1,294 matches
-
4.2. Tuburi Venturi: ................................ 3.2.4.1.4.3. Nivelul de plutire: ........................... 3.2.4.1.4.4. Masa plutitorului: ............................ 3.2.4.1.4.5. Acul plutitorului: ............................. 3.2.4.1.5. Sistemul de demarare la rece: manual/automatic 1 3.2.4.1.5.1. Principiul de operare: 3.2.4.1.5.2. Limitele de funcționare 1 2: .............................................................. 3.2.4.2. Prin injecție de carburant ( numai cu aprindere prin compresie): da/nu1 3.2.4.2
jrc3011as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88166_a_88953]
-
sau sisteme de regenerare, descriere și/sau schema: ........................ 3.2.12.2.7. Alte sisteme (descriere și operare): .................................................... 4. TRANSMISIAv 4.4. Ambreiaj (tip): ........................................................................... 4.4.1. Conversia cuplului maxim: 4.5. Cutia de viteze 4.5.1. Tipul (manual/automatic/TVC1): ................................................... 4.6. Raportul de angrenare Treaptă de viteză Raportul de angrenare internă (raportul de randament al rotațiilor arborelui între motor și cutia de viteze) Raportul de conducere final (raportul între randamentul cutiei de viteze și turația roții motoare) Raportul
jrc3011as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88166_a_88953]
-
Masa autovehiculului în stare de funcționare: .................................... 1.2. Masa maximă: ..................................................................................... 1.3. Masa de referință: ................................................................................. 1.4. Numărul de locuri: ................................................................................ 1.5. Identificarea motorului: 1.6. Cutia de viteze: 1.6.1. Manual, numărul de viteze 10: .................................................................... 1.6.2. Automatic, numărul de viteze 10: ................................................................ 1.6.3. Variabila permanentă: da/nu10 1.6.4. Raportul pinioanelor individuale: ............................................................... 1.6.5. Raportul de conducere final: 1.7. Domeniul de mărime a pneurilor: ............................................................... 1.7.1. Circumferința de rotație a pneurilor folosite
jrc3011as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88166_a_88953]
-
una din următoarele: a. Coordonare simultană a mai mult de 4 axe pentru ''controlul profilului''; sau b. Procesare în ''timp real'' a informațiilor pentru modificarea vitezei de avans și a mișcării uneltei în timpul operațiunii prin una din următoarele: 1. Calcularea automatică și modificare pentru operațiuni în două sau mai multe axe prin măsurarea ciclurilor și accesului la datele sursei; sau 2. ''Control adaptiv'' cu mai mult de o variabilă fizică măsurată prin model numeric pentru schimbarea datelor mașinii în scopul optimizării
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
impulsurilor'', cu oricare din următoarele: 1. Un coeficient de ''compresie a impulsurilor'' care depășește 150; sau 2. O lățime a impulsurilor mai mică de 200 ns; sau l. Având subsisteme de procesare a informației cu oricare din următoarele: 1. ''Controlul automatic al țintei'' prevede, la oricare rotație de antenă, poziția țintei teoretice mai târziu de timpul de pătrundere a fasciculului ultimei antene; Notă: 6A008.1.1. nu controlează capacitatea de alertă a conflictelor în sistemele ATC, sau radar marin sau portuar
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
cu calculatorul, așa cum ai în astronomie cu telescopul". A nu se confunda informatica nici cu Tehnologia informației și nici cu teoria informației. Termenul informatică provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică. Alte surse susțin că provine din combinația informație și automatică. Istoria informaticii începe înainte de momentul apariției computerului digital. Înainte de anul 1920, termenul de "computer" se referea în limba engleză la un o persoană care efectua calcule (un funcționar). Primii cercetători în ceea ce avea să se numească informatică, cum sunt Kurt
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
interdisciplinare se fac cercetări pentru găsirea posibilelor soluții pe care tehnologia informației le-ar putea oferi. Astfel se poate menționa aici dezvoltarea de sisteme geoinformaționale, sau informatică economică ori bioinformatică. Informatica teoretică se ocupă cu studiul teoriei limbajelor formale, respectiv automatica, teoria computațională și complexității, teoria grafurilor, criptologie, logică ș.a. punând bazele pentru construirea compilatoarelor pentru limbajele de programare și pentru formalizarea problemelor din matematică. Ea este, prin urmare, coloana vertebrală a informaticii. Automatele sunt în informatică mașini teoretice, având un
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
Sun Solaris și Windows de la Microsoft, cu toate că platforma „nativă”, Linux, este cea mai frecvent folosită. Asterisk include software pentru funcții disponibile mai înainte numai în sistemele centrale comerciale costisitoare — căsuța vocală, apel tip conferință, răspuns vocal interactiv (meniuri telefonice) și "automatic call distribution". Utilizatorii pot crea noi funcții prin scrierea de scripturi pentru planurile de numerotare în limbaj propriu definit de Asterisk, sau prin adăugarea de module personale scrise în C, fie prin scrierea de scripturi de interfață "gateway" Asterisk în
Asterisk () [Corola-website/Science/301516_a_302845]
-
similară cu modul în care APT o face pentru Debian Linux. Câteva dintre aceste unelte determina dependințele prin analizarea pachetelor instalate, determinând ce librarii sunt necesare, si pe urma descoperind ce pachete sunt disponibile pentru a le furniza. Acest proces automatic este consumator de timp, si mai primitiv decât metodă manual finisata a APT. Oricum, de obicei produce rezultate satisfăcătoare. Slackware 9.1 avea inclus pachetul Swaret extra pe cel de-al doilea CD, dar nu îl instala. Swaret a fost
Slackware () [Corola-website/Science/298549_a_299878]
-
și a grupurilor precum Abstraction-Création, precum și prin corpus-ul teoretic al principalilor reprezentanți, mai ales scrierile lui Wassily Kandinsky și ale Paul Klee. Primele desene abstracte ale lui Kandinsky (care au fost etichetate drept „expresionism abstract” în 1919), alături de desenele automatice ale suprarealiștilor André Masson, Joan Miró ș.a., anticipează o direcție a artei abstracte care va respinge forma și care va duce până la ultimele consecințe moștenirea impresionismului și a expresionismului (alături de suprarealism și de cubism). În anii '40, mai ales după ce
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
scoaterii din folosință a locomotivelor cu abur se pare că este costul de întreținere ridicat același termen se aplica și pentru arderea cărților socotite eretice datorită conținutului lor păgân sau imoral experimente au arătat că acțiunea fălcilor este un act automatic și reflex declanșat la atingerea spinului momeală în paralel raza atomică scade de la stânga la dreapta în timp ce energia de ionizare crește aici se zvonea că ea a cumpărat un loc de refugiu unde se complăcea în orgii sexuale glafuri sculptate
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Pe langă activitatea didactica, a continuat să desfășoare o bogată activitate și pe plan practic lucrând la serviciul de automatizări al Institutului de Studii și Proiectări Energetice din București. Această activitate practică avea să ducă la elaborarea unei monografii de "Automatica și telemecanica sistemelor energetice", publicată de Editură Academiei, (vol. I - 1959, vol. ÎI - 1960, vol. III-1965). Tot această activitate l-a determinat să contribuie la conceperea și punerea în practică a unei direcții de studii de Automatica în planurile de
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
unei monografii de "Automatica și telemecanica sistemelor energetice", publicată de Editură Academiei, (vol. I - 1959, vol. ÎI - 1960, vol. III-1965). Tot această activitate l-a determinat să contribuie la conceperea și punerea în practică a unei direcții de studii de Automatica în planurile de învățământ superior ale României. Astfel, fiind Prorector al Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București,incepand cu anul 1960, a creat în anul 1962 în cadrul Facultății de Energetică,secția de Automatica, căreia i-a urmat în anul 1963 Catedră
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
în practică a unei direcții de studii de Automatica în planurile de învățământ superior ale României. Astfel, fiind Prorector al Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București,incepand cu anul 1960, a creat în anul 1962 în cadrul Facultății de Energetică,secția de Automatica, căreia i-a urmat în anul 1963 Catedră de Automatica, la aceeași facultate, a cărei conducere și-a asumat-o. Tot datorită eforturilor depuse de prof. Penescu, Secția de Automatica a Facultății de Energetică a fost transformată în Facultatea de
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
planurile de învățământ superior ale României. Astfel, fiind Prorector al Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București,incepand cu anul 1960, a creat în anul 1962 în cadrul Facultății de Energetică,secția de Automatica, căreia i-a urmat în anul 1963 Catedră de Automatica, la aceeași facultate, a cărei conducere și-a asumat-o. Tot datorită eforturilor depuse de prof. Penescu, Secția de Automatica a Facultății de Energetică a fost transformată în Facultatea de Automatica, în 1967, căreia i-a fost de asemenea decan
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
creat în anul 1962 în cadrul Facultății de Energetică,secția de Automatica, căreia i-a urmat în anul 1963 Catedră de Automatica, la aceeași facultate, a cărei conducere și-a asumat-o. Tot datorită eforturilor depuse de prof. Penescu, Secția de Automatica a Facultății de Energetică a fost transformată în Facultatea de Automatica, în 1967, căreia i-a fost de asemenea decan fondator. Ulterior, datorită procesului de creștere a industriei de informatică din România, fapt ce a dus la producerea calculatoarelor Felix
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
căreia i-a urmat în anul 1963 Catedră de Automatica, la aceeași facultate, a cărei conducere și-a asumat-o. Tot datorită eforturilor depuse de prof. Penescu, Secția de Automatica a Facultății de Energetică a fost transformată în Facultatea de Automatica, în 1967, căreia i-a fost de asemenea decan fondator. Ulterior, datorită procesului de creștere a industriei de informatică din România, fapt ce a dus la producerea calculatoarelor Felix sub licență CII, și în consens cu dezvoltările științei și tehnologiei
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
fost de asemenea decan fondator. Ulterior, datorită procesului de creștere a industriei de informatică din România, fapt ce a dus la producerea calculatoarelor Felix sub licență CII, și în consens cu dezvoltările științei și tehnologiei pe plan mondial, Facultatea de Automatica a fost transformată în Facultatea de Automatica și Calculatoare în 1969. De această facultate aparțineau catdrele Automatica I, Automatica ÎI, și Calculatoare. Profesorul C. I. Penescu a fost șeful catedrei de Automatica I a Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București până la
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
procesului de creștere a industriei de informatică din România, fapt ce a dus la producerea calculatoarelor Felix sub licență CII, și în consens cu dezvoltările științei și tehnologiei pe plan mondial, Facultatea de Automatica a fost transformată în Facultatea de Automatica și Calculatoare în 1969. De această facultate aparțineau catdrele Automatica I, Automatica ÎI, și Calculatoare. Profesorul C. I. Penescu a fost șeful catedrei de Automatica I a Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București până la plecarea sa din țară în anul 1980
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
ce a dus la producerea calculatoarelor Felix sub licență CII, și în consens cu dezvoltările științei și tehnologiei pe plan mondial, Facultatea de Automatica a fost transformată în Facultatea de Automatica și Calculatoare în 1969. De această facultate aparțineau catdrele Automatica I, Automatica ÎI, și Calculatoare. Profesorul C. I. Penescu a fost șeful catedrei de Automatica I a Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București până la plecarea sa din țară în anul 1980. Prin personalitatea să, prof. C. Penescu a stabilit și a
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
dus la producerea calculatoarelor Felix sub licență CII, și în consens cu dezvoltările științei și tehnologiei pe plan mondial, Facultatea de Automatica a fost transformată în Facultatea de Automatica și Calculatoare în 1969. De această facultate aparțineau catdrele Automatica I, Automatica ÎI, și Calculatoare. Profesorul C. I. Penescu a fost șeful catedrei de Automatica I a Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București până la plecarea sa din țară în anul 1980. Prin personalitatea să, prof. C. Penescu a stabilit și a menținut relații
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
științei și tehnologiei pe plan mondial, Facultatea de Automatica a fost transformată în Facultatea de Automatica și Calculatoare în 1969. De această facultate aparțineau catdrele Automatica I, Automatica ÎI, și Calculatoare. Profesorul C. I. Penescu a fost șeful catedrei de Automatica I a Institutului Politehnic "Gh. Gheorghiu-Dej" București până la plecarea sa din țară în anul 1980. Prin personalitatea să, prof. C. Penescu a stabilit și a menținut relații cu multe instituții și societăți științifice din țară și străinătate și a participat
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
să, prof. C. Penescu a stabilit și a menținut relații cu multe instituții și societăți științifice din țară și străinătate și a participat la numeroase activități și proiecte ale acestora. Profesorul C. I. Penescu a sprijinit activ dezvoltarea învățământului de Automatica în alte centre de învățământ superior din România cum sunt Institutul Politehnic din Cluj și cel din Iași. Prof. Penescu s-a implicat personal în crearea secției de Automatica la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara, actualmente cunoscut sub numele
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
acestora. Profesorul C. I. Penescu a sprijinit activ dezvoltarea învățământului de Automatica în alte centre de învățământ superior din România cum sunt Institutul Politehnic din Cluj și cel din Iași. Prof. Penescu s-a implicat personal în crearea secției de Automatica la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara, actualmente cunoscut sub numele de Universitatea Politehnica Timișoara în anul 1976. Pe timpul șederii sale în Germania și Franța a fost invitat să țină seminarii la diverse universități, cum ar fi Technische Universität Darmstadt
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
actualmente cunoscut sub numele de Universitatea Politehnica Timișoara în anul 1976. Pe timpul șederii sale în Germania și Franța a fost invitat să țină seminarii la diverse universități, cum ar fi Technische Universität Darmstadt în care a ilustrat realizările în domeniul Automaticii pe plan național în România. Se poate afirma, în mod justificat, că întreaga evoluție a învățământului de automatica din România- cursuri de zi, cursuri postuniversitare și doctorale a fost marcată de personalitatea prof. C. I. Penescu. Pe timpul cât a fost
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]