5,357 matches
-
bine în noaptea aia decât crema... și atunci a început cearta! *** Nevastă-mea stătea goală și se privea în oglinda din dormitor. Nu se prea bucura de ce vedea, și mi-a spus : "Mă simt oribil! Atât de grasă și de bătrână! Am nevoie de un compliment!". I-am răspuns: "Vederea ți-a rămas perfectă"... și atunci a început cearta! Când m-am pensionat, m-am dus la Oficiul de Asistență Socială, să mă înregistrez. Tipa din spatele biroului mi-a cerut buletinul
Bancul Zilei: Motive întemeiate de ceartă între soț și soție by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63422_a_64747]
-
Ispitirea” cu o fecioară preafrumoasă, Natana, e în zadar, căci Natana se lasă convinsă la rândul ei să îmbrace haina monahală (prilej de a expune pe larg virtuțile creștine). La scurt timp după părăsirea casei părintești, Blaquerna întâlnește în pădure bătrâna Înțelegere, oglindă a tinerei domnițe Inteligența din Cartea păgânului și a celor trei înțelepți : „La umbra unui mândru arbore încărcat de flori, pe iarba catifelată, lângă un limpede izvor, era un jilț înalt, frumos împodobit și încrustat cu aur, argint
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
cu multe mijloace la îndemînă. E foarte viu și puternic ce se petrece pe scenă două ore și ceva, așa încît chiar și neîmplinirile se estompează. Scene întregi se refac în amintirea mea. Cimitirul, vîntul, praful uitării, supa pe care bătrîna și bolnava Gabrielle o amestecă cu pulberea din urnă a iubitului ei, mișcarea ireală a obiectelor, trecerile de la un moment la altul, finalul spectacolului. O masă și opt personaje. Stau împreună și-și trec, din mînă în mînă, toate obiectele
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
are cine să le dea. Copiii sunt prinși cu treburile cotidiene și nu văd durerea din sufletele părinților. Ne-am cumpărat de toate, de toate. Acum doar să ne ia Dumnezeu! Sicrie ne-am luat, prosoape ne-am luat", spune bătrâna, care abia dacă mai are lacrimi după toți acești ani în care a plâns după fiii rătăcitori, notează Rtv.
Strigăt disperat al unor bătrâni uitați de copiii lor: Moartea ne este mai aproape () [Corola-journal/Journalistic/44223_a_45548]
-
cameră, fără a primi mâncare. Sau mâncând pe ascuns...”, a mai scris altcineva, povestind stratagemele la care a recurs pentru a face rost de niscaiva proteine în rația zilnică. Concediată fiindcă nu a spălat pe jos cu chiloții folosiți ai bătrânei pe care o îngrijea „Suntem bătaia de joc a Austriei!”, dar și „intermediarii români își bat joc de noi” - susțin majoritatea îngrijitoarelor de bătrâni. O femeie susține că totul este zadarnic: „Cum să ne impunem? Bătrânii și familiile lor se
Povești îngrozitoare ale îngrijitoarelor românce din Austria: Trebuia să spălăm pe jos cu chiloți folosiți () [Corola-journal/Journalistic/44324_a_45649]
-
Bătrânii și familiile lor se ceartă cu noi, ne înlocuiesc, ne dau afară că vine alta în locul nostru, care face ce i se spune. Eu am fost înlocuită pentru că nu am vrut să spăl pe jos cu chiloții folosiți ai bătrânei”. „Am stat la această bătrânică un an și 2 luni, iar discuții nu au fost doar în prima lună. Era Crăciunul și Anul Nou și era și prima mea tură. Între timp s-au întâmplat multe ... însă de câte ori mă plângeam
Povești îngrozitoare ale îngrijitoarelor românce din Austria: Trebuia să spălăm pe jos cu chiloți folosiți () [Corola-journal/Journalistic/44324_a_45649]
-
Între timp s-au întâmplat multe ... însă de câte ori mă plângeam familiei, nepoatele bătrânei îmi spuneau că sunt plătită să execut ceea ce mi se cere și să nu comentez. Adică, ele aveau pretenția să fac și multe alte treburi, pe lângă îngrijirea bătrânei. Printre altele ... să spăl pe jos cu chiloții bătrânei, bineînțeles folosiți, și eu am refuzat și am spălat cu ce e omenește, normal. Iar pentru că am refuzat, am fost dată afară”.
Povești îngrozitoare ale îngrijitoarelor românce din Austria: Trebuia să spălăm pe jos cu chiloți folosiți () [Corola-journal/Journalistic/44324_a_45649]
-
convins. Pe toți reușea să-i convingă primarul Două Cingători; de-asta era el primar. Primarul locuia în primărie împreună cu maică-sa și o mâță cu coadă de câine, care se scălâmbăia ca o maimuță. Maică-sa era atât de bătrână, încât se făcuse mică de tot, ca un bob de mazăre și îi ziceau Măzărichea. Cât era ziua de lungă o auzeai grăind: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”. Fiind bătrână, gârbovită și ramolită, uitase și
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
de altfel că semăn cu el). La Tântava toți vorbeau în graiul muntenesc pur, care pare agramat și brut pentru că nu seamănă cu limba literară. Dezacordul dintre subiect și predicat, cuvintele deformate regional («Mă doare picerele, maică», zicea câte o bătrână), primitivismul vocabulelor «dă» și «pă», dar mai ales diferențele de accent, repezeala discursului, naivitatea «mexicană» a inflexiunilor mă uimeau și mă încântau când eram copil. Unde unii ar fi văzut caricatură, eu vedeam expresivitate și forță. Nimic nu-mi plăcea
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
de tot mecanismul. „Umanizările” sunt forțate, urmând o logică exclusiv antitetică. A fost Thomas un „bandit” cu moravuri ușoare în tinerețe? Acum e un profesor de etică torturat de dorința - și mai ales de problematizarea - întâlnirii urmașilor. E Antonia o bătrână intolerantă, gata să pună la stâlpul infamiei orice aplecare a coloanei vertebrale? Înseamnă că în tinerețe a fost o fire instinctivă, dedată celor mai vinovate plăceri. Ba chiar bătrânețea corectă în vorbe e cât se poate de vinovată în fapte
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
venea să cred că nu simțea nici o bucurie, dar probabil că era copleșită de propriile sentimente. Mi-am adus aminte de o scenă dintr-un roman al lui Thomas Mann pe care l-am citit în vremea studenției. Acolo, o bătrână se bucură că i-a revenit menstruația, care se dovedește ulterior a fi o hemoragie cauzată de cancer. În primul rând, Mutsuko nu era o femeie bătrână, și m-am grăbit să-mi alung asemenea gânduri. Oricum ai fi luat
TAICHI YAMADA N-am mai visat de mult că zbor () [Corola-journal/Journalistic/4393_a_5718]
-
decât o farsă sinistră, lui Mutsuko i se întâmpla ceva incredibil. Femeia aceea cu părul alb și rar se afla acum, aici, sub înfățișarea unei tinere de douăzeci și ceva de ani. Ba nu, chiar dacă mă îndoiam de faptul că bătrâna aceea și Mutsuko erau una și aceeași persoană, era imposibil ca Mutsuko cea de patruzeci și doi, patruzeci și trei de ani și cea pe care o țineam acum în brațe să fie două persoane diferite. Nu se punea problema
TAICHI YAMADA N-am mai visat de mult că zbor () [Corola-journal/Journalistic/4393_a_5718]
-
deoparte. Toți discutau unii cu alții prietenește și în toate minele se arăta un râs sincer, prietenos. Era ca și cum, la vederea și în relația cu uriașul bătrân în cizmele lui țărănești, cu barbă gri, sprâncene severe și blândul râs al bătrânei guri fără dinți, fiecare din cei prezenți s-ar fi trezit în chip misterios stăpânit de aceleași simțiri și gânduri. Căci în pieptul fiecărui om mai trăiește încă o sclipire din trecutul paradis al copilăriei. Treptat se lăsă din nou
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
pantomima flamboaiantă a lui Chavez, care i-a spus odată unui delegat al Națiunilor Unite că George Bush este ”diavolul însuși” și că a lăsat ”un miros de sulf” în camera delegaților. Chiar și anti-americanii mai puțin proeminenți din Europa de Vest (bătrâna Europă, cum îi spunea Donald Rumsfeld) care se opun războiului din Irak bat în retragere. O cercetare realizată de Pew în decembrie 2012 arată că sprijinul pentru SUA în rândul europenilor a crescut după alegera lui Obama ca președinte - chiar dacă
Hugo Chavez, ultimul anti-american? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56683_a_58008]
-
Andrei Moisoiu (Google) Chiar dacă nu se mai află la prima tinerețe, sau nici măcar la a doua, un bătrân și o bătrână s-au luat la bătaie în autobuz. Nu se știe de la ce a pornit conflictul, care a fost filmat de un alt călător. Cei doi își împart lovituri, iar bătrânul o lovește pe femeie cu bastonul. În final bătrânul pleacă
Bătaie în autobuz între un bătrân și o bătrână by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/57007_a_58332]
-
simple presupuneri, deoarece cu ochii lor vedeau lucrurile doar fragmentar. Ochii ar fi vrut de atâtea ori să se închidă, însă erau sortiți să vadă totul. Au văzut-o pe tânăra femeie cu pruncul ieșind în întâmpinarea vieții. Au văzut bătrâna șchiopătând în urma tinereții ei, au văzut spaime nedezlipite în dosul frunților încrețite și iluzii care se volatilizau într-o clipă. Au văzut bătăuși brutali, care treceau drept cetățeni onorabili, au văzut hoți, care se simțeau neobservați. Au văzut perechi de
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
Andrei Moisoiu (Google) O bătrână în vârstă de 84 de ani a câștigat premiul cel mare la Loto, ghicind toate numerele extrase. Femeia este din Florida a câștigat un premiu fabulos la loto în Statele Unite. Premiul câștigat este de aproape 590 de milioane de dolari
O bătrână a câștigat premiul cel mare la loto. Vezi suma uriașă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56114_a_57439]
-
remarcabile și dovada unei desăvârșite stăpâniri a mijloacelor artistice ale prozei. Dar nu numai vocile narative le alternează Adina Rosetti, ci și perspectiva. Lumea este redată în Deadline prin ochii unor corporatiști, ai unor blogeri, ai unui homeless, ai unor bătrâne provinciale sau ai unor bucureșteni curioși - vecinii Mirunei -, prin ai înțelepțitei Laura, fosta soție a lui Augustin Dună, care pledează pentru downshifting, pentru că vede viața curgând pe lângă ea, dar și prin ochii... motanului Ben, pisoiul Mirunei, care, după anii în
O poveste a zilelor noastre by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5613_a_6938]
-
iar acum... Nările lui sorbiră cu lăcomie aerul, urmă mirosul, păși un șănțuleț, încălecă un gard, intră într-o vie, zări sub un măslin scobit o colibă scundă, și fumul urca și se răsucea fuior deasupra acoperișului de paie. O bătrână sprintenă, cu nas ascuțit, aplecată înainte pe un cuptor zidit, la intrarea colibei, se căznea să coacă pâine; lângă ea un câine, negru, cu pete galbene, își sprijinise picioarele dinainte de cuptoraș și deschidea o gură adâncă, hămesită, plină de dinți
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
la intrarea colibei, se căznea să coacă pâine; lângă ea un câine, negru, cu pete galbene, își sprijinise picioarele dinainte de cuptoraș și deschidea o gură adâncă, hămesită, plină de dinți. Auzi călcăturile în vie, se repezi, lătrând, la drumețul străin. Bătrâna se întoarse uimită, văzu tânărul; ochii ei mici, vioi, sclipiră; se bucură să vadă bărbat în singurătatea ei; se opri cu lopata în mână. - Bine-ai venit, spuse ea, ți-e foame? De unde te ostenești, să-ți fie de bine
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
vioi, sclipiră; se bucură să vadă bărbat în singurătatea ei; se opri cu lopata în mână. - Bine-ai venit, spuse ea, ți-e foame? De unde te ostenești, să-ți fie de bine? - De la Nazaret. - Ți-e foame?, întrebă din nou bătrâna și râse; îți joacă nările ca ale copoiului. - Mi-e foame, gospodină, iartă- mă. Bătrâna era fudulă de ureche, nu auzi. - Ce?, făcu ea, vorbește tare. - Mi-e foame, iartă-mă, gospodină. - Să te iert, de ce? Nu e rușine, flăcăul
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
mână. - Bine-ai venit, spuse ea, ți-e foame? De unde te ostenești, să-ți fie de bine? - De la Nazaret. - Ți-e foame?, întrebă din nou bătrâna și râse; îți joacă nările ca ale copoiului. - Mi-e foame, gospodină, iartă- mă. Bătrâna era fudulă de ureche, nu auzi. - Ce?, făcu ea, vorbește tare. - Mi-e foame, iartă-mă, gospodină. - Să te iert, de ce? Nu e rușine, flăcăul meu, foamea, nici setea, nici dragostea; toate astea sunt de la Dumnezeu; apropie-te, așadar, nu
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
greierului, pentru drumeți; nu este a mea, este a ta; rupe și mănâncă. Fiul Mariei se așeză la poala măslinului bătrân și începu să mănânce liniștit; ce plăcută era această pâine, ce răcoroasă apa, și cele două măsline pe care bătrâna i le dădu, ce dulci erau, cu miezul mic, cărnoase ca merele! Mesteca în liniște, mânca, simțea că trup și suflet i se uneau, se făcuseră în ceasul acesta una, primeau cu-o singură gură pâinea, măslina, apa și se
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
erau, cu miezul mic, cărnoase ca merele! Mesteca în liniște, mânca, simțea că trup și suflet i se uneau, se făcuseră în ceasul acesta una, primeau cu-o singură gură pâinea, măslina, apa și se bucurau amândoi și se hrăneau. Bătrâna, rezemată de cuptoraș, îl privea cu mândrie. - Ți-era foame, îi spuse râzând, mănâncă, ești tânăr, ai încă mult drum înaintea ta, chinuri multe; mănâncă, să prinzi putere, să înduri. Îi rupse încă un colț de pâine, îi dădu încă
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
rupse încă un colț de pâine, îi dădu încă două măsline; își legă în grabă basmaua care îi alunecase de pe cap și-i dezvelise fruntea jupuită. - Încotro cu bine, flăcăul meu?, întrebă ea. - În pustiu. - Unde?, vorbește deslușit! - În pustiu. Bătrâna încreți gura știrbă, privirea ei se-ncruntă. - La mănăstire?, strigă cu mânie neașteptată. De ce? Ce cauți acolo înăuntru? Nu ți-e milă de tinerețea ta? Tânărul tăcea; bătrâna clătină capul ei jumulit; șuieră ca un șarpe: - Ca să găsești pe Dumnezeu
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]