4,238 matches
-
agrocina 84. Deoarece alte tipuri care nu produc agrocină au o acțiune similară cu tulpina K-84, unii autori au sugerat că bacteria intră în competiție cu patogenul pentru legarea la locusul de infecție, blocându-l. Deoarece există riscul ca populația bacteriană virulentă să capete rezistență față de bacteriocina agrocină, prin folosirea îndelungată a acesteia, se lucrează la elaborarea și a altor biopreparate. Tratamentele chimice sunt în cazul cazul cancerului preventive. În apa cu care se prepară mocirla în care se cufundă rădăcinile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale bacteriei include specii de Brassica, Beta vulgaris, Rhaphanus sativus, Pastinaca sativa, Daucus carota, Amaranthus retroflexus, Solanum nigrum și S. melongena. De succesiunea acestor plante trebuie să se țină seama în cadrul asolamentelor, în special în parcelele unde cantitatea de inocul bacterian este mare. Prevenire și combatere. Atacul acestei bacterii este mult amplificat în solurile cu pH alcalin (9,0) așa încât folosirea îngrășămintelor ce scad pH-ul, va reduce și procentul de plante atacate. Îngrășămintele cu azot măresc sensibilitatea plantelor iar îngrășământul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor vasculare, în apropierea stolonilor. Într-un stadiu mai avansat, în zona inelului vascular apar caverne în care țesuturile sunt înmuiate. Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate. Agentul patogen Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, fam. Enterobacteriaceae. Este o bacterie în formă de bastonaș scurt, gram pozitivă. Epidemiologie. Bacteria este transmisă de la un an
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vegetație, începând cu apariția cotiledoanelor pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea boabelor din păstăi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rezistență bună la bacterioze iar soiul de fasole de grădinâ Rege este rezistent la bacterioză. Măsurile de igienă culturală care prevăd strângerea și scoaterea din teren a resturilor vegetale infectate, limitează posibilitățile de persistență a inoculului. 4.3.5. Arsura bacteriană comună a mărului și părului Pseudomonas syringae pv. syringae Această boală bacteriană a fost semnalată în Anglia în 1914 pe păr de către K.F. Barker și O. Grove. În prezent, arsura comună a merilor și perilor este răspândită în toate țările
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rezistent la bacterioză. Măsurile de igienă culturală care prevăd strângerea și scoaterea din teren a resturilor vegetale infectate, limitează posibilitățile de persistență a inoculului. 4.3.5. Arsura bacteriană comună a mărului și părului Pseudomonas syringae pv. syringae Această boală bacteriană a fost semnalată în Anglia în 1914 pe păr de către K.F. Barker și O. Grove. În prezent, arsura comună a merilor și perilor este răspândită în toate țările din Europa și America. La noi, boala a fost constatată pentru prima
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pădureț, părul pădureț, gutuiul ornamental, păducel si cununită ( Spiraea). Simptome. Boala apare pe toate organele plantei în afară de rădăcini, prezentând simptome variate în funcție de organul parazitat și fiind favorizată de timpul mai rece și umed. Unele simptome sunt asemănătoare cu ale focului bacterian produs de Erwinia amylovora . Astfel, pe frunze între nervurile ce se înnegresc, în special la păr apar pete brune, transparente, care extinzându-se vor duce la distrugerea întregului frunziș al pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici când ramurile sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ramurile sunt puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent la inflorescențe, dar nu progresează către cozile florilor și rar se extinde în scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și cea brunificată. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă, iar scoarța prezintă crăpături. Lăstarii atacați de arsura comună nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pete cu o separare clară între partea vie și cea brunificată. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă, iar scoarța prezintă crăpături. Lăstarii atacați de arsura comună nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la atacul de foc bacterian (Erwinia amylovora). Fructele sunt atacate din momentul legării și până la maturitate; pe fructele tinere, care au și cel mai mult de suferit de pe urma acestei boli, apar pete negricioase cu aspect umed și picături de lichid bacterian. Fructele se zbârcesc, se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la atacul de foc bacterian (Erwinia amylovora). Fructele sunt atacate din momentul legării și până la maturitate; pe fructele tinere, care au și cel mai mult de suferit de pe urma acestei boli, apar pete negricioase cu aspect umed și picături de lichid bacterian. Fructele se zbârcesc, se înnegresc, cad jos în luna mai sau, rămân mici și atârnă de ramuri chiar și în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Factorii climatici care favorizează evoluția bolii sunt, umiditatea și temperatura ridicată. Boala se manifestă puternic în primăvară (mai-iunie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tăierilor la pomi, cât și atacul unor insecte ca, păduchele lânos sau cari, favorizează infecțiile și extinderea bolii. 4.3.6. Înnegrirea bazei tulpinii cartofului și putregaiul moale al tuberculilor Erwinia carotovora pv. atroseptica și E. carotovora pv. carotovora Etiologia bacteriană a acestei boli a fost stabilită la sfârșitul secolului trecut (1899) de către Fraun iar Appel (1902) și Hall (1902) izolează bacteriile pe care le denumesc Bacillus phytophtorus și B. atrosepticus. În starea fitosanitară a României pe anul 1930 este semnalat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
anormale se va deschide silozul și se vor sorta și elimina focarele de infecție. Înainte de plantare tuberculii din loturile de ameliorare vor fi tratați cu Actionă 100 mg/ml, soluție ce reduce incidența atacului cu 45 %. 4.3.7. Focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora Boala a fost semnalată pentru prima dată în America, în anul 1801, de către W. Denning și denumită "fire blight" de către W. Coxe în 1817. În 1878 T.J. Burrill stabilește că agentul patogen este o bacterie, fiind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fost semnalată pentru prima dată în America, în anul 1801, de către W. Denning și denumită "fire blight" de către W. Coxe în 1817. În 1878 T.J. Burrill stabilește că agentul patogen este o bacterie, fiind primul care se referă la bolile bacteriene la plante. În Europa boala a fost semnalată în 1957-1968 în Anglia, în 1967 în Polonia și între 1970-1990 în aproape toate țările din Europa și din Orientul Mijlociu. În România au fost semnalate în anul 1992 primele focare la Brăila
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din 11 județe, fiind considerată la ora actuală cea mai periculoasă boală la gutui, păr și măr. În primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
muguri și în fructele bolnave, acestea constituind sursa de infecție primară în primăvara următoare. Condițiile meteorologice favorabile infecției sunt precipitațiile însoțite de vânt care diseminează inoculul la peste 1 m distanță, cu o viteză de până la 22 km/oră. Filamentele bacteriene aeriene pot fi răspândite prin vânt, în perioadele fără ploi. Insectele au de asemenea, un rol foarte important în răspândirea bacteriilor. Astfel, polenizatorii ca, albinele și viespile preiau odată cu nectarul și polenul din florile infectate și bacteriile pe care le
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau de unele insecte; între 100-5000 m un rol însemnat revine insectelor polenizatoare; la peste 5000 m păsările răspândesc bacteriile, iar omul le poate răspândi și de la o țară la alta sau chiar pe alte continente. Protecția pomilor împotriva arsurii bacteriene și a focului bacterian Una din primele măsuri o constituie detectarea incipientă a bolilor. În România prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Alimentației nr. 28 din 5 mai 1993 se instituie obligația efectuării a cel puțin două controale în iunie și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
între 100-5000 m un rol însemnat revine insectelor polenizatoare; la peste 5000 m păsările răspândesc bacteriile, iar omul le poate răspândi și de la o țară la alta sau chiar pe alte continente. Protecția pomilor împotriva arsurii bacteriene și a focului bacterian Una din primele măsuri o constituie detectarea incipientă a bolilor. În România prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Alimentației nr. 28 din 5 mai 1993 se instituie obligația efectuării a cel puțin două controale în iunie și septembrie în pepinierele și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cita o serie de rezultate pozitive în această dificilă muncă: soiuri de grâu rezistente la tăciune, de tomate și varză rezistente la fusarioză, de sfeclă rezistente la răsucirea virotică, de orz rezistente la îngălbenirea virotică, de tutun rezistente la arsura bacteriană și mană, de sorg rezistente la antracnoză și de fasole rezistente la mozaic. În cadrul unei agriculturi moderne, extinderea arealului de cultură a unor specii și soiuri de plante a dus implicit la dereglarea echilibrului existent între gazde și paraziții lor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agrochimică poate duce la evitarea apariției unor boli deși, nu este totdeauna o concordanță directă între vigoarea unei plante și starea ei sanitară; unele boli nu pot fi evitate printr-o hrănire echilibrată a plantei (virozele, bolile vasculare de origine bacteriană sau micotice). Bolile neparazitare pot fi evitate sau diminuate ca efect prin administrarea în sol sau la plantă a microelementelor ca bor, zinc, molibden etc. Carența în calciu a solului favorizează instalarea fuzariozelor vasculare și a bacteriozelor. Aciditatea solului joacă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de razele solare, timp de 15 zile este dezinfectat pe adâncimea de 15-25 cm. Helioterapia presupune folosirea luminii solare în distrugerea unor bacterii existente în tegumentul semințelor de leguminoase. Radioterapia presupune folosirea radiațiilor (razele X) spre exemplu, în combaterea cancerului bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens. Izotopul Cobalt-60 este folosit în mod curent pentru dezinfectarea semințelor, a fructelor destinate păstrării precum și pentru dezinfectarea spațiilor închise. 6.4. Măsuri biologice de combatere În cadrul conceptului de luptă integrată, pe lângă măsurile chimice de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de cupru, utilizat în doza de 0,25 % pentru combaterea manelor la diferite plante, cucurbitacee, vița de vie etc. Cuprofix M, complex compus din Maneb 10 % + Sulfat de cupru 17 %, utilizat în doza de 0,4-0,5 % pentru prevenirea bolilor bacteriene . Mai recent au fost sintetizate și unele produse pesticide cu efect asupra virusurilor, micoplasmelor și bacteriilor. Produsele cu acțiune antivirală sunt relativ puține și cu utilizare limitată. Blasticidina S (sulfat de blasticidină) are acțiune asupra virusurilor mozaicului tutunului aplicat la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dezvoltarea acestora. Astfel produsul Cuzin 15 SC cu 15 % cupru metalic sub formă de hidroxid de cupru + zinc 1 % acționează asupra a numeroase boli produse de bacterii la plante cum sunt pătarea unghiulară a castraveților, arsura comună a fasolei, focul bacterian a rozaceelor etc.De asemenea, multe produse fungicide au și un efect pronunțat bactericid. Produse auxiliare Substanțele folosite ca produse auxiliare la tratamente nu au acțiune directă asupra agenților patogeni dar administrate concomitent cu fungicidele contribuie la mărirea eficacității acestora
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
normală a proceselor metabolice, participă la reglarea funcțiilor celulare, îndeplinesc rol de cofactori enzimatici, intervin în procesele de oxido reducere din organism, etc. Principala sursă de vitamine pentru organism o constituie plantele. Ca sursă secundară de vitamine trebuie menționată flora bacteriană intestinală precum și o serie de organe, țesuturi, lichide de origine animală în care vitaminele se concentrează sau depozitează. Organismul își procură vitaminele ca atare sub formă de provitamine. O serie de vitamine joacă un rol important în reacțiile biochimice catalizate
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
relații asupra stării de prospețime și a stabilității sale. În țara noastră metoda oficială pentru determinarea acidității globale (titrabilă) este metoda Thörner, exprimată în grade de aciditate (°T). Metoda are ca principiu de bază neutralizarea acidului lactic rezultat din fermentația bacteriană a lactozei cu NaOH 0,1N, formând lactatul de sodiu și apa. Conform STAS limita admisă este cuprinsă între 15 și 19°T. Aciditatea laptelui se modifică în stările inflamatorii ale glandei mamare și prin adăugarea de substanțe conservante sau
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]