3,060 matches
-
au abținut. S-a trecut apoi la votarea rezoluției propuse de Blocul Moldovenesc, rezultatul fiind următorul: 86 de voturi pentru unire, 3 contra și 36 de abțineri. La 27 martie s-a pus de acord voința marii majorități a populației basarabene cu hotărârea organului reprezentativ, ales pe cale democratică: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum mai bine de o sută de ani
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și a manifestat o grijă deosebită față de țărănimea mică și mijlocie. Legea, prima dintre actele legislative de acest fel adoptate în România pe cale de a se întregi în vechile sale hotare, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat următoarea declarație: „În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
condițiuni din Actul Unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În urma acestei hotărâri, Sfatul Țării de la Chișinău s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea necondiționată cu România reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. Douăzeci și doi de ani românii au trăit liniștiți și fericiți în hotarele reîntregite ale României Mari, până când s-au ridicat alți poftitori de împărțire a Lumii și de anexare de teritorii, călcând
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
trecuseră zece luni. Astfel, la 23 iunie 1940, ambasadorul Germaniei la Moscova, contele Friedrich Werner von Schulenburg, a fost invitat la Molotov pentru o discuție, în urma căreia ambasadorul german raporta Berlinului: „Molotov mi-a făcut astăzi următoarea declarație: Rezolvarea problemei basarabene nu mai suferă amânare. Guvernul sovietic se mai străduiește să obțină o rezolvare pașnică a acestei probleme, însă este hotărât să folosească forța în cazul în care guvernul român refuză o înțelegere pașnică. Cererea sovietică se extinde și asupra Bucovinei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
teritoriu locuiesc aproape o sută de mii de germani, însă revendicarea de către Uniunea Sovietică a Bucovinei, constituie o noutate. Bucovina a fost în trecut o provincie a Coroanei austriece și este dens populată cu germani. Am fi interesați ca problema basarabeană să se rezolve pe cale pașnică și nu prin puterea armelor. Germania acordă un interes deosebit faptului ca România să nu devină un teatru de război.” O ultimă încercare din partea guvernului german către guvernul sovietic de a rezolva problema Basarabiei pe cale
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de afaceri străine ale Camerei și Senatului, în cadrul cărora s-a dezbătut pe larg situația internă și cea externă a statului român. După ședință au fost adoptate două declarații solemne, una din partea parlamentarilor și intelectualilor din Basarabia, citită de senatorul basarabean Ștefan Ciobanu, iar cealaltă din partea parlamentarilor și intelectualilor din Bucovina, citită de senatorul Maximilian Hacman, prin care se repudia actul dictatorial și ilegal al anexării celor două provincii românești. În aceeași ședință solemnă a celor două Camere, marele istoric Nicolae
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
au fost despărțiți unii de alții, așa încât să li să piardă urma, în locul lor fiind aduse și colonizate cele mai declasate elemente rusești, criminali, bandiți, pușcăriași de toate felurile, scoși din închisori și stabiliți cu domiciliul în Basarabia. Suferințele românilor basarabeni nu se pot descrie în cuvinte, oricât s-ar încerca acest lucru, groaznicele chinuri prin care au trecut fără voia lor și fără nici o vină nu pot fie iertate și nici trecute cu vederea. Cei vinovați de toate crimele acestea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
au dactilografiat în chirilică. De Măritul Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt au încercat, însă fără nici o izbândă, căci fiii Basarabiei române s-au învrednicit și i-au ridicat Marelui Voievod, în centrul Chișinăului, o statuie impunătoare, pe care românii basarabeni își odihneau privirile umezite de lacrimi și înecate de dor, ca și acele ale Marelui Ștefan care, trecând printr-un Arc de Triumf, se odihneau pe cupola Catedralei Mitropolitane din Chișinău. După ce a fost evacuată la Vaslui și apoi la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a fost mutată în fața Parcului Botanic, iar în locul său a fost ridicată statuia lui Lenin. Mai târziu, statuia Marelui nostru Voievod a fost mutată din nou, în interiorul parcului, ascuns vederii, pentru că drumul Moscovei era împiedicat de prezența Voievodului român. Românii basarabeni l-au readus pe Domnitorul lor, de la care au învățat că orice înfrângere poate fi transformată în victorie, pe locul cel mai potrivit, la poarta parcului, în fața Pieții Marii Adunări Naționale. Ștefan își ține paloșul la șold și înalță crucea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
care l-au avut, pentru devotamentul, generozitatea și perseverența cu care au lucrat, pot fi socotiți ca părinții socializmului român. Prezența la Iași, în acel timp, adică pe la 1878, a unui însemnat număr de refugiați politici ruși, în mare parte basarabeni, ca Zubcu Codreanu, doctorul Russel și Dobrogeanu-Gherea, a făcut ca influențele revoluționare apusene să se întâlnească acolo, în cea mai bună armonie cu cele venite din Orientul apropiat. Faza aceasta, de entuziasm, de energie, de propagandă activă, a provocat fatal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acasă lovituri în ușă. Am mers să deschid ușa. Erau doi militari și un comsomolist. Au umblat în toate camerele; au făcut percheziție prin toate colțurile; unul dintre ei a spus că Serghei, fratele meu, va fi strămutat din meleagurile basarabene și a pus o hârtie pe masă. Mama a suferit un șoc, a înlemnit, a amuțit. Nu a putut vorbi nimic. L-au înșfăcat și au plecat cu el. A doua zi, împreună cu o altă fată, m-am dus la
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
el. Băieții lui Andrei nu făceau nici ei excepție. Spumă și Bumbaru ieșiseră din Chișinău. Martinov avea baza la Kiev. De Parepa, nu știa nimeni de unde vine; dar nici nu-ți ardea să-l întrebi. Toți erau legați de mafia basarabeană sau ucraineană, își încercaseră norocul și puștile cu jafuri mici, de raion, iar acum trecuseră granița și operau la noi, pe șosele și-n gări. Doar naivii mai întrebau ce fură. Vămuiau drumurile înspre și dinspre Moldova, țineau în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care au fost În mod abuziv separați de către stăpânirea sovietică atee Între 1940 și În 1944. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a Însemnat nu numai Îndeplinirea unui act de dreptate istorică și bisericească, ci și asumarea responsabilității de sprijinire a românilor ortodocși basarabeni pentru desfășurarea normală a vieții pastoral-misionare În parohii și mănăstiri. Dominația străină pe acest pământ românesc a avut drept consecințe instalarea unui anumit duh al Înstrăinării de Biserică și Neam, distrugeri de biserici și mănăstiri, desființarea Facultății de Teologie din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Basarabiei, credem că Întreaga conștiință ortodoxă românească din țară și de pretutindeni este chemată să sprijine lupta și strădania Preasfințitului Episcop Petru, locțiitor de Mitropolit al Basarabiei, În mijlocul atâtor furtuni pentru ca, Împreună cu preoții, diaconii, monahii și toți drept măritorii creștini basarabeni să poată duce crucea propovăduirii Evangheliei lui Hristos și iubirii de neam În pământul sfânt al Basarabiei. Iubiți fii și fiice duhovnicești, Prin jertfa și dărnicia credincioșilor săi, Biserica Ortodoxă Română a arătat semnul iubirii sale pentru românii ortodocși basarabeni
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
basarabeni să poată duce crucea propovăduirii Evangheliei lui Hristos și iubirii de neam În pământul sfânt al Basarabiei. Iubiți fii și fiice duhovnicești, Prin jertfa și dărnicia credincioșilor săi, Biserica Ortodoxă Română a arătat semnul iubirii sale pentru românii ortodocși basarabeni Încă Înainte de 1989. Mii de cărți de slujbă sau de zidire sufletească trimise În condiții grele din Țară au mârgâiat sufletele Însetate de hrană duhovnicească de dincolo de Prut, În limba română. În vremea din urmă - și mai ales după reactivarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Încă eforturi foarte mari. Setea după carte bisericească este arzătoare. De aceea, adresăm În această zi o chemare sfântă către toate parohiile și mănăstirile din cuprinsul Patriarhiei Române și către toate instituțiile și persoanele care au la inimă durerea românilor basarabeni să contribuie la crearea unui fond special destinat sprijinirii Mitropoliei Basarabiei. Având Încredințarea că apelul nostru va fi auzit de către toți românii iubitori de neam și de Întregirea pământului strămoșesc și că - prin jertfa tuturor - creștinii ortodocși români din Basarabia
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
despre cari presupun că s-ar putea răspândi prin ele ideea ce singure {EminescuOpXI 332} au semănat-o. Deosebirea între persecuție și persecuție e numai o deosebire de sistem, nu de esență. Rusia-i strivește, Austria-i macină. Din românii basarabeni nu iese nimic; din cei din Austria, măcinați în Bucovina între piatra rușilor ș-a evreilor, iese făina din care se face d-rul Tomasciuc și alte genii cosmopolite; din cei din Ardeal, râșniți în hodoroaga statului unguresc, ies mameluci guvernamentali
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
până acum. Beau vin și nu mă gândesc la nimic. Nostalgia anilor de cămin, la Galați, când nu posedam nimic, dar împărțeam totul, începând cu mâncarea și terminând cu veioza albastră, ieftină, cumpărată cu 30 de lei de la vânzătorii ambulanți basarabeni, pe care mi-o cereau "băieții" cu împrumut pentru o seară petrecută împreună cu "prietena". Vânzători care, în treacăt spus, comercializau printre altele costum de scafandru militar sovietic și AK 47, vândut mai cu fereală. Veioza, foarte necesară printre altele pentru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din stepă, București, 1922; Țara mea, Craiova, 1928; Păstori de timpuri, București, 1937; Metanii de luceferi, București, 1942. Culegeri: Cântece din Basarabia, vol. I, Chișinău, 1921, vol. II, Craiova, 1928. Traduceri: M. Coțiubinschi, Pe cuptior. Povestea unei dragoste (Din viața basarabeană), Chișinău, 1920; V. Smirnova-Rakitina, Avicenna, București, 1961; Maxim Gorki, Fata și moartea, București, 1962; M. Lapirov-Skoblo, Edison, București, 1963 (în colaborare cu D. Manu); A. S. Pușkin, Evgheni Oneghin, pref. Perpessicius, București, 1967. Repere bibliografice: Perpessicius, Mențiuni, II, 175-178; Perpessicius, Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
Jos, locuitorii de linii întinseseră o foaie de cort, în care s-a aruncat, din vârful stâlpilor, tata... Scăpase teafăr! Și, așa cum am aflat ulterior, drept răsplată, i s-a conferit Ordinul "Coroana României". Teleneștii erau, ca și alte localități basarabene, un centru mixt, ruralo-urban. Avea peste 7.000 de locuitori. Așezarea era împărțită în două: târgul, cu o majoritate de evrei care țineau în mâinile lor întreg comerțul și finanțele "și doar o stradă de lipoveni"; cealaltă jumătate, "satul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de facultate, la Drept, fără licență. Și, se mai aflase, că i se legase la spate și acea osânditoare tinichea: câțiva ani buni de închisoare politică. Lunar, un securist "de la raion", venea și-l chestiona pe director despre "acest individ basarabean", încă, oarecum, "suspect". Dar încă de la început, noul venit, bădia Eugen, a tăcut și și-a văzut de treabă. Nu comenta nici o însărcinare ce i se da. Dimpotrivă. Asculta tot ce i se indica. Nu afișa nici un fel de dispreț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
motivație mai ales profund umană. Încercăm, totodată, să relevăm și valoarea memorialistică a operei sale. Trăind și suferind rigorile și ororile vechiului regim totalitar, în general, și ale acelui experiment torționar ca și alți numeroși intelectuali, între care Valeriu Gafencu, basarabean și el, sau universitarul teolog Dimitrie Stăniloaie bădia Eugen Dimitriu a descoperit în anii temniței că, dincolo de realitatea sa materială, trupească, firavă, Omul posedă și o existență spirituală. Prin credință, el își poate aduna și se poate fortifica în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ed. Cartea Românească și, la Ed. Eminescu, a Fragmentelor lui Lamparia cu o pref. de Edgar Papu. Nu are succes nici cu dosarul de intrare în Uniunea Scriitorilor, primirile fiind, de altfel, sistate de "sus". Începe să scrie despre autorii basarabeni, mai întâi despre Ion Druță, apoi despre Grigore Vieru și Mihai Cimpoi. Lucrează la Modelul ontologic eminescian. Începe colaborarea la revista "Luceafărul". În 1986 se stinge din viață un mare prieten, poetul Ion Alex Angheluș. 1989, august. În R.S.S. Moldovenească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căderea regimului Ceaușescu, dar nu-și face iluzii nici cu "noua revoluție" "în direct". 1990. Încearcă, printr-o publicistică polemică, în diverse ziare și reviste, să contribuie la trezirea conștiinței naționale. Vede revoluția în mod eminescian, luând în calcul componenta basarabeană. Strânge legăturile cu scriitorii basarabeni, colaborând la revistele "Literatura și arta", "Glasul națiunii", "Columna" ș.a. Încearcă, alături de Cezar Ivănescu, să refacă vechea Societate a Scriitorilor Români, dar fără succes. Își retrage dosarul de la Uniunea Scriitorilor. Începe colaborarea la "Adevărul" și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-și face iluzii nici cu "noua revoluție" "în direct". 1990. Încearcă, printr-o publicistică polemică, în diverse ziare și reviste, să contribuie la trezirea conștiinței naționale. Vede revoluția în mod eminescian, luând în calcul componenta basarabeană. Strânge legăturile cu scriitorii basarabeni, colaborând la revistele "Literatura și arta", "Glasul națiunii", "Columna" ș.a. Încearcă, alături de Cezar Ivănescu, să refacă vechea Societate a Scriitorilor Români, dar fără succes. Își retrage dosarul de la Uniunea Scriitorilor. Începe colaborarea la "Adevărul" și "Adevărul literar și artistic". 1991
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]