5,096 matches
-
de actuală astăzi când se încearcă din nou ,,uciderea” a tot ce reprezintă el -, care ne amintește de viziunea poetică a lui Radu Gyr: ,, Dibui urma ta de blând Iisus/.../ Sfâșiat ți-e pieptul și obrazul./ Tu ești marele însângerat” (Baladă pentru Eminescu). Din nordul Bucovinei, regretatul academician, profesor universitar, poet și prozator Grigore Bostan sublinia faptul că „tradiția eminesciană în Bucovina a fost și rămâne acea viguroasă tulpină pe care cresc și astăzi lăstarele poeziei românești din acest ținut și
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
teama căderii în ispita morții. N-are nici o legătură cu faptul că soția m-a părăsit și nu-mi pot vedea copiii. Cred că ceva, cineva mă poate scoate din aromeala aceea prelungită, când cad în gol și aud duioasa baladă a bunicii ca o chemare în vraja unei flori ce-și răspândește polenul ucigaș. Trăiesc frânturile irealității, când lucrurile sunt mai simple decât ochiurile unui ciorap împletit. Mă așez la o masă împărătească, unde fructele satului impun sacrificiul. Toate plăcerile
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
neadevărat!). Uitați-vă numai la ceea ce se întâmplă astăzi în societatea românească și, dacă sunteți cât de cât logici, îmi veți da dreptate. Desigur, ca de obicei, unii mă vor înjura, ca atunci când am spus că singurul mesaj valabil al baladei “Miorița” este acela că două treimi din poporul roman sunt formate din hoți și criminali și o treime din proști/victime, desigur cu excepțiile de rigoare care nu fac decât să întărească regula!; dar asta, nu este problema mea, ci
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
decât un exemplu din multe altele care arată căt de bine ne pricepem noi, românii, la a ne da cu stângu’-n dreptu’, la a ne tăia singuri craca de sub picioare! Mai mult, eu susțin că chiar ceea ce indică această baladă s-a materializat cu vârf și îndesat! Dar cine să priceapă?... Suntem martorii unui val de tentative de suicid și sinucideri fără precedent în istoria României. Mulți semeni de-ai noștri nu reușesc să facă față permanentului ”stress” provocat de
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
17, decembrie 2012, care cuprinde un bogat sumar. Revista, cuprinzând eseuri, interviuri, proza, poezie și cronici, este ilustrata de cunoscutul pictor Lazăr Morcan, care semnează coperta și grafică. Remarcam eseul lui Liviu Păiuș despre zona folclorica din Valea Rodnei și balada “Miorița “ din acest areal.Descoperim proza scurtă semnată de Ștefan Vișan, Elenă Buică și Vasilica Mitrea în care sunt oglindite întâmplări ale unor personaje trăitoare în Canada și Japonia. Interviul lui Daniela Voicu luat poetului american Darren B Rankins cuprinde
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.17-DECEMBRIE 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353007_a_354336]
-
Hristos. Doamna Gabriela Folfă, consul general al României la Viena, împreună cu domnul Ioan Godja în numele postului Radio TV Unirea care funcționează pe axa Austria - Marea Britanie - Spania - România, au deschis seria de evenimente culturale. Momentele muzicale care au cuprins în repertoriu, Balada lui Ciprian Porumbescu și neasemuita Ciocârlie, au fost interpretate cu mult suflet, la nai de Andreia Chira și la vioară de Sară Stroici. Momentul literar, care a arătat că frumoasa limba română nu a fost uitată, ci este păstrată cu
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Alexandru Florin ȚENE, publicat duminică, 14 februarie 2010 în revista Romanian VIP) Mă trezii azi pe la cinci dimineața, așa... brusc, de s-a speriat și nevasta: -Ce ai, omule? -În sfârșit o nouă descoperire în Literatura noastră: „Elogiul” crimei în Balada Românească!!! -Este și normal! zise ea calmă, încercând a pune „punct”. -De ce? -Pentru că nu se trage din „manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
-În sfârșit o nouă descoperire în Literatura noastră: „Elogiul” crimei în Balada Românească!!! -Este și normal! zise ea calmă, încercând a pune „punct”. -De ce? -Pentru că nu se trage din „manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca Balada lui Gruia, recitată de ăștia, ca
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita” nevasta lui Slavici „Mai am un singur dor”, va ieși, cam ca Balada lui Gruia, recitată de ăștia, ca ea: „Sus pe diealu’ úriașu/ Gruia ó-dormi-se...” -Atunci am o idee: Am să fac și eu o revistă literară și în loc să strig „Proletari din toate țările uniți-vă!” dinspre Moscova sau „Mai potoliți-l
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
să fac și eu o revistă literară și în loc să strig „Proletari din toate țările uniți-vă!” dinspre Moscova sau „Mai potoliți-l pe Eminescu, odată!” dinspre Viena, voi striga „maioreștilor” de azi: „Mai liniștiții mă odată pe ANONIMII ăia ai Baladelor voastre!, dinspre UE. Ce zici?” -Și redactor șef pe cine pui? -Păi, de-alde „Mucidonsky”, azi nu mai sunt, dar oi găsi eu vre-un „Pațakievici” pe la Parlamentul European! A face un subiect de discuție din ceva ce nu-ți
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
dreptul d-lui Vadim Tudor, căci el ar avea „dragoste” mai multă pentru domniile lor. Nouă ne plac acei exegeți pe care ei îi terfelesc iresponsabil numindu-i eludanți, și versați probabil, „ignoranți” mai pe șleau. A te lega de Balade, amintind de „morală creștină”, transcendență, ș.a.m.d., și în viteză amintind o dată, pe-ici-pe-colo că o anumită Baladă este o bijuterie a folclorului nosru și-atâta, mi se pare, a ocoli „scuzabil” crimele biblice! Ori pe mine, ca un adevărat
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
acei exegeți pe care ei îi terfelesc iresponsabil numindu-i eludanți, și versați probabil, „ignoranți” mai pe șleau. A te lega de Balade, amintind de „morală creștină”, transcendență, ș.a.m.d., și în viteză amintind o dată, pe-ici-pe-colo că o anumită Baladă este o bijuterie a folclorului nosru și-atâta, mi se pare, a ocoli „scuzabil” crimele biblice! Ori pe mine, ca un adevărat îndrăgostit de Creator, exact astea m-au obligat să „bâjbâi” căutând sensul Credinței Creștine în EL! O să vă
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
nu-mi doresc a culege oarece elogii sau să-mi fac vre-o biserică... (Eu știu că până și „titani” ca Marx au criticat Biblia și în general credința în Divinitate, mult mai dur ca cei cărora nu le plac Baladele noastre, însă rezultatul a fost contrariu, căci creștinismul s-a înmulțit, iar Marx, spre exemplu, în ultimul an al vieții sale s-a rugat continuu pentru a fi iertat de Creator, îmbrăcat încă și în straiele-i specifice de rugăciune
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
acolo fără milă și obligând acea țară la plătă nemotivată timp 150 de ani, ca niște creștini plini de „moralitate” (pentru ce? Poate ca să mulțumim noi Cerului că am plătit doar 20 de ani?). Eu mă gândesc acuma sincer „ce Balade frumoase o avea acel sărac popor haitian”, iar dvs probabil „câte crime or conține acele Balade ale haitienilor”. Fiecare cu ce-i pasă! Pe de altă parte, ca oricine cred, mă îndoiesc că un domn ca, Gabriel Liiceanu s-a
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
creștini plini de „moralitate” (pentru ce? Poate ca să mulțumim noi Cerului că am plătit doar 20 de ani?). Eu mă gândesc acuma sincer „ce Balade frumoase o avea acel sărac popor haitian”, iar dvs probabil „câte crime or conține acele Balade ale haitienilor”. Fiecare cu ce-i pasă! Pe de altă parte, ca oricine cred, mă îndoiesc că un domn ca, Gabriel Liiceanu s-a convertit vreodată într-un fel de avocat al apărarii Baladelor, în fața mistificatorilor de aparențe, spre mascarea
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
probabil „câte crime or conține acele Balade ale haitienilor”. Fiecare cu ce-i pasă! Pe de altă parte, ca oricine cred, mă îndoiesc că un domn ca, Gabriel Liiceanu s-a convertit vreodată într-un fel de avocat al apărarii Baladelor, în fața mistificatorilor de aparențe, spre mascarea „crimelor” lucrărilor folclorice anonime! Bine, o fi și asta o părere! Eu însă am mai cules una, din cele spuse de Apostolul Pavel: „Sunt lucruri despre care te învață chiar și firea” și deci
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
mele, la care muncesc luni de zile uneori de parcă le-aș „naște”, nu doar atâta cât ați „muncit” dvs la acest articol, dar în privința credinței mele ortodoxe NU! Și asta nu doar pentru că mă mai cheamă și „Toma”! Referitor la Baladele noastre populare, ele sunt bijuterii ale literaturii noastre, nu pentru faptul că au, în general, ca mobil „crima” iar noi le îndrăgim pentru că suntem un popor sangvin -așa ceva, ce se insinuează, nici nu este adevărat, căci ce-am mai
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
dimineață până seara... (cu cinci lei la ziua de muncă plătit în badjocură până mai ieri, iar azi de loc!)... să pună atâtă armonie, atâta artă, într-o întâmplare văzută de ochii lui? Nu voi da nici un citat din nici o baladă, nu pentru că au fost date deja, ci pentru că m-ar obliga bunul simț, ce-l am față de Creatorul Anonim, să-i compar măiestria poetică de ieri, cu cea de azi... a altora, și aș ieși și din subiect chiar. Amintesc
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
și din subiect chiar. Amintesc doar că Amza Pelea călătorea cu trenul numai la clasa a II-a, tocmai pentru a sta de vorbă cu astfel de oameniiI(!), nicidecum pentru că nu avea bani să poată călători la clasa întâi. Creatorul Baladei cântă, de obicei, înfăptuirea dreptății, în ciuda faptului că, autoritățile timpului, tolerează sau pun umărul chiar, la înăsprirea vieții omului de rând. Și-atunci apare un erou care încearcă punerea lucrurilor la punct: un Toma Alimoș, Gruia lui Novac..., pedepsind cu
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
un erou care încearcă punerea lucrurilor la punct: un Toma Alimoș, Gruia lui Novac..., pedepsind cu sabia, precum biblicul David cu praștia, dat tot o „crimă” făcând, după tendențioasa dvs părere! Vom ajunge să acceptăm comparația Creatorulului Anonim al minunatelor balade populare cu creatorul „operelor” vampirice, tărăgănând pe intenționații creatori de erori, doar pentru că Vlad Tepeș nu se numește „John”, „Otto” sau „Micloș”? Căci deja știm că regina Elisabeta a Ungariei, care se delecta făcând baie în sânge de copii și
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
că regina Elisabeta a Ungariei, care se delecta făcând baie în sânge de copii și de fecioare, nu este vampiră faimoasă, ci Vlad Țepeș, Domnitorul nostru! Ce „frumos”! Și ce „mari beneficii financiare” a avut țara de pe urma acestei badjocuri! Creatorul baladei (ca la o clasa a-IV-a sau la o grupă de studenți filologi, voi spune!) nu vrea să ne relateze o crimă, ca și un polițist iscusit de roman „best seller”, ci ca un artist de la natură dotat, ne cântă o
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
de-asupra, precum și amplificarea treptată a efectului produs de tragedie, cum se citează după Nietzsche (nu știu de ce, simțul unora, nu o sesizează?!), explică și puterea „magică” parcă, de a inspira, meninându-și continuu peste timpuri acest efect, ce îl are balada, ca și povestirile populare ale autorilor uitați, și pe care o descoperim în toate scrierile clasicilor noștri, nu doar în comentariile lor. Dar nu trebuie să uităm că „Balada” a fost creeată de anonimul autor fără a dispune de „tehnici
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
a inspira, meninându-și continuu peste timpuri acest efect, ce îl are balada, ca și povestirile populare ale autorilor uitați, și pe care o descoperim în toate scrierile clasicilor noștri, nu doar în comentariile lor. Dar nu trebuie să uităm că „Balada” a fost creeată de anonimul autor fără a dispune de „tehnici” literare, ci ca-ntr-un un film primitiv, la care știm cu toții că munca cea mai mare nu constă în „arta trucajelor”, ci în osteneala creatorului ei, datorită rudimentarului
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]