3,051 matches
-
MĂRGĂRITARE BASARABENE, revistă apărută la Chișinău, lunar, din septembrie 1927, având ca director pe medicul Fr. I Pop-Delarodna. Ca moto, publicația își alege un citat din cartea lui S. Mehedinți Poporul, vibrantă pledoarie pentru înțelegerea profundului mesaj al poeziei Limba noastră de
MARGARITARE BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288014_a_289343]
-
articole de atitudine politică (Ce ne trebuie nouă?, Lupta moldovenilor pentru dreptate), în care revendică autonomia națională pentru basarabeni, dreptul de a studia și a folosi limba română. Preocupările etnologice se concretizează în studiile Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni, Colindele Crăciunului ș.a. A debutat cu articolul Chestia preoțească, urmat de schița Toamna și de o traducere din Cehov, în „Basarabia” (1906). Poeziile originale le-a publicat în „Luminătorul”, „Viața Basarabiei” și în „Kișiniovskie eparhialinâie vedomosti”. În iunie 1917 prezintă
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
fost redactor la „Moldova socialistă” (1961-1967), la săptămânalul „Cultura” (1967-1970), la Editura Lumina (1970-1972) și la revista „Nistru” (1972-1980). În 1988 devine redactor-șef al revistei „Basarabia”, impunându-i ca program recuperarea valorilor clasice și a celor cenzurate, reintegrarea literaturii basarabene în contextul cultural românesc. A fost distins cu titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1989). Este laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova (1990) și al Premiului „Nichita Stănescu” (1997). În primele volume de versuri, Maci în rouă (1963
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
relatarea frustă, dar și parabolicul. Formula poetică este contaminată de clișeele timpului, conținând totuși în subsidiar un refuz al idilicului. O poezie despre tăcerea pământului cutreierat de fiorii creației, despre duritatea și gravitatea comunicării, despre dramatismul înstrăinării resimțite pe pământ basarabean („Poate osul, de-a fost os,/ Avea-n loc de rădăcini/ Inimă de Făt-Frumos/ Îngropată de străini”). În majoritatea culegerilor ulterioare se intonează o cântare a pătimirii românilor, în versuri accentuat folclorice și mesianice, peste care se varsă lacrima tremurată
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
de hotarul existențial, apărându-se de amenințarea neantului printr-un sentiment necontrafăcut al valorilor vieții. Lirica denotă patos etic, justițiar, iar lumea se desface - maniheic - în antinomii bine delimitate. Legătura cu folclorul e consangvină, ca la cei mai reprezentativi poeți basarabeni, configurând un program etic și estetic care presupune cultul rădăcinilor, al casei, pragului și vetrei. Satul se conturează ca un univers coerent, o cetate morală, axis mundi, care sacralizează totul. O astfel de poezie se opune programatic „mievrăriilor moderne” (după
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
stângăciile bat însă la ochi. Având o structură și o atmosferă baladescă și mizând pe naturalismul scenelor și al evenimentelor care aduc unele accente polemice, în contratimp cu scenele ideologizante, aceste piese au reprezentat un moment important în viața teatrală basarabeană, cu deosebire prin montările lui Veniamin Apostol. În scenă era adus un material de viață frust, crud, „imediat” și personaje jucate „pe viu”, credibile din punct de vedere caracterologic și psihologic (Președintele, Cântec de leagăn pentru bunici, Tata, Pomul vieții
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
hrănită din miturile fundamentale românești, o expresie folclorică limpede și adâncă, dar i-a indus și o anumită discursivitate retorică. Prin versurile sale de „om al Cetății”, ca și prin atitudinile publicistice tranșante, M. este un animator al renașterii naționale basarabene. SCRIERI: Maci în rouă, Chișinău, 1963; Univers intim, Chișinău, 1966; Casă părintească, Chișinău, 1968; Descântece de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău, 1973; Greierașul Puiu, Chișinău
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
la începutul secolului al XV-lea, cu monahul Gavriil de la Neamț, măiestru copist de manuscrise, își păstrează într-o anume măsură valoarea documentară referitoare la circulația și copierea scrierilor bizantino-slave în Țările Române. Pe lângă articolele din tinerețe despre folclorul haiducesc basarabean (Razboiniki Bessarabii v rasskazah o nih), apărute în „Etnograficeskoe obrozenie” (1896) și alături de comentariile pe marginea unor creații și credințe populare românești, prilejuite de culegerile lui S.Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, I. a oferit cititorilor ruși o reprezentativă
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume pensulația în miniatural. Surprinzătoare este consonanța poemului Pânda cu Moartea căprioarei a lui Nicolae Labiș. În alte poezii „joacă” maniera lui G. Coșbuc sau sunt de regăsit ecouri din Ion Barbu. Dacă
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
din volumul De la Vest tot la Vest (1992). Romanul Pasaj de rațe sălbatice (1996) se situează, ca formulă, în succesiunea strânsă a cărților anterioare. Înrudit cu protagoniștii din celelalte romane și proze scurte, pictorul Camil Dunea, originar dintr-un sat basarabean, e un înstrăinat, trecut prin seisme sociale care i-au zdruncinat psihicul fragil și i-au blocat orice energie creatoare. Personajul exprimă drama unei generații care trăiește sentimentul de inutilitate a jertfei făcute în numele unui ideal. Întorcându-se la publicistică
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
168; Florin Faifer, Portrete în dialog, CRC, 1991, 12; Liviu Leonte, Un roman al înstrăinării, RL, 1996, 3; George Bădărău, Creanga de salcie, DL, 1996, 4; Mănucă, Perspective, 126-129; Rodica Draghincescu, Arta interviului, „Minerva”, 1997, 2; Adrian Dinu Rachieru, Pătimiri basarabene, L, 1997, 6; Z. Ornea, O evocare a Fălticenilor de Grigore Ilisei, RL, 1997, 51-52; Dicț. scriit. rom., II, 587-588; Ioan Holban, Voluptatea povestitorului, RL, 1999, 42; Faifer, Faldurile, 77-79; Mircea A. Diaconu, Farmecul călătoriei, CRC, 2000, 4. R.B.D.
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Cimpoi (Chișinău, 1996), precum și alte lucrări despre literatura română, studii monografice despre scriitori de seamă din trecut și din prezent, au fost îngrijite ediții de opere ale lui Nicolae Costin, Constantin Stamati, Al. Mateevici, Constantin Stere sau din creația scriitorilor basarabeni din perioada interbelică. Institutul are un program de propagare a valorilor literare și folclorice, aplecându-se și asupra literaturii contemporane, prin organizarea și participarea la diferite simpozioane și conferințe științifice, prin articole publicate în presă, emisiuni radiofonice și televizate. Instituția
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
din perspectiva unui biet om năuc, victimă inocentă a unui coșmar, despre care crede că înseamnă revenirea la adevărata viață. În Doctorul de pe comoară, pe lângă microromanul care dă titlul volumului (unde sunt narate întâmplările zguduitoare prin care trec un medic basarabean și familia sa în timpul celui de-al doilea război mondial), figurează câteva proze (Ruine, în primul rând) de o reală forță emoțională, ce surprind cu acuitate mizeria - fizică și psihică - a individului în cadrul unui sistem totalitar. Umilința, compromisurile, frica, teroarea
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
și Primăvara, publicând apoi proză și versuri într-o altă revistă școlară, „Ghiocei” (1934). Studiile de filologie începute la Universitatea din Iași în toamna lui 1934 le-a abandonat pentru a urma Facultatea de Drept. Colaborează la „Cuget moldovenesc”, „Pagini basarabene”, „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene” (1936-1940) și „Jurnalul literar” (1939). În martie 1938 se căsătorește cu Eusebiu Camilar, iar în anul următor intră ca stagiară în Baroul de Iași. Placheta Poezii, apărută în 1943, este singura culegere antumă, incluzând treizeci și
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
din Basarabia (1920) și mai ales ca prefect de Soroca, deputat și senator, demnități deținute succesiv după 1921. În răstimpul petrecut în Basarabia, a mai scris și la alte periodice din zonă („Răsăritul”, „Glasul Bucovinei”, „Viața Basarabiei”, „Gazeta Basarabiei”, „Pagini basarabene”) sau din vechiul Regat („Țara noastră”, „Universul”, „Gorjanul”, „Curentul magazin”, „România literară”, „Convorbiri literare” și multe altele). În 1940 este silit să revină la București, unde, ca redactor-șef al „Gazetei refugiaților”, apoi ca director al revistei „Îndrumătorul nostru” (1941-1943
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
anotimpurilor sau al unor peisaje. Titlul comun de Carte poștală, sub care se înscriau diferite grupaje de catrene în multe dintre periodicele vremii, i-a adus autorului o mică faimă. Treptat el se axează pe versificarea unor aspecte privind realitățile basarabene, în strofe sugerând o atmosferă apăsătoare, care vor alcătui ciclul Icoane din Covor basarabean (1943). Ponderea în această culegere o dețin stihurile în care poetul deplânge pierderea Basarabiei în 1940, dând glas durerii pricinuite de ocupația străină, în expresii, simboluri
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
diferite grupaje de catrene în multe dintre periodicele vremii, i-a adus autorului o mică faimă. Treptat el se axează pe versificarea unor aspecte privind realitățile basarabene, în strofe sugerând o atmosferă apăsătoare, care vor alcătui ciclul Icoane din Covor basarabean (1943). Ponderea în această culegere o dețin stihurile în care poetul deplânge pierderea Basarabiei în 1940, dând glas durerii pricinuite de ocupația străină, în expresii, simboluri și imagini care, în condițiile istorice date, aveau darul de a emoționa. Mai substanțială
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
un spirit de acceptare, de resemnare, care estompează suferința și dă o notă de tihnită contemplare relatării. Continuând o preocupare mai veche și impulsionat cu deosebire de evenimentele din 1940, I. devine un cântăreț al Basarabiei, adunând în volumul Priveliști basarabene (1941; Premiul Academiei Române) note de călătorie, scrise într-un registru poetizat și idilizat. În viziunea sa, frumusețea peisajelor este armonios completată de cea (morală) a oamenilor, fie prin aducerea în prim-plan a unor experiențe directe, fie prin rememorarea evlavioasă
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
că are pregătite douăzeci de volume în manuscris (romane, proză scurtă, versuri, piese de teatru). SCRIERI: Moartea regelui Carol. Scrisori către un nepot, Craiova, 1915; În lunca Trotușului, București, 1923; Amintiri și lacrimi, București, 1932; Duduia Adela, București, 1932; Priveliști basarabene, București, 1941; Gospodarul din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
regelui Carol. Scrisori către un nepot, Craiova, 1915; În lunca Trotușului, București, 1923; Amintiri și lacrimi, București, 1932; Duduia Adela, București, 1932; Priveliști basarabene, București, 1941; Gospodarul din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit. rom., II, 631-632; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
este Iorgu Tudor, iar redactor, Sergiu Matei Nica. Colaboratorii cei mai activi sunt membrii grupării omonime: Boris Baidan, Paul Lecca, C. Aldea, M. Curicheru, George Meniuc ș.a. În articolul-program se afirmă că paginile revistei „sunt larg deschise tuturor adevăratelor talente basarabene”, punându-se accentul pe faptul că I. „vrea să fie o revistă militantă, proaspătă, curățată de orice pasiuni personale, liberă de orice presiuni laterale și de imaginară sau sforțată emoție artistică și mândră de durerile și bucuriile ei.” Publicația este
ITINERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287639_a_288968]