2,280 matches
-
În celelalte saloane: Curtea de Casație și Curtea de Conturi, Municipalitatea, Curtea de Apel etc., miniștri. Ora 3 primirea delegaților tuturor orașelor și județelor, Gusti ține o cuvântare, eu răspund. Ora 4 prefectul Poliției. Ora 4½ la Șosea, unde e banchetul pentru delegați, țărani, răniți etc. Ținut un toast, stat cu ei, enorm de multă lume. Ora 6½ cinat cu Elisabeta. Seara iluminație, ovații la ora 9, ieșire în oraș și la Șosea până la ora 11½, foarte frumos iluminate. Ora 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
patru kilometri, apoi defilare, trupele arată bine. Defilarea a durat o oră și un sfert. Ora 4½ înapoi, frig umed. Toate trupele rămân peste noapte în Bârlad. Audiențe. Cu Elisabeta. Chițu și D. Sturdza la mine. Ora 8 la marele banchet, 100 de tacâmuri. Totul frumos decorat. Eu toastez primul, pentru România și armată, Chițu și Slăniceanu răspund, apoi toastez pentru misiuni, colonelul Timmlev din armata rusă mulțumește, toast frumos. După aceea Nicorescu din Bârlad în cinstea Elisabetei și a mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pentru misiuni, colonelul Timmlev din armata rusă mulțumește, toast frumos. După aceea Nicorescu din Bârlad în cinstea Elisabetei și a mea. Eu răspund și mulțumesc pentru primirea în oraș și pentru ospitalitatea pe care au arătat-o armatei. Ora 10 banchetul se încheie. Mai vorbește episcopul de Huși. Retragere cu torțe, cerc. Despărțire de toată lumea. Ora 11 la gară, unde ne însoțește toată lumea. Ora 11¼ plecarea din Bârlad, ofițerii străini, miniștrii etc. Călătorit toată noaptea, vreme senină, frig. Trupele vor fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Mă opresc în Pavilion, cu miniștrii, corpul diplomatic etc. Defilare a delegaților, răniților, școlilor și a armatei, până la ora 1. La palat, primit corpul diplomatic, dejunat. Ora 2½ Camerele și delegații în sala tronului, discursuri, eu răspund. Ora 4 la banchet, la Șosea, venit o ploaie torențială, m-a udat complet. Ora 6½ cinat cu copiii. Seara ploaie, ovații, plimbare cu trăsura prin orașul iluminat etc., până la Șosea. Ora 10 în Cotroceni. Frig umed. Miercuri, 11/23 mai Vremea mai bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Chițu, Stătescu, apoi Sturdza la mine. Ora 12½ dejun, membrii Camerei și Senatului. Furtună. Orele 3-6 vizite la mad. A. Moruzi, mad. Aglaia Sturdza, mad. Mavrocordat, mad. Rosnovanu. Vizitat biserica Trei Ierarhi, de față Lecomte. Va fi reconstruită. Ora 7 banchet la teatru, baie turcească de aburi, 400 persoane. Eu țin primul toast. Chițu vorbește foarte bine, Voinov, primarii din București și Iași, Cernat, C. Grădișteanu etc. S-a încheiat la ora 8. Seara ovații și horă, dansez și eu, în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
răcoare. Ora 9½ liturghie și Te Deum la biserică, trei sferturi de oră. Trecut în revistă Batalionul 4 Vânători. Înainte de amiază scris. Ceva ploaie, nori foarte amenințători. Ora 12¼ pe platoul cantonamentului Batalionului de Vânători, frumos amenajat. 50 persoane la banchet, soldați sub umbrarul nostru. Toasturi, eu îl țin pe primul, generalul Budișteanu în cinstea Elisabetei, maiorul Petrescu în cinstea mea. Elisabeta mulțumește mamelor care și-au dat fiii pentru patrie. La sfârșit mai vorbește Theodori, apoi horă până la ora 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ziua mea de naștere. La miezul nopții participat cu Fritz Anhalt la sărbătoarea Învierii la Mitropolie. Vânt îngrozitor. Liturghie, iar la sfârșit Te Deum pentru mine. Durat două ore și jumătate. Întors cu trăsura închisă. Primiți de Elisabeta cu buchete. Banchet în sala tronului, 60 persoane, toasturi pentru ziua mea de naștere și buchete, doamnele de asemenea de față. Ora 4 în pat. Ora 9 sculat iarăși. Dejunat cu Elisabeta. Îmi dăruiește frumoase partituri turcești vechi. Venit Stöhr. Ora 12½ dejunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mea face puțină impresie. Cerc. Ora 3¼ primit delegațiile tuturor districtelor. Fleva, ca primar al Bucureștiului, ține un discurs, eu răspund. Cerc. La intrarea noastră și la ieșire suntem aclamați de delegați și de Camere. Ora 4½ cu Elisabeta la banchetul răniților și al delegaților. Multă lume. Ora 5¼ la Palat. Furtună puternică, ploaie, s-a făcut frig, vânt. Ora 6 Stöhr. Ora 7 cinat. Seara Brătianu la mine. Sturdza trebuie să meargă la Berlin și Viena. Ora 8½ procesiune cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
religioasă, apoi trecut în revistă Batalionul 2 Vânători. Ora 10½ înapoi la castel. Scris. Ora 12½ pe platou, unde sunt barăcile, primirea corpului ofițerilor, D. Ghica, Cernat, Candiano, Văcărescu, Mitilineu, I. Ghica, maiorul Witte din Berlin etc. Totul frumos decorat. Banchet pentru 50 persoane. Toasturi, eu îl țin pe primul, amintind de batalionul foștilor luptători de la Grivița. Cernat răspunde, apoi maiorul Ionescu, foarte frumos. Candiano recită poezii frumoase, strigăte de ura, acolo până la ora 4. Mică promenadă. Seara dineu și, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apoi întregul corp diplomatic cu doamnele. Ora 3 inaugurarea noii aripi a Palatului. Toate mărimile, delegații, Sinodul, mitropolitul primat rostește rugăciunile, cu cor. Eu țin o cuvântare frumoasă. Sfințire a tuturor încăperilor. Cerc. Ora 4 se termină. Ora 5 la banchetul răniților și delegaților, doar puțin acolo. Ora 7 cinat. Iluminație și foc de artificii, la care noi nu ne ducem. Ora 9½ plecat la Cotroceni. Ora 10 în pat. Elisabeta dureri la ureche. Sâmbătă, 11/23 mai Frumos, cald, secetos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
primarul răspund, apoi defilare a trupelor și a școlilor. Enorm de cald. Ora 2 acasă, dejunat. Vizite etc. până la ora 5½, doamne, Sevastia Carp. Ora 6¼ mare dineu. Retragere cu torțe, mare ovație din parte tuturor domnilor, care vin de la banchet. Ora 10½ în pat. Vineri, 6 mai/24 aprilie. Iași. Ziua onomastică a Elisabetei. Înainte de amiază, la ora 9½, primit membrii Camerei și Senatului, cam 30 de persoane, miniștrii etc., pentru felicitări adresate Elisabetei. Ora 10½ la Mitropolia mare, Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Te Deum. Mama foarte impresionată. Trecut în revistă trupele, enorm de mulți oameni, înghesuială. Ora 10½ din nou la castel. Ceva ploaie. Ora 12½ la barăcile Batalionului 3 Vânători, maiorul Lipan, totul frumos decorat. Cursă cu atelaje, foarte bogat aranjate. Banchet pentru 90 de persoane, de față ministrul Busch cu soția, Lascelles cu soția, Goluchowsky, D. Ghica, E. și Gr. Ghica, mulți ofițeri, generalul Budișteanu. Eu țin primul toast, în cinstea aniversării de 10 ani a Griviței, lung. Generalul Budișteanu mulțumește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
dezvăluind secolul de aur olandez, adică istoria deceniilor care despart cele două mari crize ale conștiințelor din Europa Apuseană. Viața de toate zilele în Olanda din vremea lui Rembrandt, cuprinzând modul de viață al olandezilor, respectiv religia, învățământul, viața sentimentală, banchetele, sporturile și sărbătorile publice, artele plastice, muzica și literatura, industria, agricultura și comerțul, ne-a slujit în cunoașterea detaliată a cadrului în care au avut loc câteva dintre convergențele economice, dar și spirituale, cu Europa Central-Sud-Estică. Dintre contribuțiile mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
S-a vorbit de Căpitan și de Mișcare, în toate cuvântările. Von Faber, care era național-socialist, a spus că atunci când Germania era mică și fără putere, singură Mișcarea Legionară a fost alături de ea. S-au cântat cântece legionare și național-socialiste. Banchetul a fost un act politic și s-a făcut, fără îndoială, ca să se audă la București. Nu știm cu ce scop. Intraseră relațiile germanoromâne într-un impas și guvernul Reichului vroia să-l șantajeze pe Antonescu cu noi sau urmărea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de muzică. Tinerii au început să frecventeze întruniri - școala de educație intelectuală și morală, precum andreion-ul cretan (andreion = „club de bărbați”) și hetairia ateniană (e(taireia = aprox. „frăția”). Metodele de organizare și desfășurare sunt lésche (levsch = „conversația”) și symposion-ul (sumposion = „banchet”). Acestea au pregătit nașterea numeroaselor școli de filosofie din polisurile democratice grecești în frunte cu Atena și înființarea primelor „universități” - Akademia platonică, Lykeon-ul aristotelic, Grădina epicureică, Museion-ul din Alexandria ș.a.17. Odată cu acestea s-a modificat și idealul educațional. Două
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o tehnică de aplicare la un anumit domeniu a unor principii și concepte socotite fundamentale. Kosmopoiesis-ul pitagoreic s-a obținut prin alegorism matematic aplicat la mitologia hesiodică combinată, probabil, cu cosmogonii egiptene, persane și indiene. 41. Mitul androginului la Platon, Banchetul (189d - 192a), în traducerea lui Cezar Papacostea; și, desigur, Geneza, din Sfânta Scriptură. 42. „Modul de viață pitagoreic”, așa cum apare el în Sentințele lui Aristoxenos, îngăduie această judecată. În confreria lor, dar și în întreaga viață, pitagoreicii practicau dreptatea, cumințenia
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ansamblul; dinspre templu se desfășurau alei rectilinii, încărcate cu monumente care duceau spre terenurile de gimnastică și atletism; în fine, de jur-împrejur se înălțau printre ramuri de copaci clădirile gimnaziilor, sălile cu exedre și încăperile pentru conversații și symposia (sumpósia = „banchete, beții în comun”)10. „Akademicienii”, discipolii lui Platon, își duceau viața în comun, ca și pitagoreicii, dar fără restricțiile și disciplina severă pe care cei din urmă erau siliți să le îndure. Activitatea fundamentală era asigurată de expunerile regulate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acesteia sacralitate. 9. Cf. Picard, op. cit. (apud Marrou, op. cit., p. 321). 10. Am preluat, fără prea multă convingere, această înțelegere brutală conferită de H.-I. Marrou lui symposia; Marrou nu îl agrea pe Platon și nici „obiceiurile grecești” care însoțeau banchetele. Socotesc util să lămuresc aici ce erau, de fapt, acestea. Încă din secolele V-VI î.Hr. se statornicise la atenieni obiceiul ca „societatea bună” să se adune seara pentru a lua masa în comun. Această cină - devipnon (déipnon) - era, în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
său era să prevină îmbătarea participanților (chiar dacă aceasta nu putea fi evitată întotdeauna). Fără îndoială că symposia akademice erau similare, iar Platon juca rolul de symposiarh care conduce seminarii filosofice. În acest sens, vezi P. Creția, studiu introductiv la Platon, Banchetul, Humanitas, București, 2006. 11. După toate probabilitățile, acestea se organizau în corelație cu temele symposionice - ceea ce arată că este vorba despre un curriculum akademic riguros. Conținutul infernal-thanatic, rezultat din cultul lui Poseidon, Adrastes și Dionysos, se datora importanței pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cei care se mulțumesc doar cu „studii propedeutice”, precum cele literare, retorice, matematice, astronomice, medicale etc., nu parvin decât la o cunoaștere mediocră, speologică. Doar studiul adâncit al filosofiei permite „marea înțelepciune”, „cunoașterea solară”. 19. Mitul lui androguno" la Platon, Banchetul, 189d-192a (vezi mai ales ediția îngrijită de P. Creția, Humanitas, București, 2006). 20. apaideusia - cuvânt compus din a-privativum și paideia - desemnează atât starea de „nedesăvârșire”, cât și „ignoranța”, „prostia”, „lipsa de educație”, „neghiobia”. Pentru a depăși „starea de nedesăvârșire”, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ajutor reciproc membrilor pe baza taxei de intrare (geld). În primul său uz cunoscut, undeva înainte de anul 450 d. Hr., termenul ghildă semnifica o masă rituală legată de sacrificiile religioase. Aceasta era acompaniată de libațiuni religioase și de cultul morților. Banchetul sacru, semnificând solidaritatea socială, a fost și a rămas de-a lungul întregului Ev Mediu marca esențială a tuturor ghildelor, cunoscute totodată și sub numele de convivia. Deși de facto ghildele meșteșugarilor au devenit într-o mare parte ereditare, ghildele
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
arată că în timpul său oamenii se abțineau masiv de la căsătorie, iar dacă totuși se căsătoreau limitau numărul de copii la unul sau doi. De asemenea, arată Polybius, la sfârșitul secolului al III-lea î.e.n., oamenii lăsau prietenilor ceea ce dețineau pentru banchete în loc să transfere rudelor. De asemenea, Hesiod, Platon, Aristotel erau împotriva unei familii numeroase, deși a trage de aici concluzia că familia nu avea mare importanță este cam mult. Pe parcursul celei mai mari părți a istoriei europene, familia nu s-a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a se segrega. Prin dimensiunea sa estet-socializatoare, ca mod de petrecere a timpului sub emblema lui utile dulci, practica cenaclieră păstrează multiple ecouri culturale. C.l. ilustrează o mare varietate de precedențe și ascendențe: el este ruda îndepărtată și „democratizată” a banchetului din Antichitate, dar și a lecturii familiale din secolul al XVIII-lea, a salonului și seratei din secolul al XIX-lea, a reprezentațiilor de la Curte, a clubului englezesc (model de asociere liberă constituit, cel mai probabil, în secolul al XV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Această întâmplare m-a făcut să tratez cu și mai mare atenție elevii care, din diferite motive, erau nevoiți să-și schimbe domiciliul și școala. Când fetița mai mică a terminat gimnaziul a fost atât de fericită încât nici măcar la banchet nu a dorit să participe. Nu profesorii sau cerințele școlare le-au cauzat neplăceri, întotdeauna au luat premiul întâi, ci colectivul de elevi, atmosfera școlară, poate și datorită sensibilității lor deosebite. Au dorit mereu ceea ce pierduseră prin mutarea noastră, cei
Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
înhumație. La acestea se adaugă o cantitate destul de mare de fragmente ceramice descoperite în zona de nord-vest a necropolei, la mică distanță de aceasta, unde considerăm că ar fi fost un loc anume pentru practicarea unor ritualuri funerare, inclusiv acele „banchete” legate de acestea. Aici, printre altele, am putut identifica și alte forme de vase, care nu erau folosite ca urne sau capace de urnă, cum sunt: căni, amforete (așa zis carpice), fructiere, cățui, forme deja bine cunoscute în marile necropole
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]