1,708 matches
-
Luxandra din Găești, județul Vlașca, este închisă, de mai multe ori, la mănăstirea Dintrun lemn, considerându-se a fi cauza certurilor dintre soții Costandin și Maria; o altă femeie din Slănic, județul Saac, se vede obligată să-și vândă tot avutul și să pă ră sească pentru totdeauna satul și regiunea unde viețuiește amantul, pe seama căruia se îmbogățise, așa cum afirmă fiul. În București, spătăria și agia purtau numele celui care în momentul respectiv conducea această instituție. La 2 octombrie 1763, la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
calculată judicios în funcție de mai multe criterii riguroase (vârsta, starea sănătății, pregătirea profesională etc.). În felul acesta, vandanii puteau să-și rezolve în mod fericit nostalgia din suflete. La fel și vǘndǘnii. Cei ce nu dispuneau de banii respectivi (că tot avutul oricum trebuiau să-l lase statului din care, liberi și nesiliți de nimeni, plecau) puteau presta muncă în folosul comunității (între doi și unsprezece ani). Din veniturile acestea, miraculos cum a crescut bunăstarea în cele două republici surori! Și totul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
și mai cu deosebire urmărit de la 1848 încoace? Mai întâi de toate domnilor,să ne facem întrebre: ce am fost înainte de declararea răzbelului? Fost-am noi dependenți de turci? Fost-am noi provincie turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta, noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături sui-generis, niște legături care erau slabe când
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Chiar pe timpul lui Lizimac, armata acestuia este nevoită să se dea prinsă din cauza lipsei de hrană, ceea ce rar se întâmplă într-o țară agricolă și așezată, dar este îndestul de firesc lucru în una locuită de un popor a cărui avuții de căpitenie sunt turmele de animale. Potrivit cu această stare a Geto-Dacilor în primele timpuri ale așezării lor la nordul Dunării găsim notați în scriitorii contemporani, care par a atribui acestui popor un trai cu desăvârșire nomad. Așa Columella, care scrie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de sub ghiveciul unui palmier ce străjuia parcarea fu reciclată ca tigaie, uleiul, făina și drojdia fură scoase dintr-o autoservire în contul (și onoarea) următoarei revoluții franceze, iar aromele artificiale eludară și ele mecanismul magnetic de detecție prin punerea problemei avutului la un nivel mult mai înalt - acela al pălăriei de soare adânci, cu care Rică se echipase anume pentru a tempera excesele de vigilență electronică din mediu. Așa încât, a doua zi dis-de-dimineață, gogoșile frumos dospite în janta roții de rezervă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai aproape de greci și mai departe de ceilalți „barbari”. „Deosebirea dintre geți ca popor așezat, sedentar - spune Vasile Pârvan - și neamurile barbare germane și iraniene constă în caracterul năvălirilor - migratorii merg cu femei, copii, turme, toată tabă ra, cu tot avutul, pe când geții merg doar cu oastea lor” , fiind, cum spune Thucydides în a doua jumătate a secolului al V-lea, arcași călări - formând o oaste de cavalerie, pe când dacii sunt infanteriști . Dar deosebirea esențială între geți, daco-geți și migratorii barbari
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acestuia devenea destul de periculoasă. Ca împărțitor a dreptății, alături de celelalte puteri pe care le deținea, Domnul era aranjatorul tuturor lucrurilor. Ce hotăra Domnul, era sfânt, iar boierii, chiar în Divan fiind, rămâneau cu părerile. Domnul dispunea de viața și de avutul supușilor. Era acest Ștefan Vodă om nu mare de stat, mânios și degrabă vărsa sânge nevinovat. De multe ori la ospețe omora fără județ." - consemnează cronicarul Ureche în descrierea Moldovei (M.Kogălniceanu - „Cronicile României", vol. I, p.178). Iar Dimitrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un Dumitrașcu Fulger să stăpânească ocina și casa lui Ștefan Danciu pentru că a plătit birul feciorului său Gheorghe, fugit din sat de la Todireni, cu poruncă domnească ca oriunde va fi aflat feciorul lui Ștefan Danciu să fie adus cu tot avutul lui. După Regulamentul Organic birul nu s-a mai plătit în cislă, ci a devenit o dare personală, a individului, fixă, 30 de lei pe an, sumă care a fost tot o apăsare a celui sărac, care, la trei luni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dumitrașcu Fulger ca să stăpânească ocina și casa lui Ștefan Danciu pentru birul plătit feciorului lui Gheorghe, care este fugit din sat. Domnul poruncea că: „ oriunde va afla pe feciorul lui Ștefan Danciu să-l aducă în satul Todireni cu tot avutul lui." Nu birul țării era principala povară a locuitorului moldovean, ci nenumăratele obligații în muncă, servicii (havalele și angării) și dări către stăpânii moșiilor și către turci sau ruși, ca trupe de ocupație, claca , în primul rând, transporturile, reparațiile de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fruntașii boerinași, neamuri, mazili, proprietari de avere nemișcătoare, pentru ca în caz când se întâmpla ceva rău să fie de unde răspunde pentru paguba produsă, cunoscut fiind că nealegerea unui astfel de bărbat ar afecta nu atât banii visteriei cât mai ales „avutul vostru, că aveți a fi răspunzători în locul lui". De aceea alegerea se făcea în prezența ispravnicului și a unui boier ținutual, ales de Departament care privegheau alegerea, ca să se facă „cu cinste și vrednicie" .Alegerea privighetorului se făcea pe trei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
339 pentru „omisiune de denunț și favorizarea infractorilor”, 36 pentru „sabotaj-diversiune În sectorul industrial-agricol-transporturi”, 223 la „culte și secte”, 58 pentru „răspândire de manifeste și deținere de publicații interzise”, 43 pentru „crime contra păcii și umanității”, 177 pentru „furt din avutul obștesc etc.”). În acel moment țăranii formau, alături de „intelectuali”, grupul cel mai important de deținuți politici 66. La sfârșitul verii aceluiași an, mai exact la 18 august 1959, se aflau Încarcerați 5.341 de țărani „contrarevoluționari”, dintre care 3.686
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
omisă din text. Elipsa nu este totuna cu subînțelegerea, unde elementul omis a fost enunțat mai înainte. Elipsa este opusul prezenței unui termen, pe când subînțelegerea se opune repetiției. Dunărea bătrână, biruită de părinții tăi, îți sărută poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare, și de unde soarele apune (A. Russo). În a doua propoziție, subiectul Dunărea nu mai este repetat, având de-a face cu un subiect subînțeles. În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins... (I. Pillat). În acest
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
extremist-teroriste îndreptate asupra unor ținte dispuse pe întreg teritoriul național. Ministerul Administrației și Internelor este organul central al puterii executive care exercită, în conformitate cu legea, atribuțiile ce îi revin cu privire la respectarea ordinii publice, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a avutului public și privat, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, contribuind prin aceasta la realizarea unei societăți democratice în România, la apărarea independenței, suveranității naționale și integrității teritoriale. În îndeplinirea atribuțiunilor sale, Ministerul Administrației și Internelor colaborează cu ministerele și celelalte organe centrale
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
acestora se regăsesc în mai multe prevederi ale Codului Penal Român, astfel: atentatul care pune în pericol siguranța statului (art. 160 C.P.) ; atentatul centra reprezentanților unui stat străin (art.171 C.P.); actele de diversiune (art.163 C.P.); distrugerea în dauna avutului public cu consecințe deosebit de sau care au avut ca urmări un dezastru; nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor explozive sau radioactive (art. 279-280 C.P.). De asemenea, alte acte normative interne, aplicabile în domeniu combaterii terorismului pe teritoriul României, sunt: Legea 21
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mai îmbucurătoare fiecărui patriot cum că Moldova este înavuțită și cu producte minerale subterane și că în viitorime va avea băi proprii de fer, aramă, plumb, argint și foarte sigur că și de aur, care va înmulți și spori mult avutul național. Pe lângă aceea, va înainta industria, iar mai ales agricultura țărei, care cu neputință se poate mai grabnic și potrivit dezvăli, în câtă vreme fierul trebuitor în țară pentru fiecare cui, plug etc. se va aduce din Germania, Anglia, ba
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se va aduce din Germania, Anglia, ba însuși din Siberia, cu transport scump și alte cheltuiele grele, iar uneltile agronomice mai bune, cu mari cheltuiele și greutăți, se vor aduce din țeri streine. Însă, cât de mult se poate înainta avutul național prin băi arată exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă, nelocuită. După înștiințări autentice publicate în anul 1853, au produs 25.223 cântare sau 1.109.812 ocă fier și 2
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cei răspunzători de politica externă referitor la colegii lor din alte țări explică atenția cu care scriitorii din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea își sfătuiau monarhul să-și protejeze „onoarea” și „reputația” ca pe cel mai prețios avut. Fiecare acțiune pe care o întreprindea Ludovic al XV-lea pe scena internațională era acțiunea sa proprie, în care se dezvăluia simțul personal al obligației morale și în care era deci angajată onoarea proprie. O încălcare a obligațiilor sale morale
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și poziția lui subordonată față de Atrid. Dacă adăugăm la acestea, pe de o parte, atașamentul lui față de Briseis și, pe de alta, faptul că privarea de ea însemna privarea de gheras, „partea lui de onoare“, cota care îi revenea din avutul comun al acelei comunități războinice. Ahile s-a văzut astfel deposedat de un bun pe care îl prețuia și în sine și ca indice al statutului său, lovit deci atât în afecțiunea, cât și în onoarea lui. E greu de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
comunism, legionarii au cerut boierilor, bancherilor, moșierilor, care conduceau țara prin partidele politice, să se poarte cu dreptate față de cei fără avere, să nu-i mai asuprească pe țărani și pe muncitori; le au cerut să nu mai fure din avutul țării, să nu mai risipească cu petrecerile și cu luxul lor; le au cerut să administreze corect și avutul lor și averea țării. Ei le-au cerut politicienilor de atunci să satisfacă trebuințele țăranilor și ale muncitorilor. Prin aceste cereri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cei fără avere, să nu-i mai asuprească pe țărani și pe muncitori; le au cerut să nu mai fure din avutul țării, să nu mai risipească cu petrecerile și cu luxul lor; le au cerut să administreze corect și avutul lor și averea țării. Ei le-au cerut politicienilor de atunci să satisfacă trebuințele țăranilor și ale muncitorilor. Prin aceste cereri, legionarii și i-au făcut dușmani pe cei bogați, și dușmănia lor a dus la comportamentul ingrat al lor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
haos». În sfârșit trebuie să remarcăm faptul că prin conținut și mod de abordare « Elemente de Pedagogie Medicală » poate fi considerată o carte de referință, Într-un domeniu extrem de sensibil cum este acela de a pregăti oameni care să gestioneze avutul cel mai de preț al omului și colectivității În care acesta trăiește sănătatea. La sfârșitul lecturii acestui adevărat tratat de pedagogie medicală, am avut aceeași senzație pe care am Încercat-o după lecturarea cărții scrise de marele Gr.T.Popa „Reforma
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se Întrebuințează ca aliment ci ca medicament” observa dr. Nicolae Lupu la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar unul din marii noștri fiziologi, dr. Grigore Benetato, observa că pentru Începutul secolului al XX-lea „pâinea albă doar pentru orășeni și avuți, și ca un fel de prăjitură pentru copii când sunt bolnavi: cozonacii și plăcintele doar la zile mari”. Din cele expuse până aici se poate trage concluzia că marea majoritate a poporului român, de-a lungul istoriei sale, a avut
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un consum de energie remarcabil. Toate acestea Însemnau o viață activă, de trudă, În care mișcarea și implicit cheltuielile energetice legate de aceasta erau condiția sine qua non a existenței umane. Stratificarea socială, rezultată din organizarea societății umane și polarizarea avutului (mai ales a prinosului, după cum se exprima Aristotel), a făcut ca sub aspectul activității fizice, oamenii să se Împartă În două categorii; o primă categorie formată din troglodiți (imensa majoritate a populației), oameni care-și asigură traiul zilnic prin muncă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
activității fizice, oamenii să se Împartă În două categorii; o primă categorie formată din troglodiți (imensa majoritate a populației), oameni care-și asigură traiul zilnic prin muncă fizică brută, de cele mai multe ori istovitoare și, o a doua categorie a celor avuți (pătura superpusă după cum se exprima Eminescu), formată din bogați, funcționari și politicieni, a căror viață era mai degrabă sedentară. Ponderea acestei ultime categorii va crește treptat ajungând astăzi să depășească 50% din populația Europei, de exemplu, la care se adaugă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
asigurarea de sănătate, dar a fost întrebat dacă e patron și are bani să achite zborul cu elicopterul. Ionuț Alb s-a născut într-o țară al cărei sistem medical cere bani tuturor, obligatoriu, dar îi deservește doar pe cei avuți. Dacă ai mulți bani, ești dus cu elicopterul, dacă ai mai puțini, cu un hîrb de salvare dotată corespunzător cu targă. Dacă n-ai, salvarea te ia, dar te lasă în pijama pe caldarîm, cum s-a mai întîmplat. Țării
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]