1,716 matches
-
administrație pentru activitatea desfășurată în această calitate. Articolul 16 Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație persoanele care au suferit condamnări pentru delapidare, furt, tilharii, distrugere cu intenție, înșelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dauna avutului public sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală și cercetare abuzivă și infracțiuni contra păcii și omenirii. Articolul 17 Consiliul de administrație al Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" are următoarele
HOTĂRÎREA nr. 567 din 15 octombrie 1993 ***Republicată privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109631_a_110960]
-
administrație pentru activitatea desfășurată în această calitate. Articolul 16 Sunt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație persoanele care au suferit condamnări pentru delapidare, furt, tilharii, distrugere cu intenție, înșelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dauna avutului public sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală și cercetare abuzivă și infracțiuni contra păcii și omenirii. Articolul 17 Consiliul de administrație al Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" are următoarele
HOTĂRÎREA nr. 567 din 15 octombrie 1993 ***Republicată privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109633_a_110962]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Poliția Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului care exercită pe teritoriul țării atribuțiile privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, a avutului privat și public, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordi- nii și liniștii publice, în condițiile legii. Articolul 2 Activitatea Poliției Române se desfasoara exclusiv pe baza și executarea legii. Polițiștii nu pot face parte din partide sau formațiuni politice. Articolul
LEGE Nr. 26 din 12 mai 1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110060_a_111389]
-
unități de poliție în obiective și domenii de interes public, în raport cu nevoile concrete de muncă și în limita efectivelor și fondurilor aprobate. Capitolul 3 Atribuții Articolul 15 Poliția Română are următoarele atribuții: a) apară viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, avutul privat și public, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și ale statului; ... b) asigura menținerea ordinii și liniștii publice și respectarea legii; ... c) asigura, împreună cu trupele de jandarmi, direct sau în cooperare cu alte forțe legitime ale statului, combaterea
LEGE Nr. 26 din 12 mai 1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110060_a_111389]
-
a făptuitorilor și a martorilor oculari, să anunțe cel mai apropiat organ de poliție, să solicite sprijinul posturilor vecine și al populației și să asigure pază bunurilor; ... f) să sesizeze organele de poliție în legătură cu orice fapte de natură a prejudicia avutul beneficiarului, iar, la cerere, să le dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor acestora; ... g) să păstreze secretul de stat și de serviciu; ... h) să poarte armamentul din dotare, uniformă și însemnele distinctive numai în timpul serviciului. ... Articolul 11 În realizarea atribuțiilor de
LEGE Nr. 26 din 22 mai 1993 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului gardienilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109144_a_110473]
-
Secția de drumuri naționale Tulcea, și-a însușit mai multe cantități de nisip în scopul valorificării lor. Judecătoria Tulcea, prin Încheierea din 11 ianuarie 1993, a sesizat Curtea Constituțională, exprimîndu-și opinia în sensul ca întreg titlul referitor la infracțiuni contra avutului obștesc, prin tratamentul penal diferențiat față de celelalte infracțiuni incriminate în Codul penal, este în contradicție cu legea fundamentală în care nu se mai reglementează o diferențiere față de avutul privat, prin care, dimpotrivă, proprietatea privată este garantată și apărată la fel
DECIZIA nr. 32 din 26 mai 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109172_a_110501]
-
Constituțională, exprimîndu-și opinia în sensul ca întreg titlul referitor la infracțiuni contra avutului obștesc, prin tratamentul penal diferențiat față de celelalte infracțiuni incriminate în Codul penal, este în contradicție cu legea fundamentală în care nu se mai reglementează o diferențiere față de avutul privat, prin care, dimpotrivă, proprietatea privată este garantată și apărată la fel ca si avutul public. În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, au fost solicitate, potrivit legii, puncte de vedere Senatului, Camerei Deputaților și Guvernului. În punctul de vedere primit de la
DECIZIA nr. 32 din 26 mai 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109172_a_110501]
-
o soluție care semnifică o aplicare corectă a Constituției. Cu privire la problema de fond, si anume dacă prevederile art. 223 din Codul penal au fost sau nu implicit abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, se rețin următoarele: Conceptul de avut obștesc urmează a fi raportat la formele proprietății consacrate și reglementate de Constituție, pentru a constata dacă între acestea există ori nu concordanță și, deci, dacă poate fi sau nu vorba de abrogarea totală sau parțială a textelor din Codul
DECIZIA nr. 32 din 26 mai 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109172_a_110501]
-
la formele proprietății consacrate și reglementate de Constituție, pentru a constata dacă între acestea există ori nu concordanță și, deci, dacă poate fi sau nu vorba de abrogarea totală sau parțială a textelor din Codul penal care folosesc termenul de avut obștesc. În lumina art. 145 din Codul penal care se referă la "organizațiile de stat, organizațiile obștești sau orice organizații care desfășoară o activitate utilă din punct de vedere social și care funcționează potrivit legii", termenul de avut obștesc a
DECIZIA nr. 32 din 26 mai 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109172_a_110501]
-
termenul de avut obștesc. În lumina art. 145 din Codul penal care se referă la "organizațiile de stat, organizațiile obștești sau orice organizații care desfășoară o activitate utilă din punct de vedere social și care funcționează potrivit legii", termenul de avut obștesc a fost interpretat în practică juridică anterioară extensiv, incluzînd proprietatea de stat, cooperatista și a altor organizații obștești, care s-au bucurat de un regim juridic de favoare, în comparație cu proprietatea care constituia avutul personal. Art. 135 alin. (1) din
DECIZIA nr. 32 din 26 mai 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109172_a_110501]
-
care funcționează potrivit legii", termenul de avut obștesc a fost interpretat în practică juridică anterioară extensiv, incluzînd proprietatea de stat, cooperatista și a altor organizații obștești, care s-au bucurat de un regim juridic de favoare, în comparație cu proprietatea care constituia avutul personal. Art. 135 alin. (1) din Constituție ocrotește proprietatea indiferent de titularul ei. De asemenea, art. 41 alin. (1) din Constituție garantează dreptul de proprietate privată. Proprietatea este publică sau privată, prevede art. 135 alin. (2) din Constituție, ceea ce înseamnă
DECIZIA nr. 32 din 26 mai 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109172_a_110501]
-
nu pot beneficia, cît privește bunurile ce nu formează obiectul exclusiv al proprietății publice, de o apărare juridică diferită de cea a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat. Față de cele ce preced, se constată că termenul de avut obștesc, care el însuși a devenit necorespunzător, nu mai poate cuprinde decît bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Pe cale de consecință, textele din Codul penal care folosesc termenul de avut obștesc șunt abrogate parțial, rămînînd a fi aplicate
DECIZIA nr. 32 din 26 mai 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109172_a_110501]
-
care trec, în cadrul aceleiași unități, din funcții cu salarii fixe sau între limite în funcții unde salariile sunt stabilite pe gradații, li se vor acorda un numar de gradații care să le asigure un salariu de bază apropiat de cel avut. Art. 23'2). În cazul reorganizării, prin acte normative, a instituțiilor publice, salariații care exercită aceleași atribuții vor fi încadrați pe funcții, grade sau trepte profesionale și gradații care să le asigure salariul avut anterior reorganizării." 15. Articolul 24 va
LEGE Nr. 33 din 9 iunie 1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedentiei, Guvernului şi a celorlalte organe ale puterii executive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109173_a_110502]
-
ART. 10^1. - Salariații care trec în funcții cu salarii fixe sau între limite, pe funcții la care salariile sunt stabilite pe gradații, se încadrează prin numire la gradația care să le asigure un salariu de bază apropiat de cel avut." 9. Articolul 11 alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Persoanele salarizate potrivit prezenței legi beneficiază, la funcția de bază, de un spor de vechime în munca de până la 25% calculat la salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat în
LEGE Nr. 41 din 28 iunie 1993 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/1991 privind salarizarea senatorilor, deputaţilor şi personalului din aparatul Parlamentului României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109201_a_110530]
-
proprietate, si anume cea publică și cea privată, precum și în raport cu dispozițiile art. 41 din Constituție care prevede că proprietatea privată este ocrotita în mod egal, indiferent de titularul ei, normele de drept care reglementau până la 22 decembrie 1989 protecția penală a "avutului obștesc" au rămas fără obiect, deoarece acest avut nu mai există din punct de vedere juridic. De asemenea, se invocă art. 150 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
1992, inculpata Bechir Magbulea a invocat la termenul de judecată din data de 16 septembrie 1992, în cauză ce formează obiectul dosarului nr. 1077/1992 al Judecătoriei Medgidia, excepția de neconstituționalitate a "dispozițiilor legale din Codul penal referitoare la asimilarea avutului obștesc în avut public", instanța de judecată amânând pronunțarea la data de 23 septembrie 1993. Prin încheierea de la această dată Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională făcând referire la dispozițiile art. 145 din Codul penal. Instanță și-a exprimat opinia
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
de judecată amânând pronunțarea la data de 23 septembrie 1993. Prin încheierea de la această dată Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională făcând referire la dispozițiile art. 145 din Codul penal. Instanță și-a exprimat opinia în sensul că noțiunea de avut obștesc contravine dispozițiilor art. 135 din Constituție, care prevăd că proprietatea este publicată sau privată. Cât privește dosarul nr. 57C/1992, prin încheierea din 22 octombrie 1992, pronunțată în dosarul nr. 730/1992 aflat pe rolul Tribunalului Județean Tulcea, instanța
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
public nu este sinonima cu aceea de proprietate de stat sau proprietate publică. Astfel, noțiunea juridică de domeniu public nu contravine, ci este cu totul altceva decât noțiunea specifică dreptului penal, în actuala redactare a Codului penal, decât cea de avut public. Cât privește dosarul nr. 58C/1992, Curtea a fost sesizată de către Tribunalul Județean Tulcea, prin Încheierea din 27 octombrie 1992, pronunțată în dosarul nr. 672/1992, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal, invocată de inculpații
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a art. 224 alin. 1 din Codul penal, invocată de inculpații Marcu Dan, Ivanciu Viorel, Miliu Gheorghe, Bălănuța Ion, Spanoaie Dumitru și Gheorghe Mihai, pe motiv că titlul IV din Codul penal, care vizează infracțiunile contra avutului obștesc, privește, după adoptarea Constituției, numai avutul public, nu și societățile comerciale cu capital de stat, ale căror bunuri constituie proprietate privată. Instanță nu s-a pronunțat asupra faptului dacă art. 224 din Codul penal contravine sau nu actualei Constituții
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
alin. 1 din Codul penal, invocată de inculpații Marcu Dan, Ivanciu Viorel, Miliu Gheorghe, Bălănuța Ion, Spanoaie Dumitru și Gheorghe Mihai, pe motiv că titlul IV din Codul penal, care vizează infracțiunile contra avutului obștesc, privește, după adoptarea Constituției, numai avutul public, nu și societățile comerciale cu capital de stat, ale căror bunuri constituie proprietate privată. Instanță nu s-a pronunțat asupra faptului dacă art. 224 din Codul penal contravine sau nu actualei Constituții. Cât privește dosarul nr. 75C/1992, prin
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
1991, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a art. 223 alin. 1, art. 289 și art. 291 din Codul penal, invocată de inculpata Ionescu Angela, pe motiv că titlul IV din Codul penal care privește infracțiuni contra avutului obștesc a devenit ineficient, dispozițiile sale fiind caduce. Instanță, exprimându-și opinia, a arătat că într-adevăr dispozițiile art. 223 din Codul penal care se referă la avutul obștesc au devenit desuete, ele contravenind prevederilor Constituției care consacră doar două
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
pe motiv că titlul IV din Codul penal care privește infracțiuni contra avutului obștesc a devenit ineficient, dispozițiile sale fiind caduce. Instanță, exprimându-și opinia, a arătat că într-adevăr dispozițiile art. 223 din Codul penal care se referă la avutul obștesc au devenit desuete, ele contravenind prevederilor Constituției care consacră doar două forme de proprietate: publică și privată. În prezența art. 289 și art. 291 din Codul penal instanță nu și-a exprimat opinia. Cât privește dosarul nr. 1C/1993
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Cameră Deputaților și Senatul României, celelalte autorități și instituții au comunicat punctul lor de vedere. În punctele de vedere ale Guvernului, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției se considera, în esență, ca dispozițiile Codului penal referitoare la avutul obștesc sunt constituționale și deci excepțiile sunt neîntemeiate. Ministerul de Interne exprimă un alt punct de vedere, si anume că denumirea titlului IV din Codul penal trebuie modificată în sensul de infracțiuni contra proprietății publice, deoarece termenul de avut obștesc
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
la avutul obștesc sunt constituționale și deci excepțiile sunt neîntemeiate. Ministerul de Interne exprimă un alt punct de vedere, si anume că denumirea titlului IV din Codul penal trebuie modificată în sensul de infracțiuni contra proprietății publice, deoarece termenul de avut obștesc trebuie înțeles în sens de avut public. Punctul de vedere al Guvernului contesta competența Curții Constituționale, considerându-se că este o problemă de interpretare ce revine instanțelor judecătorești. Prin deciziile nr. 9, nr. 10, nr. 11, nr. 12, nr.
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
excepțiile sunt neîntemeiate. Ministerul de Interne exprimă un alt punct de vedere, si anume că denumirea titlului IV din Codul penal trebuie modificată în sensul de infracțiuni contra proprietății publice, deoarece termenul de avut obștesc trebuie înțeles în sens de avut public. Punctul de vedere al Guvernului contesta competența Curții Constituționale, considerându-se că este o problemă de interpretare ce revine instanțelor judecătorești. Prin deciziile nr. 9, nr. 10, nr. 11, nr. 12, nr. 13, nr. 16, nr. 17 și nr.
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]