1,522 matches
-
adevărat ca o ființă omniscientă, omnipotentă și perfect morală să existe (din 3 și din Axioma S5) 5. Deci, o ființă omniscientă, omnipotentă și perfect morală există (din 4 și din faptul că propozițiile necesar adevărate sunt adevărate)325. Practic, axioma S5 din logica modală susține că dacă o propoziție este posibil necesară, atunci aceasta este necesară. Observăm că argumentul lui Plantinga are nevoie de această axiomă pentru a putea face legătura logică între premisa 3 și concluzia intermediară 4 (după
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există (din 4 și din faptul că propozițiile necesar adevărate sunt adevărate)325. Practic, axioma S5 din logica modală susține că dacă o propoziție este posibil necesară, atunci aceasta este necesară. Observăm că argumentul lui Plantinga are nevoie de această axiomă pentru a putea face legătura logică între premisa 3 și concluzia intermediară 4 (după argumentul sintetic prezentat de Paul Almond). Ideea care stă la baza criticii este că dacă această axiomă nu se susține sau este contradictorie, întregul argument al
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Observăm că argumentul lui Plantinga are nevoie de această axiomă pentru a putea face legătura logică între premisa 3 și concluzia intermediară 4 (după argumentul sintetic prezentat de Paul Almond). Ideea care stă la baza criticii este că dacă această axiomă nu se susține sau este contradictorie, întregul argument al lui Plantinga cade. Reformulată, axioma apare în felul următor: Dacă propoziția G este adevărată, ea trebuie să fie necesar adevărată. Ea este adevărată (deci G este adevărată într-o lume posibilă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
legătura logică între premisa 3 și concluzia intermediară 4 (după argumentul sintetic prezentat de Paul Almond). Ideea care stă la baza criticii este că dacă această axiomă nu se susține sau este contradictorie, întregul argument al lui Plantinga cade. Reformulată, axioma apare în felul următor: Dacă propoziția G este adevărată, ea trebuie să fie necesar adevărată. Ea este adevărată (deci G este adevărată într-o lume posibilă), atunci G este necesar adevărată (deci este adevărată în toate lumile posibile)326. Problema
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
următor: Dacă propoziția G este adevărată, ea trebuie să fie necesar adevărată. Ea este adevărată (deci G este adevărată într-o lume posibilă), atunci G este necesar adevărată (deci este adevărată în toate lumile posibile)326. Problema este că această axiomă S5 permite derivarea unei axiome opuse numite Anti-5. Aceasta nu se mai bazează pe existența posibilă și necesară, ci pe non-existența care ar avea asemenea atribute. Paul Almond formulează anti-axioma în felul următor: "Pentru o entitate G, dacă G există
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adevărată, ea trebuie să fie necesar adevărată. Ea este adevărată (deci G este adevărată într-o lume posibilă), atunci G este necesar adevărată (deci este adevărată în toate lumile posibile)326. Problema este că această axiomă S5 permite derivarea unei axiome opuse numite Anti-5. Aceasta nu se mai bazează pe existența posibilă și necesară, ci pe non-existența care ar avea asemenea atribute. Paul Almond formulează anti-axioma în felul următor: "Pentru o entitate G, dacă G există atunci G există necesar. Este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
G există necesar. Este posibil ca să nu existe (G să nu existe într-o lume posibilă), atunci G este în mod necesar non-existent (G să nu existe în nici o lume posibilă). Este clar că argumentul lui Plantinga se bazează pe Axioma S5, iar dacă aceasta se dovedește a fi invalidă sau incoerentă, atunci și argumentul lui Plantinga este nevalid. Vom reține din critica lui Almond însă, următorul aspect: asumpția modală a argumentului ontologic este mai folositoare pentru a dovedi non-existența lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și-l propusese. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că argumentul nu este criticat ca atare, ci el este criticat din punctul de vedere al fundamentelor sale modale. De altfel, critica prezentată anterior nu este și singura care are drept țintă Axioma S5 a logicii modale 328. Criticile la adresa argumentului propus de către Plantinga se axează și pe alte aspecte decât cele legate de fundalul oferit de logica modală. De exemplu, Kenneth Einar Himma, într-un articol dedicat argumentului ontologic din The Internet
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există o ființă perfectă" (perfecțiunea există) □ "este necesar că" ◊ "este posibil că" p ⊂q "p implică q în mod substanțial" p → q "p implică q în mod strict". Argumentul este prezentat astfel: 1. (q →□q) ⊂ (◊q→q) teoremă derivată din axiomele logicii modale 2. q →□q principiul lui Anselm 3. ◊q→q rezultă din 1 și 2 (Modus Ponens) 4. ◊q perfecțiunea poate fi concepută 5. q există o ființă perfectă 385. Hartshorne nu folosește principiul din sistemul B: MLp→ p
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
logică de a exista) și susține existența necesară, iar Findlay respinge posibilitatea logică a existenței necesare și susține imposibilitatea lui Dumnezeu de a exista. Dacă luăm în considerare imposibilitatea de a deduce actualitatea concretă din definiții sau concepte abstracte, atunci axioma trebuie să fie universal aplicabilă și nici actualitatea Divină nu poate fi o excepție 409. În celebrul său articol "Can God's Existence be Disproved?", J. L. Findlay susține că Anselm demonstrează ceva important prin articolul său dar, nu ceea ce
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesar. În mod simbolic, dacă Lp, atunci LLp (dacă este necesar p, atunci în mod necesar este necesar p) și dacă Mp, atunci LMp (dacă este posibil p, atunci în mod necesar este posibil p). Sistemul modal S4 conține prima axiomă, dar a doua aparține doar sistemului modal S5. Statutul modal este necesar doar în sistemul S5, iar fără premisa construită cu ajutorul acestui sistem: dacă este posibil p, atunci în mod necesar este posibil p argumentul pe care Hartshorne îl prezintă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dar nu este la fel de clar că ar fi conștient de teismul neoclasic propus de acesta. A dorit să ofere un argument ontologic victorios, dar, după cum am văzut, a primit critici importante plecând chiar de legile logicii modale și în special axioma S5 din logica modală, care susține că dacă o propoziție este posibil necesară, atunci aceasta este necesară. Argumentul său a fost de asemenea parodiat, iar Plantinga a recunoscut că pot fi făcute paralele cu argumentul său în favoarea existenței lui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Teoria comunicării elaborată de școala de la Palo Alto subliniază faptul că orice comportament uman are valoare comunicativă, iar esența comunicării constă în procese relaționale și interacționale. Reprezentanții acestei școli au elaborat o serie de principii ale comunicării, cu valoare de axiome : - comunicarea este inevitabilă - orice comportament are valoare de mesaj, deci este o comunicare. Gesturile, mimica, poziția corporală, chiar și tăcerea sunt acte de comunicare ce vehiculează semnificații. Comunicarea nu are loc numai atunci când este planificată sau conștientă. Comunicăm numeroase mesaje
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de legi precise), descriindu-l cu ajutorul unor formule matematice care să reproducă relațiile între intrările, stările și ieșirile sale, este modelarea prin elaborarea modelelor specifice de joc și pregătire. Asociind jocul de volei la conceptele sistemului și respectând una din axiomele generale ale modelării acestora, prin care se demonstrează că „pentru modelarea sistemelor ierarhizate, structura este necesară și suficientă” (P. Constantinescu, 1986), succesiunea de operații necesare în elaborarea unui model este următoarea: 1. Pentru abordarea jocului de volei ca sistem cibernetic
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
sau structuri matematice: de relație, de ordine, de corespondență etc. Această descriere reprezintă modelarea matematică a sistemului volei. În situația în care, voleiul este considerat un sistem cibernetic (ierarhizat) acesta beneficiază, în elaborarea modelelor, de operațiile de mai sus. Respectarea axiomelor modelării sistemelor ierarhizate, asigură informații obiective sau păstrează caracterul obiectiv al acestora pe tot parcursul modelării operaționale. Se poate deci, afirma că jocul de volei poate fi modelat matematic. 4.3. Elementele sistemului jocului de volei Dacă jocul unei echipe
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
definirea și existența conceptului de model generalizat ca premisă teoretico-științifică esențială în cercetare. Modelul generalizat operează cu noțiunile și conceptele teoretice - filosofice cele mai generale ale fiecărui domeniu, pe care le selecționează, ordonează și transmite, în concordanță cu legile și axiomele Teoriei Generale a Sistemelor (TGS). Modelul generalizat se construiește, împletind cunoștințele fundamentale teoretice - filosofice ale domeniului în cauză cu informațiile științelor exacte (matematică - statistică, răspunzând exigențelor ciberneticii ca știință a cercetării și controlului). Modelul generalizat este concepția științifică fundamentală care
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
direct. Prin intermediul proprietăților diagramelor comutative dintre aceste submodule, descrie structura submodulului R. Introduce noțiunea de centru al lui R, legată de noțiunea de nucleu al unui omomorfism. În [3], fiecărei categorii ordonate cu involuție, B, care satisface o parte din axiomele introduse de McLane, îi asociază o nouă categorie B, și identifică noțiunile de: subobiect, nucleu, conucleu, cât așa cum au fost definite de S. Mac Lane, cu noțiunile obișnuite din categoria B. În [7] studiază o problemă de axiomatica a categoriilor
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de către Mircea Borcilă, întrucât am considerat că acest traseu investigațional ne poate oferi cea mai cuprinzătoare și mai adecvată modalitate pentru o înțelegere aprofundată a textemelor și, totodată, a "vorbirii" în genere. Cu toate acestea, convingerea noastră nu reprezintă o axiomă pe care să încercăm să o impunem într-o manieră nereflexivă, ci o perspectivă de abordare pe care urmează să o testăm prin confruntarea cu realitatea faptelor lingvistice selectate și analizate în cadrul demersului nostru. În această ordine de idei, ținem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de studiu riguros). Explicarea naturii cuprinde două etape: "Indicațiile care trebuie să ne îndrume în explicarea naturii cuprind în totul două părți; cea dintâi deduce sau extrage propozițiile din experiență, pe când cea de-a doua deduce și derivă din aceste axiome experiențe noi"86. Bacon susține dezvoltarea unei științe care să se ocupe doar de observații naturii și care să realizeze o istorie a acestora. El vrea să reprezinte pentru aceasta începutul istoriei analizei sistematice a științei. Anticipațiile naturii reprezintă tradiția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este de două tipuri: matematica pură, din care fac parte algebra, geometria și aritmetica, și matematica mixtă (astăzi ar purta numele de matematică aplicată) alcătuită din astronomie, cosmografie, arhitectură și arta mașinilor. Toate științele naturii au drept scop "să studieze axiomele comune ale celorlalte științe și condițiile generale ale existenței lucrurilor"65. Științele rațiunii poartă numele generic de filosofie naturală. O altă parte a filosofiei naturale o constituie științele despre om. Bacon urmărește omul din două perspective: omul în sine (în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de studiu riguros). Explicarea naturii cuprinde două etape: "Indicațiile care trebuie să ne îndrume în "explicarea naturii" cuprind în totul două părți; cea dintâi deduce sau extrage propozițiile din experiență, pe când cea de-a doua deduce și derivă din aceste axiome experiențe noi"68. Anticipațiile naturii reprezintă tradiția, pe când explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în Noul Organon, decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Mai există și cei numiți "vânători" sau "tăinuitori", care adună acele experiențe care nu au devenit încă arte. "Săpătorii" sau "minerii" verifică experimentele noi; alții (compilatorii sau falsificatorii) ordonează în tabele experimentele adunate pentru a pune în evidență observațiile și axiomele trase din ele. Alți trei ("oameni înzestrați sau binefăcători") încearcă să obțină din experimente obiecte practice pentru viață și știință. Mai sunt alții, tot trei la număr ("luminătorii"), care îi îndrumă pe ceilalți, în urma unor dezbateri, spre experiențe noi. Trei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alții, tot trei la număr ("luminătorii"), care îi îndrumă pe ceilalți, în urma unor dezbateri, spre experiențe noi. Trei duc la îndeplinire noile experiențe și raportează asupra lor: "altoitorii". Cei care fac din descoperirile anterioare observații înalte și stabilesc aforisme și axiome se numesc "tâlcuitori ai naturii". Pe lângă acești treizeci și trei de oameni de știință, din Casa lui Solomon mai fac parte ucenici, slujitori și femei care se îngrijesc de cei care studiază. În perioada în care omul de știință era un homo
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
decât dincolo de rațiune. S-ar putea spune, în dogmă, dar nu în aceea văzută ca o simplă regulă sau normă, ci în dogma ca adevăr intuitiv, deschis de Revelație. Pentru mentalitatea modernă, dogma nu constituie decât un imperativ categoric, o axiomă, evidentă prin ea însăși, pentru rațiunea purificată și potențată prin rugăciunea și fapta creștină. Rațiunea nu poate pătrunde în intimitatea obiectului religios și nici nu îl poate cuprinde în totalitatea lui. Erezia nu e, în fond, decât o afirmație rațională
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la care ființa nu răspunde
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]