1,481 matches
-
shall seem most likely to effect their safety and happiness". 122 Ioan Petru Culianu, Eros si magie în Renastere, Editura Nemira, București, 1994, pp. 293-303. 123 Goethe, Faust, Editura Univers, Bucuresti, 1982, p. 65. 124 Ibidem, p. 65. 125 Francis Bacon, Nova Atlantis, Editura Științifică, București 1962, p. 46 126 Marshal McLuhan, Galaxia Gutenberg, Editura Politica, București, p.301. 127 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 57. 128 Francis Bacon, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962, p. 37. 129 Serge
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
București, 1994, pp. 293-303. 123 Goethe, Faust, Editura Univers, Bucuresti, 1982, p. 65. 124 Ibidem, p. 65. 125 Francis Bacon, Nova Atlantis, Editura Științifică, București 1962, p. 46 126 Marshal McLuhan, Galaxia Gutenberg, Editura Politica, București, p.301. 127 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 57. 128 Francis Bacon, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962, p. 37. 129 Serge Hutin, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. 130 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bucuresti, 1982, p. 65. 124 Ibidem, p. 65. 125 Francis Bacon, Nova Atlantis, Editura Științifică, București 1962, p. 46 126 Marshal McLuhan, Galaxia Gutenberg, Editura Politica, București, p.301. 127 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 57. 128 Francis Bacon, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962, p. 37. 129 Serge Hutin, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. 130 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
McLuhan, Galaxia Gutenberg, Editura Politica, București, p.301. 127 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 57. 128 Francis Bacon, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962, p. 37. 129 Serge Hutin, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. 130 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. 130 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 135 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 52
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și Enciclopedică, București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 135 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 52. 136 Ibidem, p. 62. 137 Ibidem, p. 62. 138
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 135 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 52. 136 Ibidem, p. 62. 137 Ibidem, p. 62. 138 Ibidem, p. 72. 139 Frances Yates, Iluminismul rosecrucian, Editura Humanitas, București, 1998, p. 207. 140 Modalitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 135 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 52. 136 Ibidem, p. 62. 137 Ibidem, p. 62. 138 Ibidem, p. 72. 139 Frances Yates, Iluminismul rosecrucian, Editura Humanitas, București, 1998, p. 207. 140 Modalitatea prin care Descartes realizeză o recosntrucție metafizică a universului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
luate, presupunem, în ordine ascendentă) imaginile voalate, cele radicale și cele expansive. Pe scurt, imaginea voalată e imaginea poeziei clasice ; cea radicală, a metafizicilor, în special a lui Donne; iar cea expansivă, mai ales a lui Shakespeare, precum și a lui Bacon, Browne și Burke. Caracteristicile comune ale acestor trei tipuri de imagini, care le situează 'la aceeași înălțime, sânt caracterul lor specific literar (faptul că nu se pretează la reprezentarea picturală), caracterul intrinsec (gândirea metaforică), întrepătrunderea termenilor (caracterul fertil, creator al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
numele ei, este în opoziție cu cea intensivă. Daică imaginea intensivă aparține lumii medievale și ecleziastice, cea expansivă este caracteristică gândirii profetice și progresiste, "pasiunii puternice și meditației originale", culminând în cuprinzătoarele metafore filozofice și religioase din poezia lui Burke, Bacon, Brownie și mai ales în 'acelea ale lui Shakespeare. Prin definiție, imaginea expansivă este o imagine în care fiecare termen deschide imaginației o perspectivă largă și fiecare termen îl influențează puternic pe celălalt : "interacțiunea" și "întrepătrunderea" care, conform teoriei poetice
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
primele lecții de filozofie (germană) i le-a dat chiar tatăl său, Alexandru Hâjdeu, admirator al lui Hegel. Cicerone Poghirc amintește câteva nume de gânditori a caror înrâurire este evidentă: "Printre filozofii citați de el cu admirație menționam pe "marele Bacon, moașa științelor moderne", cum îi spune el în tinerețe, Giambattista Vico, care a manifestat asupra lui una din cele mai puternice influențe, Leibnitz, Montesquieu, Helvetius ș.a. Dar cel asupra căruia revine mereu cu o admirație nestăpânita este Herbert Spencer, căruia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
A Alexander, S., 202 Andersen, H., 17 Aquino, Th. de, 13 Aristotel/Aristotle, 10, 24, 40, 41, 198-199, 202-203, 207, 209, 212, 216 Ascoli, G.I.,33, 168 Auchlin, A., 82 Austin, J.L., 76, 79, 82, 83 Ayuso, G., 127 B Bacon, Fr., 35 Balmuș, C., 80 Balmuș, P., 11 Bantoș, Al., 26 Barițiu, G., 57-58 Bartel, D., 75, 191 Baudouin de Courtenay, 65, 70, 86,122-123, 136,144, 170, 180 Bell, Ch., 148, 149 Beltram, 170 Benfey, Th., 33,127, 147
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai dinamică decât cea a universităților. Aceasta, desigur, ținând cont de gradul mare de analfabetism și încadrându-se oricum în ponderile foarte scăzute de înmatriculați și absolvenți, raportate la populația totală. "Knowledge is power" ["Cunoașterea înseamnă putere"] - avertiza Sir Francis Bacon încă din secolul XVI. Meritocrația ca principiu al lumii moderne a deschis accesul păturilor largi către educație și a devenit apoi pârghie către puterea politică: capitalul cultural era astfel pasibil de (re)convertire. De fapt, așa cum arată Sorin Antohi, "De la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un milion de livre. Când parlamentul a fost convocat pentru a acorda noi subvenții, în 1621, membrii acestuia au atacat politica regală privind patentele și monopolurile, acuzând oamenii corupți din anturajul regal (fapt ce a dus la căderea lui Francis Bacon). Cu acest prilej, parlamentul și-a exprimat dezacordul față de politica externă, mai ales față de proiectul de a-l căsători pe prințul Carol cu o infantă spaniolă. Acest episod a dus la o nouă ruptură și la dizolvarea parlamentului. Interesul parlamentului
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Oxford. Aici a studiat chimia și medicina, și a luat contact cu o serie de oameni de știință importanți din acea vreme (în special Robert Boyle). De asemenea a studiat filosofia lui René Descartes și pe cea a lui Francis Bacon. Fondarea Royal Society a impulsionat știința din acea vreme și a dat naștere unui val de entuziasm printre tinerii care nu fuseseră prea încurajați de morala publică din timpul revoluției puritane. Locke era entuziasmat de știință, dar nu împărtășea idealurile
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
avem nevoie și ne oferă toate cele necesare. A încerca să transformi natura, adică ceea ce a creat Dumnezeu, este o formă de îngâmfare, de hybris. Natura nu este sacră, ar fi o susținere comună filosofiei vechilor greci și teologiei creștine. Bacon a propus transformarea naturii, a Grădinii Edenului, nu pentru că viza subminarea ideii că natura este prea sacră pentru fi atinsă, ci pentru că omul este prea corupt pentru a-și asuma o asemenea sarcină. Știința și tehnologia sunt produse ale civilizației
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atare nu a fost făcută de-a gata pentru folosul omului. Îi revine omului sarcina de a o transforma pentru a-i fi de folos. Exemplul paradigmatic este cel al bucății de ceară care este transformată de om după cum dorește. Bacon vorbise deja despre transformarea practică a naturii cu ajutorul tehnologiei bazată pe știință. Putem cunoaște și înțelege natura, o putem transforma cu ajutorul tehnologiei. Această înțelegere a fost teoretizată în sens platonician ca matematizare a proceselor naturale. Această abordare cantitativistă duce în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
linii mari, putem deosebi între două interpretări ale creștinismului. Potrivit uneia, creștinismul consideră omul stăpân al naturii și propune ierarhia Dumnezeu-omul-natura. Atitudinea pozitivistă a modernității accentuează această atitudine asupra naturii și o duce, prin folosirea tehnologiilor, la ultimele consecințe. De la Bacon la Comte ideea călăuzitoare ar fi aceea a creșterii puterii omului asupra naturii. Cealaltă interpretare consideră că natura trebuie înțeleasă ca un dar al Dumnezeu, de unde derivă responsabilitatea omului față de natură în sensul manifestării grijii față de păstrarea integrității ei. Teoreticienii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
000 lei � Sociologia religiilor, Jean Paul Williaime, 168 p., 56.000 lei � Simbolistică politic?, Lucien Sfez, 230 p., 42.000 lei Colec?ia OGLINZI PARALELE � Nicolae Iorga. O biografie, Nicholas Nagy-Talavera, 478 p., 64.000 lei � Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon, 320 p., 52.000 lei O istorie a istoriografiei rom�ne, Frederick Kellogg, 192 p., 25.000 lei � Rom�nia �n secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Gala?i, 42.000 lei Colec?ia SINTEZE � Capitalismul vol. 1, Jean Baechler, 376
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sustainabilityprofessionals.org. 63 MATRIX, www.filmegratisonline.ro/2011/01/26/the-matrix 64 The American Heritage(r) Science Dictionary Published by Houghton Mifflin. 65 Martin Heidegger, The Question Concerning Technology and Other Essays, Harper Torchbooks, New York, 1977, p. 39. 66 Francis Bacon, Meditationes sacrae, Internet Encyclopedia of Philosophy. http://www.iep. utm. edu/bacon/, [accesat: 10.08.2012] 67 Jacques Ellul, The Technological System, Continuum, New York, 1980, pp. 19-28; The Technological Bluff, Grand Rapids, Eerdmans, 1990. 68 CEO of the Global furniture
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
The American Heritage(r) Science Dictionary Published by Houghton Mifflin. 65 Martin Heidegger, The Question Concerning Technology and Other Essays, Harper Torchbooks, New York, 1977, p. 39. 66 Francis Bacon, Meditationes sacrae, Internet Encyclopedia of Philosophy. http://www.iep. utm. edu/bacon/, [accesat: 10.08.2012] 67 Jacques Ellul, The Technological System, Continuum, New York, 1980, pp. 19-28; The Technological Bluff, Grand Rapids, Eerdmans, 1990. 68 CEO of the Global furniture design and manufacturing. 69 Alvin and Heidi Toffler, 2006, Avuția în mișcare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
platou, peste care adăugăm ouăle tăiate în două cu gălbenușul în sus. Înfigem în fiecare ou câte o scobitoare cu măslină sau roșie și decorăm cu pătrunjel verde. PLATOU CU APERITIV Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
bate cu mixerul timp de două minute, apoi se umplu ouăle cu șprița, se așează pe farfurii decorate cu măsline și filé-uri de anșoa din conservă. SALATĂ DIN OUĂ CU ȘUNCĂ 4 ouă fierte tari, 100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVIȘURI CU OUĂ DE PREPELIȚĂ 16 ouă de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și se așează pe un platou. Uleiul, zeama de lămâie, sarea și zahărul se amestecă bine, apoi se toarnă peste salată, după care decorăm cu felii de ou fiert. SALATĂ VERDE CU JUMĂRI O salată verde, 100 g costiță sau bacon și o legătură de mărar. Salata, spălată și tăiată, se pune pe platou stropită cu zeamă de lămâie, după care peste salată punem costița făcută jumări și scursă de untură. La final, peste jumări se adaugă mărarul tocat. 3. BORȘURI
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]