1,215 matches
-
mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al secolului al XX-lea. Astfel, din lista „meseriașilor, comercianților
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de dr. H. Perlbergher în cadrul întreprinderii pe care o patrona în Bacău - „prima fabrică de pielărie fină sistem chrom din România”. Distincțiile obținute de unele întreprinderi locale la expozițiile naționale și internaționale sunt relevante pentru aprecierea produselor realizate de industria băcăuană. Astfel, fabrica de pielărie S. Filderman a fost distinsă cu medalii de aur la Expoziția Universală de la Paris (1900) și la Expoziția Generală a României (1906), iar produsele fabricii de postav S. Max Singher au primit aceeași distincție la Expoziția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
postav Singher, „prin reorganizarea întreprinderilor de cherestea - Bicazul, Kendler, Lemncom -, a celor de morărit (Filderman și Calmanovici), a celor textile (Isvoranu), precum și a noilor tăbăcării și a fabricii de încălțăminate”. În anumite cazuri, creșterile de capital social înregistrate de societățile băcăuane sunt impresionante. Spre exemplu, fabrica Letea a reușit să-și sporească acest capital de la 4,8 milioane în anul 1918 la 12 milioane în anul 1920. În intervalul 1919-1930, creșterea producției industriale a orașului Bacău este ilustrată și prin înființarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Moldova este ilustrat nu doar de nivelul producției ci și de cel al numărului de muncitori. Astfel, conform datelor din recensământul general al populației României din anul 1930, după numărul total al populației și al claselor de profesiuni, sectorul metalurgiei băcăuane ocupa un onorant loc trei, după orașele Galați și Iași. Iată situația pentru primele șase orașe: În perioada cuprinsă între cele dou) războaie mondiale, datorită unităților de producție antebelice cât și a întreprinderilor noucreate, Bacăul a devenit unul dintre cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Minerva” - Margulius Moritz, „Hazu”, „Goldșmid”, „Copel” (Simon Copelă și „Victoria”. În total, la nivelul anului 1925 am reușit să identificăm un număr de 109 fabrici și mari ateliere ce-și desfășurau activitatea pe plan local. Statistica ponderii etnice a industriei băcăuane este redată în graficul de mai jos: Harta etnică a industriei orașului Bacău - 1925 (numărul patronilor/delegaților și ponderea etnică) evrei 76 (70%) români, armeni, greci, alții 26 (24%) societăți cu patronat neidentificat 7 (6%) Cel puțin dou) concluzii se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a industriei orașului Bacău - 1925 (numărul patronilor/delegaților și ponderea etnică) evrei 76 (70%) români, armeni, greci, alții 26 (24%) societăți cu patronat neidentificat 7 (6%) Cel puțin dou) concluzii se pot desprinde din această succintă prezentare a evoluției industriei băcăuane în perioada 1900-1930. În primul rând, așa cum ne indică datele statistice, trecerea în noul secol a însemnat o accelerare a ritmului de creștere numerică a unităților industriale băcăuane. Astfel, de la cele 22 de întreprinderi ce funcționau în anul 1902, numărul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dou) concluzii se pot desprinde din această succintă prezentare a evoluției industriei băcăuane în perioada 1900-1930. În primul rând, așa cum ne indică datele statistice, trecerea în noul secol a însemnat o accelerare a ritmului de creștere numerică a unităților industriale băcăuane. Astfel, de la cele 22 de întreprinderi ce funcționau în anul 1902, numărul acestora va crește la 43 în anul 1908 (creștere de 96% în numai 6 ani) și la 109 în anul 1925 (creștere de 154% în 17 ani). Cea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
câteva din atelierele de curelărie și sandale din sectorul industriei mici. Criza economică mondială a schimbat radical profilul industriei locale, cea mai bună dovadă, în acest sens, fiind evoluția acestui sector în intervalul 1933-1938. Din punct de vedere numeric, industria băcăuană a evoluat până la sfârșitul perioadei interbelice mult sub nivelul atins în anul 1925 (109 unități de producție). Datele statistice ne indică o ușoară creștere, de la 57 de unități în anul 1935 (dintre care 40 active și 17 inactive) la 67
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
populației urbane evreiești activa în comerț și industria textilă. III. B. Fabrica de celuloză și hârtie Letea Am hotărât să tratăm separat „secvența” denumită <<fabrica de hârtie „Letea”>> datorită încărcăturii simbolice aparte ce s-a aflat în spatele acestui adevărat brand băcăuan încă din anul 1881 - anul înființării sale. După cum este știut, în țara noastră principala piedică în calea trecerii la producția mașinistă a hârtiei, pe baza utilizării lemnului, a reprezentat-o, după 1875, păguboasa convenție comercială încheiată cu Austro-Ungaria (1875-1885) și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
afirmarea unei veritabile independențe economice de stat. Inițiativa formării unei societăți române pe acțiuni pentru fabricarea hârtiei a fost luată la 7 iunie 1879, principalul promotor al ideii fiind chiar premierul Ion C. Brătianu. În fruntea societății a fost numit băcăuanul C. Porumbaru, un apropiat al liderului liberal, alături de care s-a aflat și fiul său Radu Porumbaru, inginer de mine licențiat la Paris. Capitalul de pornire al societății a fost constituit prin deschiderea unor liste de subscripție, primii semnatari - în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tăiate. Dacă în zilele noastre percepția istoricului asupra apariției și dezvoltării fabricii Letea este, în general, una pozitivă, în epocă s-au făcut auzite numeroase voci critice, atât de la tribuna parlamentului, cât și în presă. Spre exemplu, conform aprecierilor inginerului băcăuan Mihai Anania, valoarea totală a suprafeței concesionate, „sustrasă practic din averea statului în profitul acționarilor”, se ridica la suma de 18.000.000 lei. Pe de altă parte, au fost semnalate cazuri în care, „cu toată prevederea prohibitivă, Letea a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
constantă, astfel încât, potrivit unui regulament din anul 1891, locuitorii orașului au hotărât să treacă „managementul” țarinei la instituția Primăriei. Ritmul rapid al dezvoltării industriale a orașului, precum și imperativele din domeniul politicii de apărare a țării, au generat, spre nemulțumirea agricultorilor băcăuani, micșorarea treptată a suprafeței moșiei comunale. Cu excepția momentelor mai tensionate din primăvara anului 1907, locuitorii orașului au fost martorii pasivi ai acestui fenomen. Așa cum am menționat în subcapitolul dedicat dezvoltării industriale, apariția fabricii de cherestea V. Țenov (1881) a rupt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
delimitarea și împrejmuirea terenului vândut au avut loc în ziua de 17 octombrie 1915, lucrările fiind conduse de inginerul șef al comunei Filip Hudic. Litigiul a fost stins definitiv în februarie 1933, atunci când, obținând statutul de persoană juridică, comunitatea evreilor băcăuani a intrat legal și definitiv în posesia terenului, în conformitate cu prevederile articolelor 11 și 56 din legea cultelor. Cea mai mare parte a producției agricole a județului Bacău era consumată în interiorul său, servind fie la alimentarea populației, fie la cea a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru ani în șir. Încălcând flagrant Constituția, legislația învoielilor agricole stabilea un regim inegal, ce favoriza pe moșieri și arendași, în detrimentul țăranilor. Ambiguitatea unor articole, coroborate cu deficiențele sistemului administrativ național, au deschis, adeseori, calea spre arbitrar și abuzuri. Istoricul băcăuan Radu Rosetti considera că prin acest sistem „95% din națiunea română erau puse în afară de orice lege”. În anii premergători izbucnirii răscoalei din anul 1907, structura proprietății județului Bacău era preponderent moșierească. Din suprafața totală a județului - aproximativ 441.000 hectare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1. Pe baza ordinului nr. 732 din 23 ianuarie 1919 a Casei Centrale de Cooperație și Împroprietărire, s-a stabilit faptul că terenurile cuprinse în raza Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău n-a făcut decât acte de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1840, Primăria încasa de la locuitori numai funciarul cuvenit fiscului), fără a se bucura de nici unul din atributele dreptului de proprietate, iar schimburile și cedările către instituțiile de interes public le au făcut cu consimțământul expres sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce depășea adeseori 12 ore, atmosfera încărcată de substanțe nocive, salariile mici și plățile neregulate, incapacitatea cadrului legislativ de a reglementa și normaliza relațiile dintre patron și angajați sunt doar câteva din „tușele” ce surprind detalii importante din viața proletară băcăuană de la sfârșitul perioadei moderne. La sfârșitul secolului al XIX-lea, condițiile igienico-sanitare din aceste unități economice erau extrem de precare. Inspecțiile periodice efectuate de către medicul comunei în unitățile economice ale orașului au scos la iveală numeroase abateri de la normele legislației cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost una pozitivă: în general condițiile sunt bune. Conform avizului Serviciului Sanitar Bacău, din 1 octombrie 1899, s-a solicitat primăriei închiderea unei singure fabrici - tăbăcăria condusă de Leibu Brill. Aceste culori sumbre ce au caracterizat tabloul vieții proletare băcăuane de-a lungul întregii perioade moderne au fost provocate în special de fenomenul migrației forței de muncă ieftină (necalificată) din zonele rurale spre cele urbane. Fenomenul a generat o scădere semnificativă a salarizării și o înrăutățire a condițiilor de viață
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doi lucrători de la fabrica Letea, alături de alți 44 de angajați de la alte fabrici și de la căile ferate. Comitetul de conducere era format din trei membri: un președinte (Vasile Paloșanu), un secretar (Șandor Richardă și un casier (G. Carolă. Scopul societății băcăuane era acela de a îmbunătăți starea materială și morală a muncitorilor. Articolul 2 din Statutele societății menționează principalele revendicări ale „unioniștilor”: „(...) a înlesni societarilor căutarea în caz de boală; a ajuta la înmormânterea societarilor; a ajuta pe societarii aflați în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
concediu. Pentru muncitorii cu o vechime mai mare de 10 ani, se acorda o zi în plus de concediu pentru fiecare an, fără ca numărul total al zilelor de concediu să poată depăși 30 de zile. O altă „victorie” a proletariatului băcăuan a fost dată de recunoașterea zilei de lucru de 8 ore, pentru muncitorii fabricii de hârtie Letea. Decizia a fost pusă în aplicare începând cu anul 1937 și a fost menținută pe o perioadă de numai doi ani. III. E.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În conformitate cu prevederile regulamentelor comunale de „îndestulare”, la a doua abatere brutarii găsiți vinovați riscau suspendarea autorizației de funcționare. În general, hotărârile de mărire a prețurilor la produsele alimentare erau luate în urma presiunilor repetate exercitate asupra Primăriei de către măcelarii sau brutarii băcăuani. Au fost cazuri în care, în numai șase luni - ianuarie-iunie 1900-, prețul la carnea de vită a fost modificat de cinci ori! Astfel, pe 17 ianuarie 1900, după studierea prețurilor din mai multe orașe ale țării, consiliul comunal Bacău a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
H. Calmanovici și G. Paul Kristen. Ambii au sugerat o politică fermă a statului român în privința opririi exportului de grâu. Altfel, în condițiile războiului, menținerea prețului la același nivel era, practic, imposibilă. Pentru a evita situațiile sociale tensionate, micii producători băcăuani au fost rugați, prin intermediul Publicațiunilor Primăriei, „să se aprovizioneze din timp cu alimentele de primă necesitate, pentru ca locuitorii acestui oraș să nu sufere de pe urma lipsei lor”. Brutarii, morarii, comercianții etc. au fost sfătuiți să și creeze stocurile optime cu produsele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
farmaciilor (fiecare primea lunar câte 60 de kilograme) și patronul cofetăriei „Victor”, căruia îi erau repartizate 150 de kilograme. În vara anului 1916 rațiile de carne și pâine au fost drastic micșorate. Deși a afectat mult standardele de viață ale băcăuanilor - sintetizate de presa locală în formula „post negru nelimitat” -, măsura a fost primită cu maturitate și înțelegere, în spiritul sacrificiului pentru interesele naționale. Primul produs ce a început să lipsească de pe masa orășenilor a fost carnea. În acord cu recomandările
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce se vor înființa prin îngrijirea primăriilor respective”. Raționalizarea consumului pentru alimentele de primă necesitate i-a afectat pe toți locuitorii orașului, în special pe cei care nu făceau parte din categoria funcționarilor de stat. Pentru aceștia, adică pentru majoritatea băcăuanilor, principala problemă ce a apărut a fost legată de prețuri. Normele de distribuție a alimentelor au generat, practic, dou) prețuri pentru același produs. Astfel, în timp ce pentru categoria funcționarilor comercializarea produselor alimentare era neintermediată, pentru restul locuitorilor cumpărăturile erau efectuate prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fie aprovizionată până la sfârșitul perioadei interbelice cu produsele specifice livrate de vechiul abator (1886), ajuns, în anii ’30 ai secolului al XX lea, un veritabil „grajd ambulant de pe valea Bistriței”. O privire de ansamblu asupra graficului evoluției prețurilor de pe piața băcăuană în intervalul 1900-1938 va reliefa, cu excepția notabilă a perioadei cuprinsă între 1916 1923, o relativă stabilizare a prețurilor, cu indici minori de creștere, dar și de scădere a acestora. Totuși, cei doi ani ai implicării României în Primul Război Mondial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]