1,553 matches
-
istoria scrisă și nescrisă a comunității acestei așezări, modul în care aceasta s-a exprimat de-a lungul timpului din punct de vedere economic, social și cultural și a reușit să transforme Pucioasa dintr-un sat neînsemnat într-o stațiune balneoclimaterică vestită în țară, dar și peste hotare datorită apelor sale tămăduitoare pe care oamenii acestor locuri au știut să le exploateze. Tot în această sală, vizitatorii pot admira o cadă de baie din lemn, un termometru pentru măsurat temperatura apei
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Brașovului în
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
și a principalilor versanți muntoși din vecinătate. Spre deosebire de clima stațiunilor montane de pe valea superioară a Prahovei, mai umedă și mai rece, deci reumatogenă, cea a Brezei este o bioclimă sedativ indiferentă, înregistrându-se și câteva influențe montane. Breaza este stațiune balneoclimaterică din anul 1928. Calitatea aerului localității se datorează ozonului și ionilor negativi, cu efect terapeutic. În oraș și în imprejurimi există un bioclimat puternic stimulent, caracterizat prin valori joase ale presiunii atmosferice, aerul fiind și deosebit de bogat în radiații ultraviolete
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Malnaș-Băi () este un sat în comuna Malnaș din județul Covasna, Transilvania, România. Stațiunbe balneoclimaterică cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, izotone și bicarbonatate, clorurate, sodice, carbogazoase, hipotone; recomandate în cura afecțiunilor digestive și renale. Principala cale de acces în Malnaș-Băi este pe drumul european E 575 (DN 12). Localitatea are
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
Bistrița, Polovragi, peșterile din zonă,Peșteră Liliecilor, Peșteră Polovragi, Peșteră Muierilor, cheile Bistriței Oltene, cheile Oltețului, piramidele de șiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanții din carierele de nisip din Costești ceramică de la Horezu, muzee. Apropierea de numeroasele stațiuni balneoclimaterice ale județului Vâlcea, Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești și Cozia, Ocnele Mari, constituie valente turistice de mare importanță, ce pot fi luate în considerație. Începând cu data de 16 iulie 1973 satul Vaideeni, alături de alte 13 localități, se declară, experimental
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
al XV-lea, Ivanda și Lipova în secolul al XVI-lea, Bazna în secolul al XVII-lea, Băile Herculane în anul 1734, Olănești în 1760, Borsec în 1770, Vatra Dornei în 1788. În secolul al XIX-lea, se dezvoltă stațiunile balneoclimaterice existând 23 de stațiuni de interes general, 78 de interes local și 38 de localități cu izvoare minerale. Primele activități turistice organizate în România datează din a doua parte a secolului al XIX-lea. Au apărut o serie de asociații
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
din blocul sovietic ce a dizolvat asociațiile și organizațiile de turism. În 1971, se înființează Ministerul Turismului și Sporturilor, for de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate oficiile județene de turism. Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice, apar și altele noi ca Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costinești, Bâlea Lac, Durău, Piatra Arsă. Între anii 1976-1980, direcțiile prioritare de dezvoltare a turismului s-au orientat spre valorificarea stațiunilor montane, dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice și modernizarea stațiunilor de pe litoral. Sunt
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice, apar și altele noi ca Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costinești, Bâlea Lac, Durău, Piatra Arsă. Între anii 1976-1980, direcțiile prioritare de dezvoltare a turismului s-au orientat spre valorificarea stațiunilor montane, dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice și modernizarea stațiunilor de pe litoral. Sunt amenajate mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine, telescaune, teleschiuri. În 1982, turismul din România cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral, peste 38000 de locuri în stațiunile montane, aproape 45000 de locuri în
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
modernizarea stațiunilor de pe litoral. Sunt amenajate mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine, telescaune, teleschiuri. În 1982, turismul din România cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral, peste 38000 de locuri în stațiunile montane, aproape 45000 de locuri în stațiunile balneoclimaterice și aproximativ 20000 în cabane și alte forme de găzduire. După 1990, s-a instalat o tendință descrescătoare în dezvoltarea turismului în România și reducerea dramatică a numărului turiștilor, datorită calității tot mai scăzute a serviciilor turistice și deteriorării sensibile
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
și din alte țări direct pe siteurile specializate. În anul 2009, România a avut 1,27 milioane turiști străini iar în 2010 - 1,34 milioane. În anul 2004, numărul de turiști străini a fost de 3,6 milioane. În stațiunile balneoclimaterice din România vin anual între 800 de mii și un milion de oameni să se caute de sănătate. Acestora li se adaugă și pesionarii care primesc de la Casa Națională de Pensii bilete de tratament. Anual circa 250.000 de astfel
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
dezvoltare sub aspectul organizatoric, al cercetării si folosirii balneomedicael, iar baza naturala a fost modernizata, extinsa si diversificata. In prezent România dispune de circa 160 de stațiuni si localități balneare cu factori de cura. Existența acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneoclimateric și valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. Factorii naturali de cură în turismul balnear sunt: Apele minerale și termominerale - volumul rezervelor, calitățile terapeutice, varietatea conținutului lor, acestea reprezintă principalul factor natural de cură din România, de care
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
În Maramureșul istoric se poate practica o gamă largă de forme de turism. Cele mai importante forme de turism întâlnite sunt: - stațiunea Borșa care beneficiază și de condiții pentru realizarea tratamentelor balneare, practicarea sporturilor de iarnă și a drumețiilor; - stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag. Principalii factori terapeutici sunt apele minerale cloruro - sodice concentrate, recomandate în afecțiunile reomatismale ale aparatului locomotor; - valea Vaserului - este cel mai atratctiv traseu turistic al Munților Maramureșului, cazarea fiind posibilă la cabanele silvice, de vânătoare, forestiere și miniere
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
unor meșteșuguri precum: țesut, olărit, încondeiatul ouălelor, sculptura etc. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie, folclor, arta populară, rezervațiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic românesc. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar și modernizarea celor existente. Structurile turistice
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
tratament la Bazna. Acest succes a determinat interesul oamenilor de afaceri printre care s-a numărat și magnatul Brekner din Mediaș care a adus îmbunătățiri și modernizări importante, înființând și o farmacie unde lucra un medic. În anul 1949, baza balneoclimaterică de la Bazna a fost trecută în proprietatea Ministerului Sănătății, ocazie cu care a devenit stațiune cu caracter permanent. Unele detalii de la portalul de vest și din cor duc la ipoteza că aici a existat o biserică romanică, anterior bisericii actuale
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
vechii cetăți romane Netindava. Slobozia este cel mai mare municipiu al județului Ialomița, România. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de de locuitori. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populația municipiului este în continuă scădere. Stațiunea balneoclimaterică Amara se află la doar 7 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru tratament. Patroni al orașului sunt considerați Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii primului lăcaș de cult construit în această zonă, încă existent, mănăstirea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
poziția sa pe Drumul European E60 spre litoralul Mării Negre. Hotelurile și restaurantele, popasurile turistice de pe șosea, au sporit gradul de activitate pentru turism. Principala atracție turistică a zonei o reprezintă lacul Amara, la 8 Km Nord de oraș, cunoscută stațiune balneoclimaterică. Ca parte a complexului turistic, există o copie fidelă a fermei familiei Ewing din serialul Dallas și o copie miniaturală a turnului Eiffel (54 m). Arhiva științifică și documentară cuprinde diapozitive, clișee foto și fotografii, înregistrări audio și video din
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
1895. La această dată geologul Stur întreprinde un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Japonez. Este despărțită de insula Honshū prin strâmtoarea Shimonoseki, iar de insula Shikoku prin strâmtoarea Bungo. Insula se află într-o zonă seismică, o dovadă în acest sens reprezentând-o numeroșii vulcani și izvoarele termale, în jurul cărora au apărut stațiuni balneoclimaterice și stațiuni de odihnă (pe se află Beppu, unul dintre cele mai populare centre balneare japoneze). Datorită frumuseții naturii (pe insulă existând patru parcuri naționale, dintre care cel mai căutat este cel de lângă vulcanul activ Aso), Kyūshū este vizitată cu
Kyūshū () [Corola-website/Science/315161_a_316490]
-
Razim-Sinoe, Insula Popina sau Peșterile de la Cheile Dobrogei, monumente istorice precum Cetatea Histria, Muzeul de Istorie și alte puncte de interes se numără printre atracțiile turistice ale zonei. Localitățile litoralului românesc sunt : Unele dintre localități sunt, sau cuprind, și stațiuni balneoclimaterice de vară : Cele care nu au locuitori permanenți, fiind pustii și închise iarna, nu sunt „localități” (prin definiție o „localitate” are populație permanentă), ci cartiere din orașele sau comunele din care fac parte : acestea sunt semnalate între ghilimele. Principalele stațiuni
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
cele clorurate-sodice și mineralizate. Cele mai căutate izvoare cloruro-sodice se găsesc în locul numit Slatina Mare (650 m), iar pe versantul stâng al pârâului Solcuța, sub Muntele Cerbul, există un izvor de apă minerală numit Burcut. Solca este o fostă stațiune balneoclimaterică ce beneficiază de un climat de adăpost, foarte potrivit pentru convalescenți și anemici, ca și pentru cei ce suferă de bronșită și de catar pulmonar. Proprietățile terapeutice deosebite sunt determinate de densitatea mare a stratului de ozon atmosferic. Sub acest
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
ridică spectaculos în monotonia nesfârșită a culmilor Obcinelor Mari. Legenda spune că aici era locul de refugiu al femeilor și copiilor din zona Solca, atunci când aveau loc invazii ale tătarilor. Localitatea are două parcuri, ambele dendrologice: parcul balnear al stațiunii balneoclimaterice (sau “Grădina de vară”), situat în sudul orașului, la intrarea dinspre Cacica; și parcul central, unde se găsesc monumentele Eroilor și “Halba de bere”. În imediata vecinătate a parcului central se află o berărie și un complex comercial cu restaurant
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
În anii '70-'80 au fost construite în jur de 10 blocuri de locuințe, majoritatea dispuse pe strada Tomșa Vodă. Aspectul localității este unul de trecere de la sat la oraș, elementele urbane îmbinându-se cu cele rurale. În urma închiderii stațiunii balneoclimaterice și a perioadei de declin de după Revoluția din 1989, activitatea majorității locuitorilor se rezumă la agricultură, sectoarele secundar și terțiar fiind în prezent slab dezvoltate pentru o localitate cu statutul de oraș. Prima atestare documentară a satului Solca datează dintr-
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
prieteni solcani, pe care, ca și Iraclie și Ciprian Porumbescu, îi vizita adesea; Nicolae Iorga a poposit la Solca în 1904, Ion Grămadă în 1910, iar Liviu Rebreanu, la începutul lunii iunie a anului 1935. Cele două pavilioane ale stațiunii balneoclimaterice sunt dispuse în partea sudică a localității, la limita cu muntele și cu pădurea de conifere. Parcul stațiunii Solca (cunoscut și sub numele “Grădina de vară”) a fost făcut de doctorul Poras cu brazi și molizi aduși de la poalele Alpilor
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
aprilie 2011, spitalul este desființat (alături de alte peste 65 de unități medicale din toată țara). În prezent, fostele pavilioanele ale sanatoriului, aflate în stare de degradare, găzduiesc un azil pentru bătrâni și o stație de ambulanță. În contextul desființării stațiunii balneoclimaterice, grădina de vară din vecinătate nu mai reprezintă un punct de atracție turistică. Complexul comercial și restaurantul din centrul orașului sunt, la rândul lor, închise. Liceul Teoretic Solca își pierde treptat din importanță și din prestigiu, fiind transformat în grup
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
județ. Ca în cazul multor orașe mici din România, perioada postdecembristă a aruncat Solca într-o criză de supraviețuire. În prezent, orașul se află într-un con de umbră și nu mai oferă aproape nimic din ce oferea odinioară stațiunea balneoclimaterică Solca. O parte din populația tânără a părăsit localitatea, iar principala îndeletnicire a locuitorilor a redevenit agricultura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Solca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]