nu se știe încă dacă acești autoanticorpi sunt markeri inocenți ai distrucției β-celulare sau iau parte activ la procesul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
Modelele clinice și fiziopatologice ale autoimunității la pacienții cu debut al diabetului zaharat la vârstă adultă sunt heterogene, mergând de la fenotipurile intermediare de tip 1 sau tip 2 (ex. anti-GAD+ sau LADA), la fenotipul tip 2 clasic (GAD-). Deși markerii autoimuni sunt prezenți mai ales la pacienții cu T1DM, există un subgrup de pacienți ce sunt clasificați de rutină ca având T2DM, care prezintă o prevalență crescută a autoanticorpilor ICA și anti-GAD, dar nu și a autoanticorpilor anti-IA-2. Aceștia trebuie clasificați
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
ICA și autoanticorpii anti-GAD (23), ultimii fiind predictori mai fideli ai progresiei către insulinodependență decât anticorpii ICA. În populațiile noneuropene (filipinezi, africani, etc.) autoanticorpii anti-GAD sunt foarte rari sau absenți la pacienții diagnosticați ca având T2DM, ceea ce indică o componenetă autoimună foarte scăzută în cazul acestor grupuri etnice (4, 20). Spre deosebire de aceștia, mai mult de 16% din chinezii diagnosticați ca având T2DM sunt GAD pozitivi (30). Prevalența autoanticorpilor anti-GAD diferă foarte mult și în populațiile europene. În studiul Cremona (7) autoanticorpii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]